2,406 matches
-
lider puternic care împarte intelectualii în tabere e, zic eu, un semn de normalizare a polemicilor politice autentice. Mai e ceva de lucru la partea rațională a acestor polemici, fiindcă și susținătorii, și adversarii președintelui Băsescu au derapat adesea în râpe ale logicii, preferând monologul înflăcărat dialogului și argumentației reci. S-a văzut astfel încă o dată că, telenovelistic spus, mintea e mai slabă decât inima. Așa se face că, în fierbințeala polemicii, intelectualii au preluat, lansat și repetat adesea clișee ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
ALBASTRU: „Extrem de rar, acest stejar albastru e-o specie protejată-n pădurile de la noi. Se recunoaște de departe după aroma lui de izmă proaspătă și fân cosit; se vede ici-colo, pe câte-o margine de drum sau în adâncul unei râpe. Când aveți parte să vedeți vreunul, e cuminte să-l priviți cu luare-aminte: niciodată o prințesă nu-i departe“. PIETRICIC|: „Toate prințesele dețin o pietricică, cel puțin. Găsită-n drum sau pe o plajă sau într-o peșteră mai mică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolov��nișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale; ... d) terenuri din
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale; ... d) terenuri din
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
reabilitează noțiunea înțeleptului ștergând cu un braț atâtea "inter-legături" ofilite ce au devenit oarecum pânze de păianjen și cu celălalt limpezind apele lumii înăuntrul cărora citește legături noi în adânc. Îl numesc "înțeleptul de la Huși" pentru că nu se clintește din râpele Prutului unde a devenit, de ani buni, un fel de stâlp, nu al românismului, ci al romanității orientale. A creat în jurul său o adevărată împletitură de drumuri și azi nu poți trece această graniță internă a nației fără a te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
3.77 0.265 3.49 0.287 2.01 0.498 je prin tricotare sau croșetare ───────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────── Fabricarea de cio- 174.78 0.006 27.38 0.037 4.90 0.204 3.24 0.309 2.10 0.476 râpi, șosete și cio- râpi pantalon ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea de pu- 155.40 0.006 27.68 0.036 5.34 0.187 3.42 0.292 2.63 0.380 lovere, veste și ar- ticole similare tri- cotate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea de îmbra- 224
HOTĂRÂRE nr. 587 din 14 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici, necesar stabilirii valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121766_a_123095]
-
3.49 0.287 2.01 0.498 je prin tricotare sau croșetare ───────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────── Fabricarea de cio- 174.78 0.006 27.38 0.037 4.90 0.204 3.24 0.309 2.10 0.476 râpi, șosete și cio- râpi pantalon ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea de pu- 155.40 0.006 27.68 0.036 5.34 0.187 3.42 0.292 2.63 0.380 lovere, veste și ar- ticole similare tri- cotate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea de îmbra- 224.70 0.004 31
HOTĂRÂRE nr. 587 din 14 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici, necesar stabilirii valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121766_a_123095]
-
Tîrgu Ocna, candidații la confortul de veci, pornirea imediată. Ora 18,45, în acceleratul Timișoara Galați, pietrele funerare mozaice într-un sistem creștin de relații interconfesionale, biserici ortodoxe și catolice pe vale și pe deal, puterea luminii de primăvară precizează rîpele din ultimul șir de culmi, în partea Cașinului coastele de sud ale văii, umbrele la ora cînd sînt ghizi, Oneștiul crescînd clădiri albe, încolo în vigoare libertatea văzduhului de seară fără om, în gara cu de Chirico Trei fete la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
departe 1974 în acoperiș, muntele acapararea forțelor de un sens, muntele agricultură limitată la industrie, așa, ca adunarea grabnică a apelor în albii, halta Bolovăniș case, flori, strat de cartofi, iarba crude umple poiana, ștearsă în clipă de masiv împădurit, rîpă de sus pînă jos în locul măsurii de zidar și de dulgher, miros de rășină deschiderea de Valea Rece, Puntea Lupului și alte ferecături în munte, de aici județul Harghita, oprire în Lunca de Jos, imobile mari ale centrului de comună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din august, împrejurarea meteo le trădează, se vor văzute, oferă tot, greșeala ta să le bănuiești de exhibiționism! coboară ultimii cosași, bătrînul cu trei femei în suită, aleargă după tine, potecă de replici însuflețite în ungurește, Livezi-Ciuc peronul îngrijit, pe rîpă de sute de metri, plaiurile și Depresiunea Ciuc, vizibilă reședința de județ Miercurea-Ciuc, 20 km sud, biserică ortodoxă pe culme, crucile albe strălucesc la capătul de drumeag din stație, mai departe golul, văile, zid nou de piatră, orologiu, călugărul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
soarele se amînă întins cu fundătura văii, tunel secunde, brazi brațe de cetină, Silhoasa km 37+7 de la Ilva Mică, km 51 de brazi și tunele, viaduct și tunel, altitudine fără de relief angular, cîmpia pe munte, mai sus e cerul! rîpe nu vezi, răcoare de brad în peretele de cetină, Coșna case presărate, Bucovina după modul de rezolvare a acoperișurilor, ape, se conturează văi. Pojorîta de case și de stînci, nocivă determinarea calitativă prin concentrare cantitativă și unica pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe muchea istoriei textului, borna grănicerească pe graniță de apă, salcia prea uscată ieșind din prund, la vărsarea Vișeului pod pe gura apei, rambleul e malul, curgerea apelor, cinci metri, doi-trei metri km 239+9, tunel-copertină cu picioarele în Tisa, rîpa s-a dus peste tren, face versantul, scîrțîit de pietrișuri, malul rutean abrupt pînă în apă, șoseaua calcă de sus masivul împădurit, mișcarea la nivel cu calea ferată, poienile cu arbori presărați, merii bătuți de roadă, creste îmblînzite, în Lunca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de Ardeal, noapte aproape deplină Șieu, lumea pe bumbii culmilor, verdeața dă paloare zilei unde n-am mai încăput, gri și negri de neguri, aridizarea cu lună în materie mortuară grăsoasă, tunel Monor Gledin, tunel, plopi piramidali, frîngeri în văi, Rîpa de Jos, în iconomia de Sus pleura de copaci, dacă nu noi, ea să învelească mișcări respiratorii vitale, trupuri care te însoțesc pe tot segmentul de linie! Ora 22,45, în personalul Brașov Tîrgu Mureș, la Reghin, coji de floarea-soarelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prefigurează vorbirea pînă dă în vorba altora și ea i se face condiție, sondele de țiței în praful marginii de sat, două sonde, comuna Tinca, vechi toate casele, toate mnemotehnică, firul de păr de la peruca ta, observat de aseară, halta Rîpa trei-patru pungi de la "Selgros", le duc într-unul din satele rărite peste dîmburi, halta Dumbrava plastic biodegradabil cînd aruncă sticla pe geam, vernil aprins turla bisericii, ascuțită dă explicații prin gotic, Holod Vest, Holod, ce, ți s-a părut că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un militar, vorbea în toate felurile, slobodă la gură, prin ce mi-am trădat înregimentarea! Aiud pușcăria cea mai grea, aici combinatul, tăt s-o distrus, ca și la noi la Oțelu! unii au creat, s-or dus toate de rîpă, să muncească la negru și n-au din ce să mai plătească pensiile! după mine n-ar trebui să mai facă pușcărie, toți care au greșit împușcați și gata! la mine în Maramureș nu prea mai fură, toți care n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
km 200+5, găinile negre de trecut peste groapă, "Stînceni" pe benzinărie, la carieră macină muntele armonia piatră, biserici alături, lespedea din jos Ferenc Mihaly, geologia aduce dovezile la zi, Stînceni/Gödemesterháza km 193+3 cariată depresiunea în talveg, în rîpe fuga apei, șoimul nimerește în brazi, cîrtița le ia reperele constante, stafii în faptele abordate din mers, Toplița triunghiul ochi-mînă-creier ieșit pe gîndul mîinii, reia mituri, asigură obsesii, găina neagră, codul interpus agresiunii inteligibilul, bătrînele în codurile lor, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
droage prin curți, Balcania, chiar Muntenia, așternuturile Galați pe lunca în miriște, Cîșlița-Prut luciul apei în zece metri, în cincisprezece, roade la șosea, bicicleta culcată în iarbă pe el, locuri rele cu martori de eroziune monticuli pe ogașele duse de rîpă, coroana de copac stă cufundată, parbriz pe umbra Munților Dobrogei, înclină hotarul din față, hotar cu scurgerea turmei de oi, bordul lateral în crengile nucilor, polițistul fuge și rămîne urcat pe scară, la școală bustul sadovenian, pe coastă relicva piesei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scurgere de videoinformații pe pompă, Giurgiulești coasta de dincolo la puterea Domnul, cum ne mîi prin autogară și microbuze! irigă Parcul CFR cu pămîntul pietrificat sub stropi, Brateșul ochi de gol, Tîrgu Bujor 26 "Romstal", culmea toată bordura Prutului pe rîpă, la fel curge decindea, delphinium cavaleri, nemțoaice, le mai zice și găinușe! rămîne cum am stabilit, tăișul deviat peste coline, ce să întorci din spinările lumii! mașinăria macină în gol, cîmpurile pieptoase la răsuciri de văi și văioage, în cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
platoului est-european și orogenul carpatic, scandăm: via parte de țărînă prefăcută drog de om! Vîrlezi scoborîm pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în primul rînd cu Bucureștiul, Crăiești ieșire, salcîmii lizieră la stejăriș, silvostepă, mori stricate mărunțesc vorbele, rîpe în peisajul text, Bursucani în intersecția Rădești, steagul braț din foișor, scobind fețe de sat antropice "Frecvent polei, mîzgă!", "Spre groapa de gunoi", " Spre secția de votare", Bălăbănești comisul Ioniță-Bălăbănești de la Sadoveanu, "Bine ați venit în județul Vaslui!" calea ferată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
el: "Poți să taci!". Iar seara, când am coborât de la Securitate, am ajuns la Casa Studenților și i-am adunat pe Mircea Ignat, pe Liviu Antonesei și pe Valeriu Gherghel, am luat două sticle de votcă și am coborât la Râpa Galbenă, unde am stat pe trepte vreo trei ore și am discutat. S.B.: Nu ați vrut să intrați nici măcar la tanti Anișoara. Vă temeați să nu se audă. D.T.: Da. Și le-am spus că Securitatea veghează și că de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mahala și, din acest motiv, mă fac arici. Stimată doamnă, n-am tratat pe nimeni, niciodată, așa cum ziceți dumneavoastră. Am primit în audiență pe absolut oricine, cu respect și înțelegere. Femeia fentează răspunsul și continuă cu vehemență. În spate, în rîpă, avem 400 m². Alături de noi a fost moșia lui Bejan, care a donat pămîntul Universității. Universitatea l-a dat la Silvic. La Silvic știți ce bandiți sînt? Nu răspund, dar mintea mi se luminează puțin cîte puțin. Nu mă interesează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
așa o dezlănțuire nebunească a naturii. S-a oprit cu gheața și s-au rupt zăgazurile cu apă. Curge apa din cerul negru. Șuvoaie se formează și pe sub ei. La dreapta lor un torent vine pînă la o buză de rîpă și apoi se aruncă în hău. O cascadă hîdă, fără fund. În jurul lor apa își adună forțele pentru a-i lua la vale. Prin pantofi ies bulbuci la orice mișcare. O să murim aici, spune Pamela cu speranța că va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vedere a pădurii de stânci, îți pui întrebarea cum vei ajunge acolo sus unde sunt mănăstirile. Nedumerirea scade. Lăsând în urmă satul Kastraki, se merge pe un drum în pantă. Drumul seamănă cu un șarpe uriaș ce se târăște printre râpe, se cațără sus pe dealurile cultivate, puține la număr, se învârte ca-ntr-un dans în jurul stâncilor prăpăstioase galben-verzui și ajunge până în vârf. Urcând pe serpentine, uitându-ne când spre înălțimea mănăstirilor care apăreau după cotituri una câte una, când
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Cum spuneam, meritul esențial al acestor povestiri rămâne sinceritatea; autorul știe mai bine cum se-mprăștie alicele decât se presară virgulele. E-un om al pădurii în sensul înalt al cuvântului și, probabil, se simte mai în largul lui în râpile de la Dârmoxa decât în solemnitatea austeră a bibliotecii. (Nu-i un reproș: și subsemnatul a încercat, și mai încearcă, trăiri asemănătoare.) Istorisește cu ingenuitate și aici e aici! nu-i vânător până la capăt, fiindcă nu știe (și nu-și propune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
meditație. Acum, în aceste zile, îmi place să trec pe lângă tarabele încărcate cu struguri, mere, pere, prune, legume de tot felul. Și-mi place să ascult și să simt pulsul orașului, fie și numai în această parte, de la gară până la Râpa Galbenă și de la Fundația Eminescu, în sus, pe Copou, spre Universitate. Să revăd orașul sub miresmele și dezmierdările toamnei. Să port, totodată, un dialog intim cu mine însumi. De fiecare dată, când mă reîntorc în împărăția Almei Mater de pe Copou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]