5,384 matches
-
orice altă formulare întâlnită în cei șaizeci de ani de când locuiesc în acest corp: „În viața fiecărui om vine o clipă, iar eu am avut parte de multe“. Campionatul de baseball a venit, apoi s-a dus; vremea s-a răcit; Gore candida împotriva lui Bush. Eu, unul, n-am avut nici o clipă de îndoială în privința rezultatului. Chiar și în condițiile în care Nader mai încurca din socoteli, părea imposibil ca democrații să piardă și, ori de câte ori ieșeam prin cartier, întâlneam doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pentru că am vrut să fiu prima care închide telefonul. Nu vreau să creadă că nu am o viață personală și că îi sorb fiecare cuvânt cu nesaț. Las telefonul și simt o căldură pe dinăuntru, deși apa din cadă se răcește și pielea mi se încrețește. De îndată ce ies din baie, sună iar telefonul. E Amy, vrând să știe dacă sunt gata. Mai lasă-mă zece minute, îi spun, înainte de a mă înfășura într-un imens și pufos prosop alb, luat direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
revedere. A, da. Așa ai făcut. Uitasem complet. Vezi tu, eu și Derek ne simțeam atât de bine încât nici nu am observat că ați plecat. —Aha. Amy pare supărată. — Da. Păi, ne vedem mai târziu. —Katie? — Da? Mi se răcește apa. Nu putem să vorbim mai târziu? Ca de exemplu în avion? Sau mai bine niciodată? — Cred că Donald mă înșală. Nu spun nimic. Mi-a înghețat sângele în vine. Oare cât știe? I-a spus cineva despre Debbie? Știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mai devreme, zice că voia să fie o surpriză. Sunt emoționată. E o cameră superbă, în stil victorian, cu un candelabru și un imens pat cu baldachin. Ca scoasă din revistele de decorațiuni interioare. O altă sticlă de șampanie se răcește pe noptieră. Nu beau asta, insist amețită. Nici nu trebuie, zâmbește Adam și-și scoate haina în care a stat la cină. Dar nu te deranjează dacă beau eu un pahar, nu? Își toarnă încă un pahar și îl soarbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
femeie nenorocită, nebună și bolnavă. Nu te poți abține să nu-ți împrăștii boala. Cum zicea și tata, ai săpat atât de multe morminte, că nu ai destule cadavre pe care să le așezi în ele! Cina li s-a răcit. Nah se ridică și își împinge scaunul cu piciorul. Lovește din greșeală masa cu cotul. O farfurie cade. Se sparge. Bucăți de ceramică se împrăștie pe pardoseală. Grăsimea stropește pantoful mamei. M-ai ucis, Nah. Doamna Mao are brusc senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
te rog! * Este a treia oară când se întâlnesc în particular. Stelele par ochii unor voyeuri, închizându-se și deschizându-se. Mao Zedong și Lan Ping stau umăr la umăr în întunericul care se lasă. Zilele au început să se răcească. Ierburile se apleacă leneș peste malul râului. Reflecția lunii tremură pe luciul apei. M-am născut în satul Shao Shan în 1893, zice Mao. Descrie peisajul locului natal. E un pământ cu flori de hibiscus, orhidee, iobagi și câmpuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
lui. Ce-ai zice să le poruncesc bucătarilor noștri să folosim împreună spațiul de gătit? În noaptea aia, ea e liniștită. Visează că doarme somnul cel din urmă, în timpul căruia inima încetează să-i mai bată, iar obrajii i se răcesc ca gheața la pieptul lui gol pe dinăuntru. La cină, mă scuz de la masă. Mao nu e atent. Mă duc în dormitorul lui, aprind lumina și îmi arunc pantofii din picioare. Mă întind în patul lui. Apoi se aude zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
golit de suflet? Am cincizeci și doi de ani și am o căsătorie spirituală cu Mao. Afară, e o simfonie de greieri. Se aude magnific în noaptea asta. Eu și Mao stăm așezați față în față. Ceaiul începe să se răcească, dar sentimentele noastre abia ce s-au încălzit. E trecut de miezul nopții și el nu e obosit, nici eu nu sunt. El e în halat, iar eu în uniforma militară. Acum nu contează cu ce sunt îmbrăcată. Însă vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Mao? Adun grămadă în cantina Operei din Beijing grupurile divizate și le vorbesc pe tonul meu cel mai dur. Bucătarii de prin bucătăria de alături au amuțit. E două și jumătate și nimeni nu are voie să mănânce. Mâncarea se răcește. Trebuie să faceți să meargă treaba, le zic. Am nevoie de ajutor, îmi spune Mao. Mă aduce cu avionul de la Beijing la Fujian, în sudul țării, pe unde se deplasează cu trenul lui, doar ca să-mi zică asta. Îl întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să-și aducă omagiul lui Mao. Cum poți fi martor la așa ceva și să nu faci nimic, mareșale? țipă ea. Mareșalul trece pe lângă ea și nu-i acordă nici un fel de atenție. Trupul tovarășului președinte Mao nici nu s-a răcit bine, și voi puneți cu toții la cale o lovitură de stat! Tovarășă Jiang Ching! se vaietă mareșalul Ye Jian-ying, viața nu-mi va mai lăsa mai mult de zece ani de trăit. Dar sunt dornic să mă lipsesc de acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
vină Klara sau Walter sau tata să deschidă ușa și te uiți În sus la fereastra deschisă a camerei tale. De acolo se varsă peste Hauptstrasse seara noastră de muzică, Sonate für Klavier und Violine. Zâmbetul Mullovei s-a mai răcit cu Încă un sfert de grad, dar reverența e la fel de grațioasă. Încununată de aplauze tot mai anemice, dispare În culise cu pasul ei tânăr și elastic, ducându-și cu o distincție armonioasă vioara. A ieșit din scenă, dar a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Victor, mi-a dus-o cu amabilitate la garderobă, de unde am și recuperat-o curând, pentru că fusese deschis geamul, ca să se aerisească sala. Se fumase Îngrozitor de mult, așa cum se fumează acolo, cu o totală nepăsare față de nefumători. Poate să fi răcit din cauza ferestrei deschise sau să se fi declanșat obișnuita mea rinită alergică din cauza fumului. Cred că pe drum, de la restaurant la hotel, am scos batista din buzunar, ca să-mi șterg nasul, altă explicație n-am, și ți-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mormanul de perne și pilote, din care răzbi un mormăit chinuit. ― Ce faaaci? Ce tot faaaci? ― Căzu doar unul, boierule! Dormiți liniștit, că eu fac doar focu’ și termin îndată. ― Taaaci! Du-te! ― Păi, să fac nițel foc, că se răcește soba. ― Lasă! Du-te! Ce ți-a venit să mă scoli cu noaptea în cap? Parc-am vorbit altceva cu tine aseară. Ai uitat? ― N-am uitat! Da-i geru’ mare și m-a trimis doamna, ma... ― Taci!... Ohhh! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Ciciagov să fie prezent la semnarea tratatului, însă nimeni nu îi simți lipsa. Pentru toată lumea era clar că el nu dorea să asiste la ieșirea triumfală a generalului Kutuzov de pe scena românească a războiului ruso-turc. Amiralul, însă, nu era deloc răcit, ci cu totul scârbit. În drumul lui spre București întâlnise dovezi clare ale abuzurilor armatei ruse asupra populației. Sate întregi părăsite, păduri arse, băjenari flămânzi și înfrigurați, orășele și târguri terorizate, jecmănite, fete, neveste luate cu de-a sila, umilite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mare, doi flăcăiandri; fiecare cu câte două căldări goale zdrăngănind În capetele coromâslei. O femeie groasă, țâțoasă, curoasă - nu poate fi decât gazda - ia din ceaun cu un polonic pentru zmei, pune În căldări: - Fugulița, la școală, pân’ nu se răcește! Să mănânce bieții soldăței și ceva cald, că de când a’ trecut Prutu’... - N-ai grijă, că-n fiecare noapte au mas Într-un sat de oameni, zice o femeie uscată. - A’ fi mas, face gazda, lucrând din polonic, da’ zamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi fost în stare să închidă tot restaurantul numai ca să-l obțină. Alison și Susan erau deja așezate la locurile lor. În mijlocul mesei stătea o sticlă de apă minerală îngropată într-o frapieră cu gheață. Chelenerul tocmai desfăcea o sticlă răcită cu vin rose. —Hola! a ciripit Julia, împingându-și scaunul la umbră. Julia era obsedată de riduri, motiv pentru care nici nu fuma. Cu toate că treaba cu fumatul reprezenta o dilemă. Țigările tăiau foamea, deci, din punctul ei de vedere, prezentau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ea ar fi putut să profite de tot ce era mai bun din ambele lumi. Însă femeia trebuia să recunoască că, așa cum stăteau lucrurile în prezent, avea o viață destul de bună. Agitându-și degetele de la picioare în apa care se răcea rapid, Fiona s-a ridicat în fund și s-a aplecat ca să mai dea drumu’ la puțină apă fierbinte. Când telefonul a început să sune, a sărit cât colo. Așteptându-se ca maică-sa s-o sune pentru bârfa lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nici chiar aceea în care îl pierduse primul lui născut, ce scuipa sânge și bucăți de plămâni pe nisip, devorat de tuberculoză, nu i s-a părut atât de lungă. Nici atât de călduroasă. Apoi sosi noaptea. Pământul începu să se răcească foarte încet, aerul ajunse mai ușor la plămânii lui și putu deschide ochii fără să aibă senzația că cineva îi infigea pumnale în retină. Mehari-ul se trezi și el din letargie și se agită neliniștit, mugind fără putere. Iubea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
strânsă și cât stătuseră în școli speciale separate, de fete și băieți, și încă puțin după aceea, până ce Elenuța se mărită. Odată măritată, ea s-a văzut intrată în rândul lumii și s-a rupt de familia celor fără familie, răcindu-se de frate-său. Ca să se bucure-n tihnă de noua ei familie, dădu cu sare-n urmă s-alunge duhurile rele ale dezmoșteniților sorții. N-ai mai fi avut decât să-i plângi de milă văzând-o cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vă lăsase vreodată să vă călcați pe inimă, păi, retardații, Milică, orfanii, Rafaele, dezmoșteniții... Și voi le erați datori. Ce dacă se pișă pe ei toată noaptea în pat, de-ai zice că înadins o fac?... Le e frig, sunt răciți, bolnavi copți, le curg franjuri de muci și li se înnoadă sub bărbie și li s-au umflat ochii-n cap cât cepele... Și ce dacă se scapă pe ei pe culoare până să ajungă la closet, de lasă dâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
prietenii, mai cu seamă-n vremurile astea, când unii s-au ajuns și alții au decăzut în ultimul hal, și alții s-au stricat la cap de nu-i mai recunoști. Până și familia ei de prietene începuse să se răcească și să se cam îndepărteze de ea dacă nu mai avea de unde s-o aprovizioneze... Peste toate astea, în septembrie i-l aduseră pe Mugurel de la Câmpulung, că se făcuse de școală. Copilul, da, încă o grijă printre atâtea altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ce-oi fi crezut, surioară, că după ce ne-au omorât și ne-au mâncat fripți or să ne-aștepte ăștia cu mese-ntinse? Măcar că nu pretindea să fie luat în serios, nu-i puțin lucru că trăgea a rău. Se răcise și de madam Ortansa, care-i înțelese nevoia de singurătate și se mută pe altă tură. Rămas iarăși singur pe tura lui de noapte, își trecea timpul cu altă distracție. Venea seara la școală cu o sacoșă de ziare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
a mâncat în fund să-l dau iar la creșă. Am zis că să mă mișc dracului să caut ceva de lucru, că suntem trei guri acuma, și nu-ți mai spun c-a fost cu un făcut, s-a-mbolnăvit iarăși. Răcește, se umflă-n gât, nu știu ce-or face alea la creșă, că mi-e și frică să-l mai dau, da’ n-am încotro... Ce dracu’ să facă? Le știu io și p-alea de la creșă, stă toată ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
aici, auzi, e de nu se poate, și Milică, numai ochi și urechi, salivând precum Ghiocel! — Te rog din suflet, mami, nu-l mai zgândări. Câinele ăsta mi-a scos peri albi. — Cine-l zgândăre? Acuma-i pun mâncarea la răcit și să-l vezi că se liniștește. Ce-mi place! jubila Rafael, scuturând capul peste revistă. Ghiocel se ridicase pe labele din față pe pervazul ferestrei bucătăriei și lătra la cratița aburindă cu fiertură de orez cu oase. Se întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ăsta de slugi nemernice, care l-a dus în spinare pe Ceaușescu atâta amar de vreme și i-a ales prin vot liber pe Iliescu și pe criptocomuniștii lui, ce mai, degeaba ne frământăm, degeaba ne spargem plămânii și ne răcim gura, ceea ce nu-l împiedica să revină la gânduri mai bune marțea următoare, pentru că-n definitiv cine, dacă nu noi, presa, cine să-l lumineze pe român și să-l împingă înainte? Își punea mari speranțe maestrul în alegerile următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]