2,625 matches
-
le-am luat În discuție. În cadrul anarhetipului am vorbit fie de anarhia arhetipului, fie de pulverizarea arhetipului. Or, Întrebarea mea este care dintre aceste conținuturi este cel primar pentru conceptul de anarhetip, pentru că anarhia arhetipului se referă la un arhetip rătăcit, care la un moment dat Înnebunește, ajunge În propriul său ospiciu și nu mai are aproape nimic de-a face cu arhetipul originar. Este anarhetipul un arhetip deviat sau deviant, mutant? Pulverizarea arhetipului se referă, În schimb, la fărâmițarea arhetipului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1995, 4-5; Simion, Fragmente, I, 187-188; Lucian Vasiliu, „Optzecistul” Geo Dumitrescu, CL, 1996, 3; Dicț. analitic, I, 74-75, II, 373-374; Cărtărescu, Postmodernismul, 306-307; Gabriel Dimisianu, Evoluția, RL, 2000, 19; Constantin Țoiu, Director de conștiință, RL, 2000, 19; Constanța Buzea, Scrisoarea rătăcită, RL, 2000, 19; Tita Chiper, „Zadarnic ca un cuc pe Niagara”, RL, 2000, 19; Alex. Ștefănescu, Un poet mereu la modă: Geo Dumitrescu, RL, 2000, 22; Constantin M. Popa, Clasicul optzecist, R, 2000, 10; Dicț. esențial, 270-272; Manolescu, Lista, I
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
al comisiei Church care îl susținea pe senator, explica faptul că președintele comisiei folosise această expresie deoarece „avea sentimentul că impactul probelor trebuia exagerat pentru a avea efect asupra publicului”, în timp ce raportul final al comisiei „evita cu grijă teoria «oii rătăcite»”. Loch Johnson, A Season of Inquiry: The Senate Intelligence Investigation (Lexington: University Press of Kentucky, Lexington, 1985), pp. 224, 268. 2. US Senate, Select Committee to Study Governmental Operations with Respect to Intelligence Activities, Alleged Assassination Plots Involving Foreign Leaders
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Okinawa, București, 1961 (în colaborare cu Ion Timuș); Nikos Kazantzakis, Libertate sau moarte (Căpitan Mihalis), pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1962, Hristos răstignit a doua oară, I-II, pref. Romul Munteanu, București, 1968 (în colaborare cu Ioan Halianis); Gustaw Morcinek, Păsări rătăcite, București, 1962 (în colaborare cu Erik Valentin Frimu); Artur Lundkvist, Continentul vulcanic. O călătorie prin America de Sud, București, 1963 (în colaborare cu Constantin Gâdei); Stanislaw Lem, Astronauții, București, 1964 (în colaborare cu Iadwiga Georgian); Emmanuel Roblès, Vezuviul, București, 1964; Nikolai Ciukovski
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
Dacă regimul de la București Îi tratase o vreme nediferențiat pe exilați drept fasciști sau foști fasciști, mercenari ai imperialismului american etc., politica față de emigrație din ultimele decenii ale „destinderii” devenise mult mai pragmatică și urmărea „recuperarea” cât mai multor suflete rătăcite. După 1989, discursul oficial s-a schimbat și reabilitarea colectivă și nediferențiata a vechiului exil a produs efecte perverse asemănătoare celor ale fostului antifascism instituțional: legitimarea naționalismului și a extremei drepte În numele rezistenței „antitotalitare” și/sau al performanței culturale. Acest
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1957) ilustrează tipic incapacitatea prozatorului de a conferi o armătură durabilă unei materii remarcabile. Scenele în care, întorși de la un proces nedrept, moșierul și arendașul sunt atacați și sfâșiați de lupi, iar pădurarul, om de bine, scapă, dar cu mințile rătăcite, rămânând să plătească pentru două crime de care nu e vinovat, au tensiune, însă aceasta e subminată de arta rudimentară a narației. Vocabularul scrierilor lui L. se păstrează în mod artificial în registrul popular și regional, motiv pentru care unele
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
resort al existenței: „Trăiesc în trecut/ Pentru că nu pot să-mi amintesc viitorul”. Uneori, ca pentru a sublinia deșertăciunea vieții, discursul liric se refugiază în parafraze biblice: „Unde este Prietenul?/ Unde Înțeleptul care duce cu sine umbra unui copac?/ Unde Rătăcitul/ Pentru care Adevărul nu s-a născut?”. În aceeași sferă tematică se înscriu, parțial, versurile din Identitatea neantului (1998, cu subtitlul Țara de vânzare): „Iarăși am visat biblioteca de-acasă” (Biblioteca din vis), „Mai singur cu șase ani/ Nu sunt
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
dor și vânt. Cât mi-aș dori să văd iubirea cea curatăCu pașii de copilă, pierduți prin înserări,... V. DOUA VISE, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016. Îți scriu cu mâna tremurândă, Prin veacul rătăcit departe-n nori, Când primăvara se așază blândă În viața noastră ruptă de ninsori. Legat cu vânturi și cu valuri reci, Mă las purtat spre lumi nedefinite, Luminile se-sting atunci când pleci Spre zările cu soare poleite. Când sufletele fug
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
în palme flori de liliac, Iar ploilor le dau oceane-ntinse, La umbră cresc doar firele de mac Ce dănțuie-n amurg, de vânt atinse. Îmi las obrazul nins între petale ... Citește mai mult Îți scriu cu mâna tremurândă,Prin veacul rătăcit departe-n nori,Când primăvara se așază blândăîn viața noastră ruptă de ninsori.Legat cu vânturi și cu valuri reci,Mă las purtat spre lumi nedefinite,Luminile se-sting atunci când pleciSpre zările cu soare poleite.Când sufletele fug spre Univers
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016. Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soare Și-n marmura tăcerii te-am scufundat demult, Trec simfonii prin mine, dar azi nu mă mai doare, Căci ritmuri rătăcite s-au stins fără s-ascult. O coardă de vioară vibrează prin trecut Și-n trupuri de fecioară lumini se furișează, Noi, două săbii reci, ne-am întâlnit pe-un scut Și-n bătălii pierdute ai fost în mine trează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
aud din zori venind. Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute, ... Citește mai mult Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soareși-n marmura tăcerii te-am scufundat demult,Trec simfonii prin mine, dar azi nu mă mai doare,Căci ritmuri rătăcite s-au stins fără s-ascult.O coardă de vioară vibrează prin trecutși-n trupuri de fecioară lumini se furișează,Noi, două săbii reci, ne-am întâlnit pe-un scutși-n bătălii pierdute ai fost în mine trează.Nu simți amurgul rătăcind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
împinge în aval. Cu cosița despletită, Se alintă la apus. Sărutare poleită Soarele, pe unde-a pus. Umbre vagi se luptă-n zare, Un catarg flutură-n vânt Năluciri albite care Se îngână ca-ntr-un cânt. Dintr-o scoică rătăcită Se născuse o idee. În adânc pieri rănită Ca o osândită zee * În adâncuri nedeschise ... Citește mai mult Se agită marea-n huleși își sparge val cu valîn spumoase moleculeOri mărgele de coral.Și nervoasă, nărăvașă,Se-nfruptă cu saț
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
răului împlinită în Anticrist să fie completă, este nevoie de un 6, simbol al imperfecțiunii, pentru fiecare fragment al istoriei: început, cuprins și sfârșit; d) eroarea se datorează unei greșeli de transcriere (i în loc de x). 2) există două categorii de rătăciți: a) naivii: cei care acceptă varianta 616 din ignoranță; ei refuză totuși să construiască scenarii extravagante în jurul acestei variante; greșeala lor este involuntară, iar Cristos va ține seama de aceasta la Judecata de Apoi; b) „ignoranții învățați”: cei care au
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
istorice sau existențiale (3, 1‑2): Cuvântul se arată darnic și generos prin faptul că [se împărtășește] tuturor sfinților adaptându‑se, asemenea unui medic priceput, nevoilor fiecăruia. Cunoaște foarte bine slăbiciunea firii omenești. Pe neștiutori încearcă să‑i învețe, pe rătăciți să‑i întoarcă pe calea Lui cea adevărată; se descoperă ușor celor care‑l caută cu credință; se deschide îndată celor ce cu trupuri neîntinate și inimă pură vor să bată la ușă. Nu alungă pe nici unul dintre robii Săi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
miel, dar lup pe dinăuntru. Domnul a primit tăierea împrejur; celălalt se va naște de asemenea sub legea tăierii împrejur. Cristos a trimis pe apostoli la toate neamurile; celălalt va trimite, la rândul lui, apostoli mincinoși. Cristos a adunat oile rătăcite; și celălalt va reuni poporul risipit al evreilor. Cristos a dat tuturor celor ce cred în el crucea de mare preț și de viață făcătoare; celălalt va da, de asemenea, propriul semn. Domnul s‑a arătat în chip de om
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vandalizând și provocând pustiirea (Cantacuzinii vor fugi în Transilvania) și spaima (logofeteasa Elena, soția lui Stroe Leuurdeanul, își scria, la Brașov, testamentul la 28 iunie 1655569). Stoica Ludescu se miră, exclamă și moralizează („O, ticăloșii și nebunii! Cum umblară toți rătăciți”, „O, mare ciudă...”, „O, mare minune...”, „O, ce fac nestâmpărat...”), țintuindu-i pe culpabilii care nu le cruțau nici pe femei (între ele și pe văduve) cu așteptata pildă scripturistică: „O, nebunie nespusă, cum ei singuri strică țara! Că nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Al. Cerna-Rădulescu, George Macovescu, Geo Dumitrescu) îl prezintă ca pe un tânăr firav, famelic, cu fața întunecată, tăcut. Frecventează cercul de la Tiparul Universitar și pe cel de la ziarul „Timpul”. Este gata să publice, în 1942, în „Albatros”, poemul Întoarcerea fiului rătăcit, pregătit pentru „caietul” colectiv Sârmă ghimpată, a cărui apariție este oprită de cenzură. Un vers anunță: „nu mai scrie versuri prozatorule care faci patetic foame”. În primăvara aceluiași an intră corector la „Timpul”, ziar ce are o pagină literară („Popasuri
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
paralele, O, 1981, 25; Stelian Dumistrăcel, Marin Preda: expresia lingvistică a fascinației orașului, CL, 1981, 8; Ion Ianoși, Cel mai iubit dintre filosofi, RL, 1981, 37; Mircea Iorgulescu, Postumele lui Marin Preda, RMB, 1981, 11 476; Sergiu Filerot, „Întoarcerea fiului rătăcit”, unica poezie a lui Marin Preda, RL, 1981, 44; Bugariu, Analogon, 75-108; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 135-155; Dobrescu, Foiletoane, II, 78-86; Iorgulescu, Critică, 87-98; Moraru, Semnele, 261-271; Piru, Ist.lit., 507-513; Simion, Întoarcerea autorului, 255-282; Timpul n-a mai avut răbdare, îngr
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
altfel vom muri!”. De altfel, „nemernica băiguială străină” e o altă expresie, mai violentă, pentru „bolnave idei” - expresia lui Coșbuc. Ca și autorul Baladelor și idilelor, Iorga nutrea cea mai sinceră aversiune pentru poezia franceză de după 1880, considerând-o „bolnavă”, „rătăcită”, văzând în ea o molimă periculoasă pentru literatura română, cu toate că Émile Verhaeren, de pildă, îi inspira admirație. Ce detesta mai mult Iorga în simbolism era „destrăbălarea”, senzualismul morbid, ruptura de tradiție, vădită mai cu seamă în răsucirea arbitrară a limbii
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
nu vreți verdeață? Șase pleacă la măicuța Și-acum socotiți fuguța Printre nuferii din lac Câte rațe baie fac? „Din ogradă au plecat către lac, agale Două rațe: mac, mac, mac! Dar s-au întâlnit în cale Cu cinci boboci rătăciți. Câți acum vor fi în apă? Veți afla de socotiți!" „Cinci copiii pe-o sănioară De pe deal ca vântul zboară Ajungând în jos râzând Doi în sanie mai sunt! Socotiți: câți în zăpadă Au căzut pe drum grămadă?” „Pe o
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
de lucru 10 minute) Comoara Un tată se îmbolnăvi greu. În jurul patului său stăteau cei trei fii ai săi supărați și mâhniți. Tatăl lor avea să moară și ei rămâneau singuri. Deodată tatăl își deschise ochii și cu o privire rătăcită se uită la copii. Cu un glas slab el le zise: Dragii mei copii, eu o să mor, căci așa vrea bunul Dumnezeu. Vouă nu vă las altceva decât casa aceasta și via de alături... dar să știți că în vie
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
o variantă în românește, însă inferioară originalului). Câteva chestiuni - identitatea (individual-biografică, cultural-etnică), limba maternă, puterile, limitele și șansele literaturii - sunt tratate sub semnul postmodernismului radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie 1971) și câteva pagini din țară, intitulate Însemnări grăbite (ianuarie-februarie
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Adrian Marino, București, 1994; Roman de gare, Paris, 1985; ed. (Roman de citit în tren), Iași, 1993; Pigeon vole, Paris, 1989; ed. (Porumbelul zboară!....), București, 1997; Înscenare și alte texte, postfață Nicolae Oprea, Pitești, 1992; Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite, Iași, 1993; Un român la Paris, Cluj-Napoca, 1993; ed. București, 1997; Hotel Europa, București, 1996; ed. (Hôtel Europa), tr. Alain Paruit, Paris, 1996; Momentul oniric (în colaborare cu Leonid Dimov), îngr. Corin Braga, București, 1997; Călătorie neizbutită, București, 1998; Pont
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
afirma „Întreită Înălțare și Întreită Întărire! Aceasta este serbarea zilei de 10 Mai... În adevăru cine este În contra ordinei de lucruri, stabilită În România, În 10 Mai 1866, În 10 Mai 1878, În 10 Mai 1881, acela este o oaie rătăcită, acela nu vrea nici țară, nici națiune, ci umilința și mizeria amândurora, acela nutrește În inima sa distrugerea României” . În lipsa impunerii sau recomandării unei programe prestabilite, organizarea serbării școlare rămânea la latitudinea corpului didactic, În desfășurarea ei fiind incluse momente
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
se cunoaște bine. Toamna se numără bobocii. Paza bună trece primejdia grea. Buturuga mică răstoarnă carul mare. 2. Însemnează părțile principale de propoziție și părțile secundare. În apa întinsă a lacului se oglindește luna. Sălcii bătrâne străjuiesc malurile. O barcă rătăcită plutește încet. Peste tot domnește o liniște adâncă. 3. Scrie o compunere despre o faptă bună pe care ai făcut-o în vacanța de vară. Folosește și descrierea. Dă-i titlu potrivit! TESTUL NR. 24 1. Transformă propozițiile dezvoltate în
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]