4,549 matches
-
singur că trebuie să se linișească, și atât. Așa știa el să se „impună”, după cum putea să se exprime, cu mult calm și tact, ca un om matur la minte. Nu avea frică de nimeni. Trata cu indiferență sentimentul de răutate, pe care noi știm că patrupedele îl simt. Când mergea pe stradă parcă zâmbea tuturor și nu exista să nu răspundă cu afecțiune acelor oameni care îl băgau în seamă, pronunțându-i numele sau strigându-l chiar, pentru a-i
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
a curs degeaba, fără a putea spăla niciun păcat. Nu sub impulsul mustrării de conștiință sau de rușinea faptelor ce le-a săvârșit față de semeni și de bietele animale nevinovate, ar fi făcut omul „civilizat” asta, ci dintr-o pură răutate, trăsătură de caracter cu care, unii dintre noi, ne mai și mândrim chiar. Atât și nimic altceva mai special ar fi ca și motivație! Există oameni, după cum există și animale, care împrăștie doar răutate în jurul lor, dar, între aceste două
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
civilizat” asta, ci dintr-o pură răutate, trăsătură de caracter cu care, unii dintre noi, ne mai și mândrim chiar. Atât și nimic altceva mai special ar fi ca și motivație! Există oameni, după cum există și animale, care împrăștie doar răutate în jurul lor, dar, între aceste două categorii de vietăți, există și o foarte mare diferență, care trebuie neapărat punctată, căci este prea semnificativă: Spre deosebire de animalele care fac rău sub instinctul fricii și al apărării, oamenii, care fac rău, se mai
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
comportament și fapte incredibil de bine gândite, cu tot spiritul său al libertății depline, pe care și-l etala bucuros și cu multă pricepere cântărit! Azi sunt convinsă că, dacă l-aș fi ținut în lanț, ar fi supraviețuit, întra-devăr, răutății oamenilor, dar ar fi și suferit mult legat. Era mereu prezent în curte, exact când noi trebuia să plecăm. Ar fi fost de prisos orice lanț pentru Ursu, deși cred că l-ar fi suportat în tăcere și cu toată
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
obișnuiesc mai toți câinii să facă, nici vorbă! Parcă avea timpul măsurat: Ursu, când pleca, știa bine unde trebuie să se ducă și nu se abătea din drumul său, cu nici un chip, nici pentru cea mai frumușică cățelușă. Doar de răutatea unor așa-ziși „semeni” ai noștri, nu a putut scăpa, ca și noi dealtfel, cei din familia sa, prevestindu-ne parcă, precum Isus apostolilor, vremurile de suferință viitoare. O fi, poate, nepotrivită comparația dar... Mă aflam în vizită la o
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
acele momente de glorie, când îmi dădeau de înțeles că este prezent la datorie, umplându-mi sufletul de siguranță că și-o va împlini de fiecare dată față de noi, întreaga sa familie. Am ridicat ochii spre cer, crucindu-mă de răutatea absurdă a acelui nechibzuit. Instinctiv, am întors privirea către ușă, fulgerându-mă ideea de a nu mai afla și copiii de moartea lui, dar era prea târziu: toți trei erau în pragul casei și priveau cu respirația tăiată la mine
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
mai atent în viitor să nu se mai întâmple... așa de des. Cred că în a doua jumătate a vieții, fiecare dintre noi începe să simtă mai pregnant pe propria lui piele, consecințele conduitei sale. Dacă omul nu renunță la răutăți și nu face nici un efort să să se rupă și să se îndepărteze de ele, nici pentru asta nu îl pedepsește Dumnezeu imediat, ci numai îi retrage o parte din protecția de care se bucura mai înainte. Și atunci omul
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358426_a_359755]
-
mai gravă decît cred animalele ce ne dau tîrcoale cu sula în flăcări, uitînd că sîntem și noi suflete sensibile ca niște mimoze, și Adelina zîmbea pierdută, ea de dragoste avea nevoie, o invidia pe prietena ei, dar nu cu răutate, ci cu acea pasiune a femeii care, iubind plantele, ține și ea un ghiveci cu o mușcată pe pervazul ferestrei și o udă cu duioșie ... Sigur că natura nu poate fi conservată în oale, borcane de circumstanță și vaze sofisticate
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
punct de vedere religios, cunoaștem că Iisus a iubit copiii. Iubea firea lor copilărească, zburdălnicia, sinceritatea, lipsa de prefăcătorie. Cuvintele articulate ale copiilor erau ca o muzică în urechile Sale și-i înviorau inima atunci când era abătut din cauza vicleniei, fățărniciei, răutății oamenilor cu care venea în contact. Iisus spunea că oamenii maturi trebuie să fie precum copiii: „Adevărat zic vouă: De nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor. Deci, cine se va
SA NE IUBIM COPIII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358508_a_359837]
-
senin sau întristat. Trecînd pe la soare Am învățat ce este lumina și căldura. Trecînd pe la lună Am învățat ce este liniștea și somnul. Trecînd pe la munte Am învățat să fiu tare și măreț. Trecînd pe la furtună Am învățat ce înseamna răutatea și ura. Trecînd pe la mare Am învățat să fiu limpede și curat. Trecînd pe la cîmpie Am învățat ce este pacea și bucuria Trecînd pe la pădure Am învățat ce ... Citește mai mult Trecînd prin casă părinteascăAm învățat ce este căminul și
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
cum e să fii senin sau întristat.Trecînd pe la soareAm învățat ce este lumina și căldura.Trecînd pe la lunăAm învățat ce este liniștea și somnul.Trecînd pe la munteAm învățat să fiu tare și măreț.Trecînd pe la furtunăAm învățat ce înseamna răutatea și ura.Trecînd pe la măreAm învățat să fiu limpede și curat.Trecînd pe la cîmpieAm învățat ce este pacea și bucuriaTrecînd pe la pădureAm învățat ce ... VII. BUNĂTATE, de Florica Reinprecht, publicat în Ediția nr. 649 din 10 octombrie 2012. Ce te
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
este pacea și bucuriaTrecînd pe la pădureAm învățat ce ... VII. BUNĂTATE, de Florica Reinprecht, publicat în Ediția nr. 649 din 10 octombrie 2012. Ce te afli-n pat de moarte. Eu te rog să nu renunți Pentru noi ca să te lupți. Răutatea este mare Și se răspîndește tare. Căci orbește, îmbolnăvește Și pe toți îi nimicește. Ce cu ea se-mpretenește. Bunătate, bunătate Ia speranța de o parte, Și iubirea, dealaltă parte Și te ia, te du prin lume Răutatea ca să o nimicești
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
ca să te lupți. Răutatea este mare Și se răspîndește tare. Căci orbește, îmbolnăvește Și pe toți îi nimicește. Ce cu ea se-mpretenește. Bunătate, bunătate Ia speranța de o parte, Și iubirea, dealaltă parte Și te ia, te du prin lume Răutatea ca să o nimicești De acum și-n veci de veci Ca pe noi toți, să ne salvezi. Sufletele plin' de ură, tu să le golești Și cu iubire multă, tu să le încherci. Gurile pline de vrajba, tu să le
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
Bunătate, Bunătate Tu la toti ne-adu aminte Că cu toții sîntem oameni. Bunătate, bunătate, Tu ne izbăvești de toate. Citește mai mult Bunătate, bunătateCe te afli-n pat de moarte.Eu te rog să nu renunțiPentru noi ca să te lupți.Răutatea este mareși se răspîndește tare.Căci orbește, îmbolnăveșteși pe toți îi nimicește.Ce cu ea se-mpretenește.Bunătate, bunătateIa speranța de o parte,Și iubirea, dealaltă parteși te ia, te du prin lumeRăutatea ca să o nimiceștiDe acum și-n veci de
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
și copiii,au îngenuncheat temători. -Care este dorința voastră? Regina de inimă roșie vorbi scurt, cum fusese învățată de înțelepții din adâncurile peșterilor de granit: -Prea mărite, dorim, să ni-l redai pe rege! A fost îndepărtat cu trufie, din răutate i-a fost curmată viața de forțele răului, prin mâna necurată a celui blestemat! El era bun, limpede la suflet, darnic, iubitor de oameni și făcător de bine. A luptat pentru fericirea și binele lumii. Geea, mama pământ este martoră
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
De ce a a plecat dintre noi? Deoarece a fost prea sensibil la șocurile vieții cotidiene... El, un poet, un gânditor, un idealist... un analist, dar și un judecător prea aspru cu ceea ce se întâmplă în jurul lui, un acerb critic al răutăților înconjurătoare, un nemulțumit, un perfecționist, dar și un om care s-a înecat încet-încet în propria-i lucrare, munca prea vastă... Prea vroia să le facă pe toate! Acest lucru l-a obosit, i-a măcinat nu numai fizicul ci
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
fără scrupule, ca să-și ia unul altuia locul. Câtă diferența! Că de la cer la pământ. Dacă politicienii ar avea cât de cât umor, sau o scânteie de spirit măcar, poate că i-am ierta mai ușor, pentru bâlbele, pentru gafele, răutățile, servilismul și obedienta lor. Am zice: Lasă-i încolo, că-s băieți simpatici. Până și personajul Mitică, al lui Caragiale este cu muuult mai interesant și mai sclipitor și-ți devine simpatic. Am asistat azi la spectacolul de circ legat
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
pe câmpul unei lupte.”(din memorie) „Petele de cerneală pe masa unui scriitor sunt picăturile de sânge pe arena unei lupte” Jean Bart a exclamat în versuri: O pată! S-a găsit o pată Unui maestru nepătat, „O pată!”-strigă răutatea Și toți s-o vad-au alergat; Domol, domol, iubiții mei, Nu vă grăbiți la răfuială. Căci e...o pată de cerneală Pe masa lui de tei.” Sunt o mulțime de însemnări pe masa aceasta. Bunul prieten al lui Caragiale
MASA LUI CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358108_a_359437]
-
casei. Mircea Eliade vorbea despre pragul din locuințele omenești: „Trecerea pragului casei este însoțită de numeroase rituri: oamenii se închină ori îngenunchează dinaintea lui, îl ating smerit cu mâna ... Pragul are „paznici”: zei și spirite care apără intrarea atât de răutatea oamenilor, cât și de puterile diavolești ori de boli. Jertfele către „paznici” erau făcute pe prag, și tot aici se făceau și judecățile, în unele culturi paleo-orientale (Babilon, Egipt, Israel). Pragul, ușa arată în chip nemijlocit și concret continuitatea spațiului
VERTIGO de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358112_a_359441]
-
lângă mine.. . . La marginea pădurii, îți saltă voalul vântul, Iar frunzele foșninde, știu că la mine vii. Încep iar Rugăciunea iar tu, îmi sorbi cuvântul, Îngîni: ,,Ai grijă, Doamne, de noi și de copii !” Încet, spui după mine: ,,Vezi Doamne răutatea, Și chiar nerușinarea cum crește peste tot ? Mai scutură-i, o, Doamne, învață-i cu dreptatea Și strică-le tot planul și-n gând ce ei socot !” =3 Noiembrie 2000= O zi grea și luuungă am avut azi când am
PREA SCUMPA MEA MIREASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358159_a_359488]
-
s-a îmbolnăvit, n-a avut bani și vreme de tratamente, a stat zile și nopți în fața foii de scris, în fața șevaletului sau a portativului, cu singurul scop: de a aduce pe lume o operă. Ce primește în schimb? Invidii, răutate, persiflare, uneori chiar ură. Față de asemenea atitudine din fața semenilor, însingurarea devine atunci iminentă. Turnul de fildeș nu e o vorbă în vânt. Autorul nu mai socializează, se retrage, se însingurează, se autopedepsește. Îi pier cheful și inspirația, dorința de a
N-AM AVUT TIMP...TABLETĂ SPIRITUALĂ- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358235_a_359564]
-
numelui meu, acel loc îl sfințește, și preamărește pe cei ce Te preamăresc pe Tine, și pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta. Primește-le toate rugăciunile și făgăduințele și-i izbăvește din toate nevoile și răutățile”. Nimeni din cei ce aleargă la ajutorul Preacuratei nu este rușinat pentru că, zice Fericitul Anastasie Sinaitul, din vameși a făcut apostoli iar pe desfrânate mai cinstite decât multe fecioare le face, luând pildă pe Maria Egipteanca, cea care din noroaie
ACOPERAMANTUL MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357541_a_358870]
-
Apocalipsă că Ioan a văzut o femeie îmbrăcată în soare, la fel și Sfântul Andrei a văzut-o pe Împărăteasa cerului împodobită în porfiră, ca soarele. Și pentru că viața noastră pe pământ se închipuie ca o luptă necontenită cu toate răutățile lumii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu coboară împreună cu oștile cerești în ajutorul rugătorilor să ne ajute să trecem fără împiedecare cursele nevăzuților diavoli care se silesc să ne doboare, să ne coboare în întunericul cel mai adânc și să ne despartă
ACOPERAMANTUL MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357541_a_358870]
-
cocoțat. e rea... poziția.... cobor. începe ploaia. acu plec. cu gând "curat" eu dau un sfat: învață-nvață... ce? știu tot... sunt cel mai informat! învață să privești atent, tot ce-i curat, ce-i clar, ce-i drept. cu răutatea-n pumni și-n piept, un "contre-jur" e... un antet... pierzi clipa bucuriei mari, pierzi înfloriri, pierzi oameni rari, cu sufletul plin de lumini... cu răutatea-n piept, tu, pieri... notă: CONTRE-JOUR s.n. 1. (Franțuzism) Metodă de iluminare, constând din
CONTRE-JUR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357602_a_358931]
-
să privești atent, tot ce-i curat, ce-i clar, ce-i drept. cu răutatea-n pumni și-n piept, un "contre-jur" e... un antet... pierzi clipa bucuriei mari, pierzi înfloriri, pierzi oameni rari, cu sufletul plin de lumini... cu răutatea-n piept, tu, pieri... notă: CONTRE-JOUR s.n. 1. (Franțuzism) Metodă de iluminare, constând din luminarea obiectelor sau a personajelor din partea opusă celui care le privește; contralumină. 2. (Fot.) Fotografie făcută cu această metodă de pozare. [Pron. contr-júr / < fr. contre-jour]. Sursa
CONTRE-JUR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357602_a_358931]