1,802 matches
-
Șurănești de Jos, Șurănești de Sus, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Valea Rea și Zăpodeni; 1853 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucari (în loc de Butucăria), Ciofeni, Ciorâța, Codăiești,Dămăcușeni, Dăneștii Mânăstirii, Dăneștii Răzeși, Draxeni, Ferești,Focșeasca, Ghergheleul, Mirceștii Bontășești, Mircești Răzeși,Moara Domnească, Petrești, Portari, Protopopeștii Cujbeștilor,Protopopeștii Ducăi, Protopopeștii Vasluiului, Rășcani, Rediul lui16 BISERICA "SF VOIEVOZI" BEREASA PAROHIA DĂNESTI PROTOIERIA VASLUI EPISCOPIA HUȘILOR ISTORICUL BISERICII ‘SF.VOIEVOZI’ Satul Bereasa, comuna Dănești Biserica SF. Voievozi a fost mutată din cimitirul satului
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
cealaltă jumătate a satului, cea de sus, nu se știe nimic concret pentru acele începuturi ale istoriei documentate în scris a Buhăieștilor, însă din acte de la 1611, 1617, 1620 și mai departe, de pe tot parcursul secolului XVII, apar nume de răzeși buhăieșteni martori la diverse pricini, judecîndu-se ori vînzînd posesiuni. Din 1670 e pomenită o anumită Ciujdoaia, stăpânind asupra părții de sus a satului, iar urmașii ei pot fi urmăriți în documente până în secolul al XIX-lea, însă cel mai de
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
martori la diverse pricini, judecîndu-se ori vînzînd posesiuni. Din 1670 e pomenită o anumită Ciujdoaia, stăpânind asupra părții de sus a satului, iar urmașii ei pot fi urmăriți în documente până în secolul al XIX-lea, însă cel mai de seamă răzeș la sfârșitul secolului al XVII-lea a fost Vasile Buhăescul, ginere al Ciujdoaiei, logofăt și apoi vornic de poartă. Tot de la sfârșitul secolului al XVII-lea este atestată într-o poiană traversată de "Pârâul Humii" (în sud-estul satului vecin actual
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
satele: Tăcmănești(Călugăreni), Muntenești, Brăhășoaia (Călugărenii Vechi) și Cănțălărești. De la înființare și până în anul 1895, comuna a avut un singur primar și anume Alecu Frimu, unchi al cunoscutului I. C. Frimu. De altfel, frații Frimu (Alecu, Iorgu și Costache) erau vechi răzeși și dețineau împreună peste 200 de fălci de pământ (aproape 300 ha.). Din 1950 și până în 1956, comuna Bârzești a fost desființată iar satul a trecut la comuna Ștefan cel Mare. În perioada 1956-1968 a redevenit comună iar din 1968
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
putea găsi o explicație pentru schimbarea numelui din "Tăcmănești" în "Călugăreni, acum o putem face pe baza cercetărilor din vechile arhive existente la DJAS Iași. Prin urmare, în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea (1776)un grup de răzeși din satul vecin Bârzești a donat mănăstirii Barnovschi din Iași o importantă parte din pământurile lor "...pentru iertarea păcatelor noastre și ale urmașilor noștri", pământuri care se aflau pe moșia Tăcmăneștilor. Tot din acest an, au fost aduse de către călugări
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
primăria Ștefan cel Mare, aceste ulițe au fost îmbalastate așa că oamenii nu mai înoată în noroi pe timp ploios. Acest sat a fost electrificat ultimul, abia prin 1968. Agricultura și creșterea animalelor sunt ocupațiile de bază ale locuitorilor satului, cândva răzeși. În fostul regim au existat două sole plantate cu viță-de-vie în terase de către CAP Ștefan cel Mare, dar acum au fost distruse complet și în locul lor se întinde o imensă și dezolantă pârloagă. La 1772-1774, satul a fost recenzat numai
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
Frunteș . Hatmanul Antiohie Jora mai apare ca martor, la 4 iunie 1703 , pentru ca la 24 decembrie 1703 să se afle în cea mai înaltă funcție din aparatul de stat al Țării Moldovei, mare logofăt, făcându-i-se danie moșia unor răzeși din satul Văleni și Stolniceni pe Bârlad, partea Bumbăreștilor, „pentru mult bine ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
său Ștefan Scărlet fost mare armaș și fratele său Dabija Scărlet fost mare paharnic. Deoarece Lupul Costachi nu avea dreptul să cumpere moșie acolo, Antiohie Jora, „fiind moșinaș vechi”, de 30 de ani, cu zapise de danie și cumpărătură de la răzeși, se învoiesc ca Antiohie să întoarcă banii în schimbul moșiei. În anul 1801 moșia Văleni trece în proprietatea familiei Roșca Codreanu ca urmare a casatoriei dintre Ioan Roșca Codreanu cu Ecaterina Jora. În 1837 comisul Gheorghe Roșca Codreanu lasă prin testament
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
abuziv de regimul comunist. La acea vreme comună avea în componență și satul Ghicani care face parte în prezent din comuna Alexandru Vlahuța.Satul Mânzați este cea mai veche așezare atestata istoric. Situat la șapte kilometri de Ibănești, sat de răzeși, a primit numele cneazului Toader Mânzat, amintit în cronici de Ștefan cel Mare. Existența satului a fost menționată pentru prima dată într-un document emis pe 24 aprilie 1434. Actualmente, actul este păstrat în Arhivele Centrale de Stat din Varșovia
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
este un oraș în județul Vaslui, Moldova, România, format din localitățile componente Cârja, Floreni, Lățești, (reședința), Raiu, Sărățeni și Schineni. A obținut statutul de oraș în decembrie 2003. Primele însemnări scrise despre Murgeni ca fiind o comunitate de oameni liberi (răzeși) apar în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și se adaugă în timpul lui Ștefan cel Mare (1457-1504), timp în care satul se documentează și arheologic. În teritoriul Murgeni sunt atestate următoarele sate: Ne vom referi în special la Murgeni, vechiul
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
pe moșia sa din Murgeni”". Alege ca loc exact răscrucea drumurilor din actuala vatră a Murgeniului de astăzi, deoarece satul vechi Murgeni se afla dincolo de Elan și venea „peste mână” pentru târg. Așadar desființa vechiul sat și totodată scoate pe răzeșii din moșia sa având grijă să-l populeze cu țăranii împresurați de el. Constrânși din ce în ce mai mult țăranii vechiului sat s-au mutat în noul târg înființat, unii mai ușor crezând că vor găsi un nou mod de muncă mai ușor
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
Viișoara este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Numele său istoric a fost Băsești. Atât satul Viișoara cât și celelalte sate ale comunei sunt așezări de răzeși, atestate încă din secolul al XV-lea. În 1463 Ștefan voevod emite un ispisoc întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lângă Băsești. Într-un extras din hrisovul lui I. Sandu Sturza din 22 iunie 1824 în pricina dintre Ioniță Anton
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
ce țin de Viltoteștiși între stolnic Ieremia Giușcă, stăpân pe Cîrpești gasim însemnările "... în care se arată și un ispisoc din 6971 (1463), de la Ștefan voevod, întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lîngă Băsești " Locuitorii din vechime au fost moșneni (răzeși), însă cu timpul au pierdut moșia și documentele, fiindu-le răpite de către proprietarii megieși. Se spune de către bătrâni că 10 case cu locul din vatra satului care fac parte din moșia Urdești, din comuna învecinată cu același nume, au fost
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
spune de către bătrâni că 10 case cu locul din vatra satului care fac parte din moșia Urdești, din comuna învecinată cu același nume, au fost răpite de către proprietarul Urdeștilor, Necolai Greceanu și că în judecata ce a avut cu obștia răzeșilor, cumpărând documentele de la vechilii acestora, în urmă li s-a răpit toată moșia făcându-i clăcași. Această moșie a venit mai târziu în proprietatea domniței Natalia Ghica fiica fostului domn Grigore Alexandru Ghica până în anul 1883 când a vândut-o
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
la Huși, cu numele Corneliu Zelinski. În anul 1902 tatăl său, Ion Zelinski și-a românizat numele în Zelea Codreanu. Mama sa, Eliza născută Brauner era de origine germană - bavareză Străbunicul său, Simion Zelea, se trăgea dintr-o familie de răzeși moldoveni din satul Igești din Bucovina. În perioada 1786-1848 când Bucovina a fost sub administrație poloneză (aparținând de provincia Galiția), el a fost obligat de autoritați sa-și schimbe numele în Zelinski. Străbunicul din partea mamei, pe numele său Adolf Brunner
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
biserică ortodoxă odată cu părinții săi, care s-au convertit și ei, la credința ortodoxă. Corneliu și tatăl său, Ion Zelea Codreanu, s-au străduit să-și afișeze o origine neaoș-română, reclamându-se a se trage dintr-o veche familie de răzeși și arătând că numele Zelea ar fi provenit de la zale și nu de la Zelinski, care înseamnă în poloneză . A urmat cursurile școlii primare la Iași și Huși, iar între anii 1912-1916 a fost înscris la liceul militar de la Mănăstirea Dealu
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
inspector la specialitatea chimie, si a farmacistei Iulia Bucur Zavati, farmacist principal, fostă directoare la Oficiul Farmaceutic Regional/Județean Bacău, fostă proprietara a Farmaciei de la Valea Rea, județul Bacău. Căsătorită în Anglia cu John Edward Gardner. Bunicii dinspre mama erau răzeși, iar bunicii dinspre tata erau țărani înstăriți. În țară a predat engleză la Iași și Bacău, iar în Anglia preda engleză, germană, spaniolă și italiană la licee din comitatele Essex și Norfolk. A publicat versuri în câteva antologii, neadunate toate
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
zona Galațiului, pe care îl transporta cu măji (maje), niște care mari, trase de patru sau șase boi. De aici și porecla de Petru Măjerul (Măjariul). Petru Rareș a ajuns pe tronul Moldovei cu ajutorul micii boierimi, al târgoveților și al răzeșilor (țărănii liberi), dar și prin voința predecesorului său Ștefăniță Vodă, care, așa cum scria cronicarul Grigore Ureche: „"aflându-se bolnav la Hotin au lăsat cuvântul, că dacă va săvârși el, să nu puie pre altul la domnie, ci pre Pătru Măjariul
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
privind lupta omului cu natura II. Cadrul biologic: 1. Populația din Vrancea 2. Structura natropologică a populației 3. Istoria descendenței familiale 4. Analiza demografică a zonei 5. Alimentația locuitorilor 6. Locuințele III. Cadrul istoric: 1. Satul - formă elementară a vieții răzeșilor 2. Satele stup și roirile 3. Organizarea cvasistală a Vrancei 4. Luptele sociale în Vrancea 5. Apariția satului Nerej actual 6. Procesul de dizolvare a organizării sociale din Nerej IV. Cadrul psihic: 1. Colectivitatea psihică țărănească - vol II - I. Manifestările
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
menținut până în anul 376, când a fost devastată și incendiată în urma invaziei hunilor. „Pe aceste locuri au staționat, în foarte multe rânduri, cete de nomazi, sosiți din stepă, mărturie materială a acestui fapt servind cele 18 movile funerare.” În 1610, răzeșii din valea Răutului, rând pe rând își vând moșiile lor, cu heleșteie și mori în Răut, lui Costea Bucioc, marele vornic al Țării de Jos. Costea Bucioc a fost unul dintre susținătorii domnitorilor din dinastia Movilă, deținând astfel mai multe
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
Varlaam (Moțoc) al Moldovei (n. 1580, 1585? - d. 18 august 1657) a fost Mitropolit al Moldovei (1632 - 1653, în timpul domniei lui Vasile Lupu), scriitor și om de cultură. Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1580, dintr-o familie de răzeși din Bolotești, Putna. Numele său de mirean a fost Vasile Moțoc. De tânăr și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învățat carte, și-a dezvoltat talentul de vorbitor și scriitor și a deprins limbile
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
care a jucat rolul "Șoltuz". Rolul său de succes a fost interpretarea escrocului Leroque dintr-o piesă obscură, "Necunoscuta". Ulterior, Ciprian s-a remarcat prin interpretarea unor roluri cum ar fi: Bufonul din "Regele Lear", Păcală din "Înșir-te mărgărite", Răzeșul din "Răzvan și Vidra", Grozea din "Vlaicu Vodă", Purgon din "Bolnavul închipuit", Lubin din "Georges Dandin". A jucat și în câteva filme de lung metraj, putem menționa următoarele pelicule: "Independența României" (1912), "Năbădăile Cleopatrei" (1925), "O noapte furtunoasă" (1942), "Viața
George Ciprian () [Corola-website/Science/298909_a_300238]
-
le va lua un nepot al lui Alexandru cel Bun dar și văr al lui Vlad Țepeș, anume : Ștefan cel Mare. Moldova a ajuns atunci la întinderea și puterea ei maximă. Ștefan cel Mare, împreună cu armata sa de boieri și răzeși a luptat cu succes atât împotriva invaziilor turcești, maghiare și poloneze, cât și împotriva celor tătare. Ștefan, cel mai vestit domnitor moldovean, a luptat în 36 de bătălii majore, biruind de 34 de ori și terminând doar două nedecis. Ștefan
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
și Insula Șerpilor. Urmându-i domni mai slabi, ce s-au aflat mai mult sau mai puțin sub tutela boierimii, Moldova a decăzut și a sărăcit: nu mai avea flotă, comerțul era periclitat, iar armata, inițial compusă din moșneni și răzeși capabili să lupte îndârjit pentru pământul lor, a fost treptat înlocuită prin trupe de mercenari albanezi sau maghiari, pe măsură ce șerbia deposeda țăranii și-i lega de glie. În aceste condiții, Moldova a căzut sub influența puterii otomane în 1512, devenind
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
din municipiul Bârlad poartă numele episcopului Iacov Antonovici. De asemenea, a publicat articole și dări de seama în revistele “"Biserica Ortodoxă Română"“, ”"Revista pentru istorie, arheologie și filologie"" (editată de Grigore Tocilescu), “"Făt Frumos"” din Bârlad, “"Miron Costin"” din Bârlad, “"Răzeșul"” din Bârlad ș.a. http://www.worldcat.org/identities/np-antonovici%20barladeanu,%20iacob/ http://viaf.org/viaf/89037779/#Antonovici, I.
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]