4,052 matches
-
2km, 3km, 5km, 10mk, 20km, 50km în funcție de sex și de vârstă. Probe combinate: - triatlonul, tetratlonul, pentatlonul, heptatlonul, decatlonul. Distanțele probelor atletice, materialele și instalațiile de concurs sunt diversificate în funcție de sex, vârstă și locul de desfășurare (teren acoperit sau aer liber - Rață G., 2002), iar fiecare probă atletică din cadrul sistemului are un caracter autonom, determinat de structuri și reguli de desfășurare proprii (Ababei C., 2006). Pe lângă probele atletice enumerate mai sus, mai sunt practicate și alte probe pe diferite distanțe (pe distanțe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
t.v.); 14. alergare peste obstacole (a.p.obs.) 1. Alergarea ușoară (a.u.) - aspecte generale Alergarea ușoară este principalul exercițiu ce stă la baza însușirii probelor de alergare. Ea se caracterizează prin relaxare, economicitate, ușurință, ritm uniform și tempo lent (Rață G.,2002). Alergarea ușoară prezintă o fază de zbor, alternată cu o fază de sprijn când pe un picior când pe celălalt. În derularea unei lecții, ea poate fi întâlnită ca element de sine stătător sau ca element de legătură
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
creșterea nivelului de implicare afectivă și psihică atunci când sunt efectuate sub formă de întrecere, ștafete, parcursuri aplicative. Ele au un rol deosebit în sporirea bagajului motric, dacă se respectă înălțimea optimă de lucru, adecvată particularităților anatomo-funcționale și psihice ale vârstei (Rață G., 2002). Obstacolele pot fi verticale și / sau orizontale (înalte sau late) în funcție de scopul urmărit. Exemple de obstacole: bănci de gimnastică, lada de gimnastică (ridicată la înălțimi diferite), gărdulețe de diferite lățimi și înălțimi, cercuri așezate pe sol
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
iar greutatea corpului este trecută pe piciorul din față, brațele sunt îndoite din articulația cotului, capul se găsește în prelungirea trunchiului, iar privirea este îndreptată înainte și în jos, dincolo de linia de plecare. În această poziție alergătorul așteaptă următoarea comandă (Rață G., 2002).. De obicei, alergătorii așteaptă următoarea comandă cu ceasurile speciale pregătite pentru a declanșa cronometrele odată cu pocnetul pistolului (se apelează la această manevră pentru a putea în timpul cursei să își verifice și controleze tempoul de cursă - - pocnetul pistolului - a
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
se face pe stadion ci într-un loc amenajat special, tot pe șosea. Alergarea pe parcurs Conform literaturii de specialitate, lungimea pasului alergător variază între 135 - 215 cm, în funcție de caracteristicile somatice și funcționale ale alergătorului, de lungimea distanței de parcurs (Rață G., 2002), de tactica de cursă. Frecvența pașilor diferă și ea după aceleași considerente, fiind o componentă în raporturi de condiționare cu lungimea pașilor o lungime mai mare a pașilor duce la o frecvență mai mică și invers. În mod
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pregătire, de tactica abordată, de nivelul și tactica adversarilor și de posibilitățile de a susține un sprint prelungit, alergătorii de rezistență încep finișul de la diferite distanțe (de la 250-300 m înainte de sosire la semifond și până la câțiva kilometri la maraton) (Rață G., 2002). El trebuie să se realizeze la momentul oportun, când adversarul nu se așteaptă și trebuie rezistență Pe scurt, finișul reprezintă o nouă creștere a vitezei de deplasare, pentru surprinderea adversarului și ocuparea unui loc cât mai bun. Sosirea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pe de o parte distanței mari între obstacole, iar pe de altă parte tempoului de alergare (care se schimbă de la o cursă la alta sau de la un tur la altul în cadrul aceleiași curse), tempou impus de necesitățile de ordin tactic (Rață G., 2002). Distanța oficială este de 3000 m, distanță în care alergătorul trece 28 de obstacole mobile Obstacolele măsoară 0,914 m în înălțime (masculin) și 3,96 m cel puțin în lungime, iar la feminin 0,762 m în
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
presupune trecerea acestora prin așezarea tălpii piciorului pe bara superioară a obstacolului. Piciorul de avântare se ridică sus, îndoit din articulația genunchiului cu trunchiul puțin înclinat înainte și aterizează pe partea anterioară a tălpii, pe bara de sus a obstacolului (Rață G.,2002). Impulsia dinaintea obstacolului se realizează la o distanță de 1,20 - 1,50 m de obstacol. Trecerea obstacolului prin „călcare” se poate face în mai multe feluri (după Alexe D.I., 2004): A. în funcție de tipul obstacolului cu care se
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de avântare este dus înainte, îndoit din genunchi astfel încât gamba și coapsa formează un unghi de 90o; deschiderea dintre coapse se menține cât mai mult; în final, piciorul dinapoi se aduce lângă cel din față și se pregătește de aterizare (Rață G., 2002). Zborul, la săritura în lungime cu 2 și 1⁄2 pași în aer: coapsa piciorului de avântare ajunge, în prima fază la orizontală timp în care piciorul de bătaie rămâne ușor întins, spre înapoi; urmează o pendulare lungă
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
O’Brien, în jurul anului 1952, stil denumit și aruncarea greutății cu săltare posterioară. În evoluția sa istorică, aruncarea greutății a cunoscut următoarele procedee tehnice: + aruncarea cu pași adăugați (astăzi nu se mai folosește); + aruncarea cu săltare posterioară (O’Brien, translație - Rață G., 2002, săltare-alunecare - Ababei C., 2006); + aruncarea cu piruetă (pirueta fiind „împrumutată” de la aruncarea discului). Indiferent de procedeul de aruncare, performanța (lungimea) aruncării depinde de foarte mulți factori: ▪ înălțimea și viteza de eliberare a greutății (bilei), ▪ greutatea corporală a aruncătorului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
depărtate în formă de cupă - Greutatea se așează sub bărbie deasupra claviculei în scobitura supraclaviculară , cu mâna într-o ușoară flexie dorsală din articulația pumnului și trebuie să rămână în această poziție pe toată durata deplasării până la începerea efortului final (Rață G., 2002). Poziția de plecare în elan a aruncătorului Sportivul se așează în poziția stând ușor depărtat antero posterior, la marginea posterioară a cercului, cu spatele la zona de aruncare ( umerii fiind perpendiculari pe direcția de aruncare (Rață G., 2002). Piciorul de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
până la începerea efortului final (Rață G., 2002). Poziția de plecare în elan a aruncătorului Sportivul se așează în poziția stând ușor depărtat antero posterior, la marginea posterioară a cercului, cu spatele la zona de aruncare ( umerii fiind perpendiculari pe direcția de aruncare (Rață G., 2002). Piciorul de aceeași parte cu brațul de aruncare se așează pe toată talpa, cu vârful cât mai aproape de marginea cercului, suportând întreaga greutate a corpului. ELANUL Reprezintă deplasarea aruncătorului de la marginea depărtată a cercului spre opritoare. Secvențial, elanul
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
vândă basmaua fetei. O cumpără un boier care-i dă o pereche de boi În schimb. Apoi face o serie de alte schimburi dezavantajoase: schimbă boii pe un car, apoi pe o capră, o coasă și se alege cu o rață. Boierul care cumpărase basmaua, mișcat de Înțelegerea și de afecțiunea celor doi, le dăruiește o moșie și, din săraci cum erau, s-a făcut el boier, că femeia i-a fost norocul. Un Împărat Îi spune fiicei sale În povestea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care este esența cunoașterii-conștiente. Existența independentă a cunoașterii și conștiinței este ireală. Subiectivitatea conștiinței, separată de obiectivitatea cunoașterii, este speculativă și ireală. Pentru a înțelege unitatea cunoaștere-conștiință este suficient să privim imaginea alăturată. Această figură, care poate fi și o rață și un iepure, nu poate fi conștientizată ca iepure în momentul în care o privim ca rață și invers În secunda în care privim și cunoaștem conștient rața, creierul nu realizează cunoașterea-conștientă a iepurelui. În secunda în care privim și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cunoașterii, este speculativă și ireală. Pentru a înțelege unitatea cunoaștere-conștiință este suficient să privim imaginea alăturată. Această figură, care poate fi și o rață și un iepure, nu poate fi conștientizată ca iepure în momentul în care o privim ca rață și invers În secunda în care privim și cunoaștem conștient rața, creierul nu realizează cunoașterea-conștientă a iepurelui. În secunda în care privim și cunoaștem conștient iepurele, nu avem cunoașterea conștientă a raței. Deci nu putem avea o cunoaștere-conștientă ambiguă, nu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
suficient să privim imaginea alăturată. Această figură, care poate fi și o rață și un iepure, nu poate fi conștientizată ca iepure în momentul în care o privim ca rață și invers În secunda în care privim și cunoaștem conștient rața, creierul nu realizează cunoașterea-conștientă a iepurelui. În secunda în care privim și cunoaștem conștient iepurele, nu avem cunoașterea conștientă a raței. Deci nu putem avea o cunoaștere-conștientă ambiguă, nu putem fi conștienți de perceperea concomitentă a raței și iepurelui. În
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
iepure în momentul în care o privim ca rață și invers În secunda în care privim și cunoaștem conștient rața, creierul nu realizează cunoașterea-conștientă a iepurelui. În secunda în care privim și cunoaștem conștient iepurele, nu avem cunoașterea conștientă a raței. Deci nu putem avea o cunoaștere-conștientă ambiguă, nu putem fi conștienți de perceperea concomitentă a raței și iepurelui. În momentul în care creierul nostru este conștient de cunoașterea iepurelui nu poate vedea rața și viceversa. Există o separare în timp
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și cunoaștem conștient rața, creierul nu realizează cunoașterea-conștientă a iepurelui. În secunda în care privim și cunoaștem conștient iepurele, nu avem cunoașterea conștientă a raței. Deci nu putem avea o cunoaștere-conștientă ambiguă, nu putem fi conștienți de perceperea concomitentă a raței și iepurelui. În momentul în care creierul nostru este conștient de cunoașterea iepurelui nu poate vedea rața și viceversa. Există o separare în timp a celor două cunoașteri conștiente, deoarece nu putem separa cunoașterea de conștiință. Este adevărat că schimbarea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
conștient iepurele, nu avem cunoașterea conștientă a raței. Deci nu putem avea o cunoaștere-conștientă ambiguă, nu putem fi conștienți de perceperea concomitentă a raței și iepurelui. În momentul în care creierul nostru este conștient de cunoașterea iepurelui nu poate vedea rața și viceversa. Există o separare în timp a celor două cunoașteri conștiente, deoarece nu putem separa cunoașterea de conștiință. Este adevărat că schimbarea se poate realiza în secunde, dar schimbarea trebuie să aibă loc în ambele spirale pe care nu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
secunde, dar schimbarea trebuie să aibă loc în ambele spirale pe care nu le putem separa, după cum nu putem separa obiectivitatea de subiectivitate. Conștiința de "ceva" nu poate fi separată de cunoașterea acelui "ceva". În schizofrenie, de pildă, putem percepe rața cu conștiința iepurelui, din cauza unei tulburări fundamentale, grave, a proceselor neuronale cerebrale. Relația cunoaștere-conștiință și fenomenul "rivalității" binoculare Relația de sudură dintre cunoaștere și conștiință rezultă și din fenomenul rivalității binoculare, deoarece nu putem vedea obrazul sau sferele decât separat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cu steaguri roșii și tricolore ca decoruri în film, Capitala de la aeroport pînă în centru își află echivalentul în concepția muzicală a filmului. Mă refer la filmul „Împușcături pe portativ” care își propune să lanseze pe scară mondială un dans „rața”, ca și cum acesta ar fi un mesaj păsăresc al dansului din Romînia. Aceasta face un prost serviciu țării și folclorului, contrazicînd sensul nobil și poetic al dansului și muzicii de inspirație națională. Viziunea pe care o propune tov. Petre Sălcudeanu asu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
locul folosit în devălmășie, unde erau trimise vitele mari la păscut, fără oi și cai, care, după cum arată toponimele, aveau locuri separate, folosite tot în devălmășie, la fel cu toloaca, imașul și locurile libere dintre case, unde pășteau mieii înțărcați, rațele și gâștele. Păscătura Vămenilor era așezată în partea de nord-vest a satului, vecină cu Fânațele Câmpulungului, intrate în hotarul satului Vama prin abuz, atât din partea unor locuitori din Vama, cât și a unora din Câmpulung <footnote Vezi subcapitolul „Raporturile satului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
alb-fildeș, alb-ivoriu, alb-lumina zilei, alb-vanilie, albastru-azur, albastru-cobalt, albastru-petrol, albastru-safir, bleu-gheață, bleu-petrol, brun-ciocolată, galben-lămâie, galben-pai, galben-praz, galben-șampanie, gri-antracit, gri-argint, gri-fer, gri-nisip, gri-perle, gri-șobolan, mov-ametist, mov-levănțică (mov-lavandă), negru-abanos, portocaliu-piersică, roșu-cadmiu, roșu-carmin, roșu-mușcată, roz-bombon, roz-orhidee, roz-pudră, roz-somon, verde-brotac (verde-brotăcel), verde-iarbă, verde-jad, verde-ou de rață, verde-pădure, verde-praz, verde-salvie, verde-smarald; ● adjectiv + adjectiv: alb-imaculat, alb-intens, alb-lăptat, alb-lăptos, alb-murdar, alb-negru, alb-pur, albastru-electric, blond-platinat, grena-lucios, gri-bleu, mov-liliachiu, mov-negru, negru-total, negru-transparent, roșu-albăstrui, roșu-fluorescent, roșu-frez, roșu-mov, roșu-oranj, roșu-sângeriu, roz-electric, roz-oranj, verde-cenușiu, verde-natur, verde-oliv, verde-veronez. Se constată o etimologie diferită pentru adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
și țări, la mii de kilometri distanță, de unde trimit apeluri telefonice, scrisori (mai puține), mesaje pe internet, fotografii și chemări insistente pentru a fi vizitați. Acești bunici se află în situația imposibilă a cloștii care, după ce a scos pui de rață, când îi scapă pe baltă emite chemări disperate de pe mal, chemări pe care bobocii nici nu le aud. Am putea conversa despre sănătate. Dar mai bine nu! De ce? Pentru că ar fi prea mult de povestit dacă fiecare și-ar prezenta
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Dragoș Bucurenci, RealK, Nae Caranfil, Filantropica, Al. Călinescu, Interstiții, Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile?, Mircea Cărtărescu, Orbitor, Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Viorel Cristea, Totu-i în floare și ieri a fost la fel, Mihail Gălățeanu, Atelierul de clopote, Horia Gârbea, Rață cu portocale, Horia Gârbea, Enigme în orașul meu, Paul Goma, Bonifacia, Paul Goma, Ostinato 1, Paul Goma, Ostinato 2, Gabriel Liiceanu, Despre limită, Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Rodica Mandache, Elisabeta Rizea, Adrian Marino, Pentru Europa, Cristian Mungiu, 7 Scenarii, Vlad
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]