2,944 matches
-
simbolică, deoarece aceste structuri sunt susținute de neîntrerupte activități interdependente. Faptul de bază este acela că participarea în comunitate este mediată de participarea în familii, localități, rețele personale și instituții. Această participare esențială, cum am numit-o, menține integritatea și raționalitatea participanților" (Selznick, 1992: 367-368). Spre deosebire de adepții sociologismului pe linia fundamental durkheimiană și de criticii sau scepticii comunității, Selznick nu privește participarea în comunitate ca irațională sau distrugătoare a eu-lui ci, dimpotrivă, consideră că în absența comunității raționalitatea este adesea precară
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
menține integritatea și raționalitatea participanților" (Selznick, 1992: 367-368). Spre deosebire de adepții sociologismului pe linia fundamental durkheimiană și de criticii sau scepticii comunității, Selznick nu privește participarea în comunitate ca irațională sau distrugătoare a eu-lui ci, dimpotrivă, consideră că în absența comunității raționalitatea este adesea precară. Chiar participarea în grupurile de interes, guvernate de calculul rece al costurilor și beneficiilor are de câștigat dacă se petrece în comunități. Din această perspectivă, imperativul comunității nu este opus judecății raționale și autonomiei personale. Dimpotrivă, atenuarea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o legătură contractuală, că este mai mult decât suma a doi indivizi, că indivizii ce intră în relație nu sunt anteriori relației decât empiric și biologic, dar nu și social. În cazul comunității este specifică afectivitatea, în timp ce în societate prevalează raționalitatea. Astfel, societatea s-ar dezvolta grație facultăților intelectuale, care ar căpăta însă forță datorită dezvoltării comunității, adică forțelor afective. Distincția lui Comte între relația comunitară și cea socială merită atenție. "În vreme ce relația comunitară se bazează pe puterea spirituală și se
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
social și de cel economic. "Comunitățile urbane măsurau scopurile economice și individuale în funcție de o serie de repere sociale, politice și spirituale în care tradiția și nevoile comune erau foarte importante" (Hohenberg, Lees, 1995: 19). Orașele erau cu siguranță insule ale raționalității seculare și ale materialismului în societatea medievală. Condițiile de lucru și comerț erau reglementate în general de către feudali, iar intern de către ghilde. În Europa occidentală orașele, susținute de surplusul de producție din rural, ajung să producă servicii și bunuri care
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
indivizii să fie autonomi în timp ce participă la comunități. "Astfel, arată Triandis, dezbaterea comunitaristă este în primul rând una filosofică și încearcă să definească o ordine socială dezirabilă" (1995: 40) axată pe valorile de bază ale comunitarismului și anume autonomia, corectitudinea, raționalitatea, legea și dragostea. 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic (n anii '70, în cadrul democrațiilor occidentale s-au rulat dezbateri cu o deosebită relevanță politică având ca element central probleme care marchează societățile respective fără a li se
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și angajamentelor, precum și din formarea caracterelor. Wesenwille relevă eu-l autentic al persoanei, care trebuie să fie un produs al istoriei sociale și al participării sociale, o comunitate bazată pe voința naturală având ca element central persoana. Emoțiile, preferințele și raționalitatea sunt guvernate de criterii socialmente acceptate ale valorii intrinseci, acțiunile bazate pe aceasta fiind mai puțin conștient alese, cât conduse de tradiție sau obicei. Acest tip diferă de kürwille, care este un tip de voință apropiat de raționalitatea instrumentală a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
preferințele și raționalitatea sunt guvernate de criterii socialmente acceptate ale valorii intrinseci, acțiunile bazate pe aceasta fiind mai puțin conștient alese, cât conduse de tradiție sau obicei. Acest tip diferă de kürwille, care este un tip de voință apropiat de raționalitatea instrumentală a lui Weber, fundație a gesellschaft. Așa cum utilizează Tönnies termenul, kürwille are conotația de alegere, care este atât rațională, cât și arbitrară. În gesellschaft scopurile nu se nasc din tradiție. Ele sunt tot timpul raportate la nou de către actori
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de calculul rațional. Astfel, gesellschaft hrănește o mentalitate pozitivistă, utilitaristă. În acest cadru, nici scopurile, nici mijloacele nu au o valoare intrinsecă. Gemeinschaft este rezultatul voințelor bazate pe obișnuință, tradiție, credințe împărtășite și legături afective, în timp ce gesellschaft este bazată pe raționalitatea instrumentală. Tipologia grupărilor sociale apropiate de modelul gemeinschaft include familia, grupul de egali, vecinătatea, clubul social și secta religioasă. Modelul impersonal gesellschaft este evident în corporația de afaceri modernă, bazată pe relații contractuale, oraș, partide politice de masă și națiune
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
schimbului ca tip de raport social. Forma raportului social este contractul, iar a regulii sociale este convenția. Tipul uman propriu acestei stări este acela descris de teoria dreptului natural, adică omul înzestrat de la natură cu capacitatea de a acționa, cu raționalitate (trăsătura de a fi rezonabili) și cu egalitate" (Bădescu, 1994: 176). Gemeinschaft se referă la contextul privat, trebuie înțeleasă ca un organism viu, în timp ce gesellschaft se referă la lumea publică, fiind totodată un agregat și un artefact mecanic. În gemeinschaft
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
elemente gesellschaft fiind prezente în familia tradițională, la fel cum elemente gemeinschaft putem regăsi și în corporația modernă. În asociațiile gesellschaft, simbolizate de întreprinderea economică modernă și de rețeaua relațiilor legale și morale pe care aceasta se sprijină, esența este raționalitatea și calculul. Acest tip de asociație nu mai este cuprins nici în rudenie și nici în prietenie, nemaifiind prezente aici acțiuni derivate dintr-o unitate a priori. În analiza celor două tipuri esențiale de organizare, gânditorul german și-a îndreptat
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sa cea mai pură în legea comercială. Noua ordine părea caracterizată inițial doar de aspecte dezirabile progres, rafinament, îmbunătățiri și facilități. Două tendințe încep să se evidențieze treptat. Elaborarea, universalizarea și în final sistematizarea și codificarea legii erau semne ale raționalității purtătoare de ordine. Pe de altă parte însă, se observă o decădere a moravurilor și a vieții în general. Ceea ce îl surprinde pe Tönnies este absența din analizele celor ce indică aceste fenomene a relațiilor dintre ele, ceea ce va face
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
conformism; aceștia ar reprezenta segmentul majoritar. 3. Săteni tradiționaliști sunt neîncrezători în efectele pe care ceea ce este modern le poate provoca; ei sunt și cei mai puțin numeroși. Proliferarea acestor tipuri precum și diversificarea cancerigenă, fără nici un punct de contact cu raționalitatea, cronicizează starea în care ne aflăm. Chiar dacă se referea la popoare, atunci când Motru arăta că oamenii cu spiritualități diferite nu se înțeleg, el putea să aibă în vedere și entități mai reduse ca întindere. Aceasta deoarece omogenitatea se disipează la
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de bază fiind reprezentați de reorganizarea presei ș( a școlii. Răspunsul lui Heliade Rădulescu la problemele societății rom(nești se (nscrie (n seria istorică deschisă de florentinul Leon Battista Alberti cu lucrarea Trattato del governo della famiglia. Model al aplicării raționalității instrumentale la organizarea familiei, (n care fiecare membru știe ce are de făcut pentru (mplinirea datoriei sub conducerea capului familiei (massaio), proiectul lui Alberti este g(ndit de Heliade Rădulescu la scara unei națiuni. Massaio devine (n Santa cetate "profetul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Rădulescu la scara unei națiuni. Massaio devine (n Santa cetate "profetul", reformator al cetății (n conformitate cu un model care viza instaurarea unei ordini raționale (ntr-o societate care (ș( conducea singură destinul. Desigur, (n cazul revoltatului romantic care era Heliade, raționalitatea ține mai degrabă de claritatea scopului. Așa cum de la familie trece la Santa Cetate, de la Biserică trece la Popor, propun(nd o viziune (n care se merge ș( mai departe la (ntreaga umanitate, salvarea nemaifiind individuală, ci colectivă. Patriotul cel bun
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
distanțelor prin noi tehnologii; interconectarea și creșterea dependențelor reciproce; integrarea piețelor financiare și comerciale; internaționalizarea, globalizarea) crescândă a producției (prin intermediul firmelor cu activitate globală); apariția unor probleme "planetare", care necesită abordări globale; răspândirea de comportamente și clișee presupuse a exprima raționalitatea unui homo oeconomicus ce nu cunoaște frontiere și emoții locale apariția unui homoglobalus; dezvoltarea de identități transnaționale etc." (Dăianu, 2002, p. 13)43. Deși este destul de greu să definești globalizarea, pentru că am găsit fel de fel de formulări până acum
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În această critică e implicat faptul că premisele gândirii sociale creștine ar fi nu numai legate, dar dependente în mod aprioric și indisolubil de "credință" și de o credință anume și, ca atare, nu pot fi justificate în termeni de raționalitate (pure și practice), cu atât mai puțin când sunt privite în situații istorice concrete. 3. Gândirea socială creștină e utopică și abstractă, întrucât principiile pe care le enunță nu pot fi realizate, cum, de fapt, nu sunt realizate în niciun
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ai Luminilor (până la F. Nietzsche) și de Școala istorică germană (începând cu F.W. Schelling). Comparația cu W. Sombart, care publică Der moderne Kapitalismus în 1902, scoate bine în relief cotitura neașteptată pe care o aduce explicația weberiană. Sombart explică raționalitatea capitalistă prin elemente raționale, reducând deci raționalul la el însuși. Nimic surprinzător în ideea modernității capitalismului câtă vreme acesta se poate sprijini pe matematică, modernă ea însăși, pentru a-și ține contabilitatea. Teza lui Weber răstoarnă raționamentul, propunând drept cauză
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este vorba de intenția de a adera la una dintre perspectivele individualiste în epoca politicii de masă sau de a accepta perspectiva analitică înregistrată sub numele de rational choice (după care indivizii acționează numai în funcție de calcule raționale, adesea de o raționalitate limitată), cît mai ales de cea de a porni de la individ, pentru a explica, prin intermediul comportamentelor sale, procesele de formare a grupurilor și a activităților colective. Un model Apoi, dacă se se are în vedere, așa cum e normal, un demers
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la formele convenționale de activitate politică. În anumite circumstanțe, contestatarii ar participa la demonstrații, s-ar prezenta la grevă, chiar ar ocupa clădirile, dar n-ar lua contact cu conducătorii și nici nu s-ar face văzuți la urne". 7. RAȚIONALITATEA PARTICIPĂRII POLITICE Motivațiile instrumentale și expresive Mulți autori, din locuri și timpuri diferite, au ridicat problema alegerii de a participa, făcută de numeroși indivizi, și a raționalității sale. S-a subliniat că, în cazul comportamentului electoral, șansele pe care le
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
contact cu conducătorii și nici nu s-ar face văzuți la urne". 7. RAȚIONALITATEA PARTICIPĂRII POLITICE Motivațiile instrumentale și expresive Mulți autori, din locuri și timpuri diferite, au ridicat problema alegerii de a participa, făcută de numeroși indivizi, și a raționalității sale. S-a subliniat că, în cazul comportamentului electoral, șansele pe care le are fiecare elector de a influența rezultatul final sînt minime, aproape nule. Drept pentru care, dacă obiectivul ar fi într-adevăr acela de a da un vot
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Se participă, deci, nu numai cu scopul de a lua parte, ci, în unele cazuri, mai ales pentru a se simți parte și pentru a o demonstra prin acte ce își găsesc o recompensă și o gratificație în ele însele. Raționalitatea participării Dacă se ține seama de aceste motivații expresive, de multe ori nu întru totul diferite de cele instrumentale, apare mai puțin drastică obiecția, formulată de mai multe părți, că participarea politică orice formă de participare este iluzorie, nu poate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o dețin deja și, de multe ori, se pretează la manipulare, ca demonstrație a unui consens altfel destul de labil. Lăsînd la o parte, deocamdată, ampla și complexa tematică a consecințelor participării, va fi suficient să reafirmăm aici că cine critică raționalitatea participării în termeni pur instrumentali riscă să piardă cheia fundamentală de lectură "expresivă" a activității participării politice și deci să nu mai poată înțelege în mod clar viața politică. Pasagerii clandestini (Free riders) O obiecție mai puternică, dar și ea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să piardă cheia fundamentală de lectură "expresivă" a activității participării politice și deci să nu mai poată înțelege în mod clar viața politică. Pasagerii clandestini (Free riders) O obiecție mai puternică, dar și ea cu caracter instrumental, a fost adusă raționalității participării politice de către cei care au privit această activitate din perspectiva grupurilor și a bunurilor colective. Într-o anumită măsură, chiar dacă această perspectivă nu poate fi pe deplin acceptată, cine participă își propune oricum să influențeze distribuția bunurilor colective într-
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
participării politice: a) motivațiile individuale; b) raportul dintre acțiunea individuală și cea de grup și, deci, rolul grupurilor în participarea politică; c) natura și importanța beneficiilor sau a stimulilor individuali sau colectivi; Pe scurt, Olson își exprimă poziția, afirmînd că: Raționalitate și interese personale "Nu este totuși adevărat că ideea după care grupurile ar acționa în pro-priul interes ar fi rezultatul logic al premisei unui comportament rațional și motivat de interes personal. Chiar dacă realizarea obiectivului lor de grup poate reprezenta un
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
solidaritate, și bazîndu-se mai ales pe stimulentele materiale [pentru o analiză asemănătoare de-a lungul transformării PCI în Partidul Democratic al Stîngii (PDS), Pasquino 1992]. Acum se înțelege mai bine de ce alegerea participării poate fi rațională pentru mulți indivizi, dacă raționalitatea acțiunii în sine nu este evaluată simplu și reductiv, pe baza unor criterii ce urmăresc avantajul economic. De aici apare o viziune mai nuanțată și mai articulată a complexului proces psihologic și social care motivează participarea indivizilor și care construiește
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]