9,593 matches
-
în spinare plasele de nuiele (kakolak, în bască), îi dădea o palmă prietenoasă pe crupă: "Du-te!" și măgarul pornea singur pe poteci, cu pasul lui liniștit, "pasul mărunt și frânt", cum spune atât de frumos Francis Jammes, poetul asinilor. Reținută încă puțin de vreo treabă domestică, stăpâna îl urma, după vreun sfert de oră. Trei ore mai târziu, ajungea și ea la "venta": animalul era acolo, o aștepta cuminte în fața băcăniei. Femeia își făcea cumpărăturile, își umplea plasele (cu câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
memoriei fiscale depuse; e) copia conformă și/sau ecusonul, după caz, au fost Încredințate sau utilizate de alt autovehicul decât cel pentru care au fost atribuite; f) Dacă autovehiculul execută activitate de transport pe perioada În care copia conformă este reținută; g) Dacă taxiul este dotat cu aparat de taxat nefiscalizat de către deținătorul legal al autorizației taxi; h) În cazul În care conducătorul auto nu deține atestat profesional sau atestatul obținut are valabilitatea depășită; i) la cerere. (6) Contestarea măsurii de
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
unitățile individuale nu sunt comparabile? Sub impulsul lui Robbins (1938), noua economie a bunăstării conservă noțiunea de utilitate luînd în considerare și imposibila comparație a utilităților individuale. El propune să se recurgă la conceptul de utilitate ordinală. Criteriul optimului social reținut este, de această dată, cel al lui Pareto. Pentru economiști, conceptul de opti-malitate paretiană este unul de referință. În fapt, ceea ce Pareto desemnează cu acest termen nu este deloc ceea ce așteptau economiștii. Pareto dezvoltă cele două concepte care au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Argumentul decisiv, care îl consacră, ca persona autorului, stă în visele ce l-au frământat în copilărie pe Camil Petrescu, relatate și comentate în Doctrina substanței. Pentru filosoful substanței, emoțiile stipulează luciditatea, iar visele, datorită acurateței și bogăției de amănunte reținute sunt superioare imaginației de care este capabil în viața diurnă. Onirismul său stă sub semnul antitetic paradisiac-infernal: Două vise, de altfel, se alternau, în variante, în copilărie: un vis de o frumusețe paradisiacă și vreo două, ca să spun așa, infernale
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sa cu triviala Emilia, devine ținta unor ironii pornite de la însuși creatorul său. Mihail Sebastian, bănuind că amanta sa, Leni Caler, ar fi o femeie la fel de ușuratică precum Eugenia Zaharia, îi mărturisește această temere lui Camil Petrescu. Replica interlocutorului merită reținută: "Multe lucruri de însemnat din hotel, mai ales în privința Eugeniei Zaharia, curvă de o vulgaritate fără nici un fel de rezervă. Amuzantă totuși prin vocabular, prin frumusețea ei cam violentă și de asemeni prin sinceritatea (nu! să nu stricăm un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de universală răspândire... Inconștientul colectiv nu se formează pe parcursul vieții individului, ci este moștenit. El constă din forme preexistente arhetipurile care pot deveni conștiente doar în mod mijlocit și conferă conținuturilor conștiinței o formă bine determinată.150" O ipoteză de reținut este cea a lui V. Dem. Zamfirescu. El constată că, într-o primă fază, Jung caracterizează arhetipurile ca fiind patterns of behavior (modele, structuri de comportament). În continuare însă, psihanalistul relevă și trăsătura instinctuală și pur biologică a conceptului, și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prusac care acceptă să dialogheze cu Ștefan Gheorghidiu pe tema artei de a purta un război. Întrucât cea care nu are habar de normele duelului este chiar armata română, nota de ironie cu iz sarcastic merită a fi din nou reținută: "Nouă germanilor ne place mult duelul. Noi prusacii, mai ales, avem toți tăieturi...Ei bine, noi avem un fel de zicătoare: Nu te bate în duel cu unul care nu știe să se bată, că e periculos...".199 Ignoranța, dublată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a pronunțat în final achitarea inculpatului, s-a ridicat totuși întrebarea dacă, în cazul unor practici medicale nesatisfăcătoare, medicii respectivi ar trebui sau nu să fie supuși unor verificări de natură penală. S-a considerat că infracțiunea de omor trebuie reținută doar atunci când medicul în cauză ar fi trebuit să știe că tratamentul ales poate fi fatal; în schimb, atunci când acesta a acționat cu cele mai bune intenții pentru a-l ajuta și salva pe pacient, și doar din ignoranță, din
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
că, de multe ori, pacientul trebuie să furnizeze medicului informații stânjenitoare. De aceea există respectiva obligație legală și etică de a păstra confidențialitatea, întrucât, gândindu-se că medicul ar putea divulga, altfel, informațiile obținute, pacientul ar fi cu mult mai reținut, mai discret și mai puțin sincer, și prin aceasta s-ar periclita însuși actul medical. Există totuși o serie de excepții când informațiile furnizate în cadrul relației medic -pacient pot fi divulgate terților de către medic, fără a exista o atitudine culpabilă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de comisia de disciplină, în soluționarea cauzei, va trebui să cuprindă în mod obligatoriu o scurtă descriere, prezentarea mijloacelor de cercetare a faptelor, respectiv a probelor administrate în această fază - declarațiile părților, martorii care au fost audiați, înscrisurile analizate și reținute etc. - precum și sancțiunea aplicată, temeiul juridic al reținerii acesteia și termenul de contestare și instanța competentă; de asemenea, în mod firesc - numărul și data pronunțării deciziei, componența comisiei de disciplină, semnătura și ștampila președintelui comisiei de disciplină. și în cazul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
voluntar moartea pacientului, urmărind rezultatul prevăzut, chiar și atunci când conștientizează, pe baza analizelor efectuate și a stării de sănătate a acestuia, că nu se mai poate vindeca și că va fi expus unor tratamente degradante sau unor mari suferințe, trebuie reținută forma de vinovăție a intenției directe, aceasta cu atât mai mult cu cât art. 23 din Codul de Deontologie Medicală prevede că „medicul trebuie să încerce reducerea suferinței bolnavului incurabil, să asigure demnitatea muribundului, dar în nici un caz nu are
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
numit sectă în limbajul epocii, termen impropriu pentru penticostalii care acceptaseră constituția 37). Pentru instanța pe care generic și din rațiuni administrative o vom desemna drept "anturajul profesional" al lui Elpi, noul venit era un OPN38: nici recrutat cu loc reținut (cum se mai întâmplase până atunci), nici fiu de "reabilitat" din rândurilor foștilor "dușmani de clasă" (care vor forma o partea însemnată a castei universitare 39), nici progenitură de nomenclatură rurală (corn al abundenței pentru cei bine situați în ierarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
timorat de standardele artistice foarte înalte din familie, nu a învățat, spre deosebire de frații și surorile sale, nici un instrument muzical și nu s-a lăsat ispitit, ca mulți alți adolescenți, de exerciții literare diletante. Lipsit de încredere în sine, sfios și reținut, se distingea prin bună creștere, printr-o politețe fără cusur și prin dorința de a fi bine văzut de familie, de a răspunde așteptărilor tatălui său. Ca elev, nu a atras în nici un fel atenția profesorilor săi. La liceul din
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
-n decorul halucinant al peregrinărilor fiecare gest are valoarea unui ritual. În confuzia simbolică prefigurată în imagini ale decrepitudinii, poetul dă la iveală nostalgia discretă a purificării" (Radu G. Țeposu). Poate nicăieri apetența pentru ritual și histrionic, dar și nostalgia reținută a purificării nu sunt mai vizibile ca în poemele de o largă respirație Câmp negru și Nouă variațiuni pentru orgă, cu siguranță două dintre cele mai bune texte poetice scrise de Nichita Danilov, în ciuda, sau poate tocmai datorită interferențelor generice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
termeni de intertextualitate? "Propunem să vorbim de intertextualitate numai când suntem în măsură să reperăm într-un text elemente structurate anterior lui, superioare lexemului, mergând până la orice nivel de structurare"7 (Poétique: 1976, 262). Sintagma "orice nivel de structurare" trebuie reținută pentru analize intertextualiste care vizează aprecierea dimensiunii minime/medii frecvente/maxime a unității textuale suprapuse. Indiferent dacă accentul cade pe altul sau pe același în dialectica ludicului intertextual, un fapt este cert: nu există repetare pură. Intertextul comportă o relație
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
datorită similitudinii. Teoria freudiană susține că o persoană care trăiește senzația "déjà-vu" își amintește spontan o fantezie inconștientă explicație acceptabilă și utilă ca ipoteză de lucru, fie că ne aplecăm asupra intertextului sau ne gândim la Mitul Eternei Reîntoarceri. Merită reținut caracterul inconștient, verificat în reiterarea de tip mitic și intertextual deopotrivă. Cât privește componenta voluntară a acestui "déjà-vu", ea angajează, conform psihologiei cognitive, cortexul prefrontal și hipocampusul. Dificultatea în a disocia conștientul de inconștient derivă din faptul că repetarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
istoria literară și presupune opere noi" (Cusset:1999, 271). Legăturile intertextuale, precum și conștientizarea, de către text, a propriei condiții în literatură îndepărtează orice operă de pericolul însingurării. Totuși, memoria Textului Infinit are propriile criterii după care își alege elementele care merită reținute. Acestea vor popula opere noi și vor opune discontinuității din literatura universală un aer de socializare textuală în care lectorul trăiește, relaxat, certitudinea că timpul este permisiv, un prezent continuu. Nostalgia originilor, ca întoarcere la hipotext, înregistrează un dublu aspect
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
căreia locuitorii pământului devenit de dimensiunea unui glonte ar manifesta aceeași capacitate de înțelegere pe care o au oamenii marelui Pământ. Dacă ei sunt zidiți după chipul și asemănarea celor din urmă. În hipotext, Kant tradus de Eminescu este mai reținut à propos de această posibilitate, "căci despre intuițiunile altor ființe cugetătoare nu putem judeca defel dacă ele sunt legate de aceleași condițiuni cari îngrădesc intuițiunile noastre și au pentru noi o valabilitate generală" (Eminescu:2011, IX, 481). Repetarea este și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cimitir (unde petrece mult timp, contemplînd mormintele părinților săi), un individ straniu (cu lanțuri la picioare și privire hăituită) pe care noi, cititorii, mult mai experimentați, îl bănuim ușor a fi un evadat periculos și îl studiază cu o spaimă reținută. Insul (care vede în băiețel posibilitatea eliberării de cătușe) îl sperie și mai tare, ținîndu-l de un picior cu capul atîrnat în jos. Inocent, Pip ne spune că, în momentul respectiv, a văzut cum biserica "s-a răsturnat", inversîndu-și poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pînă la un punct, construcția epică. Primul volum cu adevărat notabil e cel din 1990, The Dwarves of Death/Piticii morții (devenit chiar o peliculă de succes, în 1999, sub titlul Five Seconds to Spare/ Cinci secunde disponibile!), o diatribă reținută (din zona umoru lui negru), fără accesele furibunde specifice acestui gen, la adresa consumerismului și postindustrialismului despiri tualizat. Romanele de mai tîrziu consfințesc valoarea lui Coe, introducîndu-l, legitim, în spațiul literar internațional. What a Carve Up! (cu varianta românească, deja propusă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și canonizarea, considerate forme normative, "pot fi definite în contextul extins al unui areal cultural de mare întindere exemplul cel mai evident fiind canonul occidental sau în interiorul unei culturi/literaturi particulare în cazul de față, literatura română"7. Ceea ce trebuie reținut, însă, este că funcția de bază a canonului, ca formă ordonatoare a autorității culturale, se restructurează în permanență, odată cu anumite coordonate de ordin istoric, ideologic sau estetic, schimbându-și trăsăturile de la o epocă la alta. Și cum rolul acestei discuții
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un exponent al tradiției. Puritatea severă, sentimentul tainei, gravitatea raportului dintre individ și colectivitate, dintre prezent și trecut, și nu, în ultimul rând, icoanele naturii patriei, alcătuiesc o corolă revelatoare asupra unui specific și al unei organicități"8. Ceea ce trebuie reținut și luat în considerare este, însă, faptul că titlul de exponentă a tradiției, pe care majoritatea criticilor i-l conferă Anei Blandiana, nu subminează și nici nu anulează ideea de Ana Blandiana cea neomodernistă, poeta care nu demontează tradiția, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să-și fi epuizat puterea de comunicare a dezastrului" și "vocea strident-exclamativă a naratorului se istovește". În dicția expresivă a Profesoarei, dramatismul pasajelor citate depășește cadrul narațiunii propriu-zise, reprezentat fiind "pe ecranul imaginației cititor/ascultătorilor", unde, împreună, replicile, vocea, gesturile reținute obligă concomitent auzul și vederea la receptarea textului. Selectând din cronicari construcțiile cu valoare exclamativă, de reproducere a rostirii personajelor, exemplificările din lectura critică a Autoarei pot fi închipuite sonor, ca "spectacol simultan citit-văzut-auzit". Mă refer în special la focalizările
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sub ochii altora, mai norocoși. Și totuși rămâne certitudinea că orice încercare aduce, dacă nu semnificativul, atunci sigur diversitatea amănuntului. Primul lucru care ne-a atras atenția la cursuri a fost ținuta impecabilă: poziția plină de distincție a corpului, gesticulația reținută care puncta ireproșabil esențialul. Studentă în anul I fiind, mi se părea că, în sfârșit, cronicarii vorbesc și pe limba mea, că ariditatea faptului istoric capătă culoare și relief, că limba vechilor documente are mai mult farmec decât aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
iubirei de argint și tot feliul de hrésturi (?) ale păcatului"), vindecare ("și cu văpaia căldurii sale încălzéște sufletele și inimile céle degerate cătră Dumnezeu"), amintind, dintr-un imaginar creștin atotprezent, sabia de foc a Arhanghelului Mihail. Dincolo de originalitatea imaginilor, trebuie reținută arta nuanței de excepție prin care cărturarul valah, încărcând de fiecare dată metafora cu dublă funcție, de sens contrar, concepe cartea ca pe un farmakon ce, simultan, vindecă și pedepsește, întărește în credință și veștejește păcatul. "Derept aciasta rog pre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]