2,414 matches
-
XE "Papiu Ilarian" Îi va transmite lui Simion Balint XE "Balint" : „Noutăți de pe aici n-am să vă scriu, că le aflați din gazete”. În aceste condiții, În care este limpede că informația referitoare la viața politică italiană putea fi receptată de elita intelectuală ardeleană, sunt de căutat aprecierile și reacțiile românilor ardeleni față de mesajul ideologic primit, eventual ce anume se preia din această experiență În vederea propriei acțiuni naționale, chiar dacă mărturiile directe ne spun prea puțin În acest sens. Bărnuțiu XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În raport cu mesajul risorgimental de ansamblu, liberal și național, românii ardeleni vor manifesta, la modul general, o deschidere și o simpatie nedisimulată. Se constată, apoi, disocierile operate de diverșii observatori ai realităților italiene la nivelul mesajului italian. Adeseori, acesta nu este receptat În bloc, prin unilateralizarea unor aspecte pozitive sau negative, ci se recurge la selectarea unor nuanțe. În ceea ce privește ideologia mazziniană, de exemplu, poziția ardelenilor față de componenta ei națională era diferită de reacția la mesajul ei social sau la metodele de acțiune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi Întreprinsă o analiză a contactelor și influențelor, manifestate mai ales În epoca modernă și contemporană. Pe parcursul acestui studiu voi Încerca să utilizez, concomitent, ambele tipuri de abordare. Posibilitatea stabilirii unor contacte mai semnificative, care să le permită românilor să recepteze un oarecare mesaj irlandez, s-a ivit odată cu procesul de trecere de la mica la marea Europă, odată cu integrarea românilor În noile frontiere ale continentului redimensionat, prin Încorporarea Transilvaniei În Monarhia dunăreană și prin internaționalizarea chestiunii orientale În cazul Principatelor. Aceste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale demnității de episcop, având în zona centrală scut timbrat cu pălărie episcopală cu ciucuri ce atârnă de o parte și de alta. Scutul sfâșiat încrucișat este așezat pe panglică cu deviza „CA TOȚI SĂ FIE UNA” și are, după cum receptăm noi imaginile simbol, în cartierul 1, palatul episcopal, în cartierul 2, vechea catedrală, în cartierul 3, Maica Domnului, Maria, iar în cartierul 4, Sfântul Iosif cu sceptru, protectorul Diocezei Romano-Catolice de Iași. Vom prezenta în continuare o medalie dedicată, în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu cel al instituției este perfect motivată din moment ce a conduso, în calitate de director, opt din cei trizeci de ani de existență ai acesteia. Aversul medaliei jubiliare a clinicii (fig. 35av) are în zona centrală o compoziție foarte sugestivă care poate fi receptată ca simbol al corpului uman divizat în vital și morbid. Secțiunea din stânga contemplatorului, ramificată în frunze, sugerează viața, iar cea din dreapta acestuia, în ramuri uscate, sugerează calea spre implacabilul sfârșit în prelungirea căreia intervine medicul recuperator. Brațele întinse lateral ne
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
univ. dr. Magda Sficlea de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Designb și are legătură doar prin efigia reversului cu simbolurile de pe vechile medalii ale învățământului academic ieșean. Vom preciza pentru necunoscători că mesajul medaliei de față nu poate fi receptat fără un minimum de cunoștințe de simbolistică a figurilor geometrice. Văzute în plan, reprezentările de pe aversul medaliei (fig 59av), figuri geometrice înscrise, triunghi echilateral cu vârful în sus, hexagramă, cerc, pătrat, fac trimitere la actul creației artistice în cele trei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafica a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite de inițiatorii creatori, nu credem că diminuiază cu nimic valoarea acesteia, ci din contra o sporesc. Ne putem referi, spre exemplu, la cele trei stele strălucitoare cu șase raze, care, după autori
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
valoarea acesteia, ci din contra o sporesc. Ne putem referi, spre exemplu, la cele trei stele strălucitoare cu șase raze, care, după autori, „semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe)”, dar care neîdoielnic, pot fi receptate și cu semnificația lor masonică (în proiectul inițial erau propuse simbolurile cunoscute și istoricește acceptate, bufnița, balanța și compasul, pentru cele trei facultăți inițiale, Filosofie, Drept și Științe). În legătură cu reversul medaliei aniversative din 2010 vom prelua un text al arhitectului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Alecsandri, cu ocazia primei reprezentări a dramei Despot Vodă), iar prima medalie cu efigie a unei personalități culturale a fost dedicată lui Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HASDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hasdeu este receptată, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atât mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeană a viitorului savant. Venit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după macheta lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativă a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuită pe două rânduri ION IONESCU DE LA BRAD / 1891-1991. Ținuta vestimentară a savantului este alcătuită din haină
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi, pentru partea ce o precede pe cea strict medalistică, în unele medalioane biografico-medalistice din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam ca aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din impas ne-a scos truda acestui pasionat investigator al vieții și activității personalităților ieșene, Ionel Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
vom prezenta mai jos). Informații suplimentare de ansamblu, cât și din perioada ieșeană, ne oferă prof. univ. Maria Zolineak. Din cele două surse vom spicui câteva date care să contureze dimensiunea personalității savantului. Vom prezenta și maniera în care noi receptăm reflectarea medalistică a lui V. V. Pella. Acest „pionier al dreptului și al apropierii între popoare”, etichetat și ca „una din gloriile științei dreptului”, s-a născut la Râmnicu Sărat, în 1897 și a făcut studiile universitare de drept la Universitatea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cunoașterea consumatorului și satisfacerea nevoilor și așteptărilor sale. Vestimentația care se adresează celor două tipuri de culturi ar trebui să aibă accente diferite. E. T. Hall (1983) descrie consecințele perceperii timpului În cele două culturi. În culturile individualiste timpul este receptat din perspectivă „monocronă”, adică este tratat ca o valoare În sine care trebuie apreciată și valorificată eficient. În culturile colectiviste timpul are un caracter policron. Modul de valorificare al acestuia este flexibil și servește la menținerea relațiilor armonioase cu membrii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
postelnic 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Autonomia principatului Transilvaniei sub suzeranitate otomană s- a manifestat în primul rând prin : a) dreptul Dietei de a alege pe principe b) sistemul unio trium nationum c) sistemul religiilor recepte d) Dieta este un factor de coguvernare alături de principe 3) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Voievodatul Transilvaniei se confruntă cu pericolul otoman încă din secolul: a) XVI b) XV c) XIV d) XVII 4) Marcați litera
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
unică obligatorie : glorificarea eroismului în luptă și muncă al omului nou sovietic în beneficiul statului socialist. Filmul trebuie să îndeplinească patru cerințe : ideinost, angajarea în susținerea unei idei sau ideologii cu valoare social-politică ; narodnost, popularitate și accesibilitate pentru a fi receptat de popor ; klassovost, caracter de clasă, reflectat în lupta împotriva idealurilor, modului de viață și esteticii burgheze ; partiinost, alegerea acelor procedee de creație pe care le indică Partidul și respingerea celorlalte. În anii ’40, realismul socialist a degenerat în ceea ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
anumitor alge și moluște ale căror celule sunt sensibile la lumină, în special în ceea ce privește intensitatea luminii și a direcției fluxului luminos. Organismele superioare posedă un organ specializat pentru percepția luminii care este ochiul. Analizorul vizual (ochiul) este un sistem care receptează, analizează și sintetizezază informația referitoare la forma, dimensiunea, culoarea și mișcarea spațială a obiectelor. In Fig.IV.22 se dă o reprezentare schematică (secțiune transversală) a ochiului. Fig.IV.22 Structura ochiului Din punct de vedere optic, ochiul este un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
am lovit sistematic de câteva întrebări. De ce este societatea românească atât de puțin capabilă să depășească mai repede și mai ușor etapele pe care le are de parcurs? Care sunt mecanismele sociale care blochează conjugarea energiilor necesare depășirii unei situații receptate de imensa majoritate a populației ca fiind departe de ceea ce și ar dori de la societatea în care trăiesc? Care ar putea fi acel element fundamental permițând o abordare integralistă? Răspunsul este abordarea comunitaristă. Comunitatea reprezintă structura socială a cărei absență
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dar fără a ne îndepărta definitiv de ceea ce ne învață experiența trecutului. În contextul foarte tumultuos al celor mai recenți ani, tot mai multe aspecte disfuncționale prezente la nivelul societății românești sunt evidențiate și își fac simțite consecințele. Multe sunt receptate ca inedite, însă cel mai adesea este doar o iluzie. Se pare că istoria umanității este suficient de îndelungată pentru a nu mai produce decât rareori noutăți absolute. Și dacă această afirmație este întemeiată, ce poate fi mai util decât
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
structura cvadruplă a modelului constantinopolitan omul balcanic și, prin extrapolare, sud-est european "participă prin toată structura sa etnică, mentală și sufletească la mai multe naționalități"5. Profilul acestuia va primi însă conture apăsate - și, e locul s-o spunem, distorsionat receptate de către mentalitatea occidentală - o dată cu slăbirea concepțiilor teocentrice și, în consecință, cu începutul procesului de laicizare a gândirii. în gândirea bizantină "istoria umanității" de după venirea lui Hristos e una singură: "ea e domnia Harului (charis), opusă domniei Legii (nomos) și ilustrată
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
calitativ, între părți și forme ca suprafețe, nuanțate cu sensibilitate, fac din această compoziție un model, am putea spune, de rezolvare picturală a bogăției valorico-tonale și a contrastelor. Privind o reproducere în alb-negru, fără să vrem, vom descoperi că am receptat și expresia cromatică a ansamblului tocmai pentru că rezol- varea acesteia prin contrastele de valoare este făcută cu măiestrie și sensibilitate, astfel încât, culoarea pare a veni în mintea privitorului de la sine, pe nesimțite. Deși acuitatea observației pictorului asupra obiectelor ne frapează
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Chiar dacă elementele compoziției, cu destulă ușurință, ne vor trimite cu gândul la naturi moarte de tipul „vanitas”, atmosfera generală, finală, starea pe care o emană tabloul este una cu totul diferită. Nu „atenționări” directe, cu amenințarea unor postume pedepse, vom recepta privind această lucrare și altele cu subiecte asemănătoare din creația lui Stahi, ci, mai degrabă, un melancolic și pașnic îndemn la reculegere, armonie și echilibru, la împăcarea cu sine. Lucrarea face parte din grupul celor donate Pinacotecii ieșene la 26
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
fond a apărut propunerea Vienei ca biserica ortodoxă din Transilvania, esențialmente românească, să se unească cu Roma, În schimbul asigurării unor drepturi promise prin cele două diplome leopoldiene. Printre aceste drepturi se afla și concivilitate cu cei aparținînd națiunilor și confesiunilor recepte. În numele acestor promisiuni cerea episcopul Inochentie Micu, singurul român din dieta Transilvaniei, ca românii uniți să fie recunoscuți ca a patra națiune politică din principat. Răspunsul a fost departe de cel așteptat: Episcopul unit cere niște lucruri pe care nimeni
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Împlinise 47 de ani, viața i s-a curmat și o dată cu acesta s-a Încheiat o activitate care era mult mai plină de promisiuni. Bucovina l-a adoptat total și l a elogiat pentru meritele sale. În România a fost receptat mai ales cu ideile sale privitoare la ortografie, trecîndu-se cu vederea peste merite, iar această atitudine avea să dăinuie multă, poate prea multă vreme. RÎndurile de față sînt o Încercare de a readuce În atenție o mare personalitate, cu toate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a cuvântului și expresiile feței. *Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, Îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, Întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca elevul să poată recepta mesajul și să Înțeleagă discursul. Privirea are un rol important acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și de a menține permanența comunicării. *Trebuie să i se poată citi pe buze profesorului, necesară fiind o bună
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Acest fapt incontestabil impune În mod imperios o atenție majoră dată acestei discipline, care poate determina, uneori În mod decisiv, evoluția viitoare a acestei categorii de copii defavorizați. Artele vizuale au un rol determinant privite și ca posibilități terapeutice, fiind receptate și Însușite În mod prioritar de subiecții cărora li se predau și care le privesc ca pe ceva perfect adecvat modului lor prioritar concret de a gândi și de a se exprima, decompensându-se psihoafectiv În timpul activităților presupuse de această disciplină
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]