3,297 matches
-
puțin detaliile privind programele diferitelor partide. În jurul noțiunii centrale de bun comun, se detașează patru opțiuni majore: democrația, organizarea comunitară a societății, unificarea Europei, economia în slujba omului. Democrația Unul din aporturile majore ale creștin-democrației la istoria politică a fost reconcilierea catolicilor cu democrația. Aceasta este centrul democrației creștine și ceea ce o distinge fundamental de catolicismul social. Ea realizează sinteza între recunoașterea libertăților și a suveranității poporului în plan politic și cerințele sociale, "nevoile oamenilor sărmani", după cum spunea Giorgio La Pira
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care-l respirăm". Creștin-democrații au încredere absolută în democrație. Lacordaire vedea în aceasta mijlocul de a accepta vremurile în care trăia și de a reconcilia Biserica cu lumea, de unde și interesul pe care-l arată experienței țărilor unde se încercase reconcilierea dintre libertate și religie: Belgia, Statele Unite, bine analizate de Tocqueville, unde catolicismul a putut înflori datorită libertății. O preocupare asemănătoare anima Sillon-ul, care dorea să integreze Biserica într-o societate judecată nu ca fiind antireligioasă, ci doar anticlericală. Cucerirea societății
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al XI-lea pentru menținerea păcii, condamnarea "naționalismului nemoderat" (enciclica Ubi arcano, 23 decembrie 1922), au contribuit la evoluarea spirituală. Marc Sangnier, apropiat al lui Pius al XI-lea, dezvolta în mesajele sale o acțiune pacifistă și susținea ideea unei reconcilieri între foștii beligeranți. Acest profet al apropierii franco-germane susținuse înainte de război inițiativele pentru pace ale lui Alfred Vanderpol și participase la Louvain, în octombrie 1912, la Congresul Uniunii internaționale de studiu a drepturilor omului după principiile creștine, unde se găsea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Vie intellectuelle (Viața intelectuală), La Vie Catholique (Viața catolică) ale lui Francisque Gay sau Bulletin catholique international (Buletinul Catolic Internațional) al lui Maurice Vaussard. Un nou spirit adia. Se dezvolta ideea că Europa trebuia reconstruită incluzînd și Germania, pe baza reconcilierii franco-germane. Acest spirit nou era un spirit european, susținut de popularism. Acești democrați, creștini și sociali scoteau în față universalismul ce decurgea din creștinism, relativizau factorul național și propovăduiau o construcție europeană. PPI-ul a fost primul care a afirmat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
38 de ani. Din experiențele dureroase rezultate din dramele istoriei s-a născut o înțelegere mutuală și o mare încredere. Din aceasta au mai rezultat trei convingeri majore: fărămițarea Europei este periculoasă; pacea și construirea concomitentă a Europei trec prin reconcilierea franco-germană; Germania trebuie așezată în centrul acestei construcții europene, trebuie creată o rețea de solidaritate în care ea să se angajeze. Konrad Adenauer, în foarte importantul și curajosul său discurs din martie 1946 de la Köln, afirma credința lui în "Statele Unite
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
există nici pace, nici civilizație europeană și nici nu va fi, cu o Germanie dominată și dezaxată de instinctul pangermanic și imperialismul prusac"25. Ca și alții, familia creștin-democrată a conștientizat rapid această realitate și a știut să promoveze ideea reconcilierii franco-germane, pregătită de contactele stabilite în anii 1920. Aceasta a constituit o temă majoră de discuție în cadrul reuniunilor secrete de la Geneva, care au constituit în această afacere o etapă cheie, ca și în cadrul reuniunilor Noilor Echipe Internaționale. "Eu doresc ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de a instaura o pace veritabilă, deci pe baze complet noi. Formarea unei comunități constituia, pentru democrația creștină, mijlocul de care dispuneau națiunile Europei pentru a supraviețui ca națiuni, unindu-se fără să-și piardă identitatea. Se conta deci pe reconcilierea franco-germană prin adevărate legături de solidaritate, făurind o adevărată comunitate a destinelor. Nu se putea vorbi doar de o simplă zonă economică liberă. Acesta era mesajul declarației fondatoare și profetice a lui Robert Schuman din 9 mai 1950, inspirată de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creștine, așa după cum europenismul acesteia nu a fost deosebit de precoce și a suscitat numeroase dezbateri. Nu este mai puțin adevărat că acest curent politic al democrației creștine, convins de necesitatea făuririi unei Europe unite al cărei element cheie ar fi reconcilierea franco-germană, a știut la un moment dat să profite de climatul de încredere creat între oamenii ce împărtășeau aceeași credință religioasă, o adeziune comună la aceleași valori absolute. El a jucat un rol major și de neînlocuit în istoria construcției
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
limitează la trei aspecte. Primul este definiția și punerea în aplicare a unei politici inedite, rezumată prin declarația de la 9 mai 1950, bazată pe libera adeziune, pe democrație, pe prudența etapelor, pentru a doborî trinomul ucigător și infernal război-înfrîngere-revanșă, realizînd reconcilierea și antanta franco-germană. Al doilea aspect este constituirea unei forțe de antrenare care a reușit să angajeze în această aventură europeană și alte familii politice, care, la rîndul lor, și-au pus amprenta prin specificul lor, fie că este vorba
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a lui Jacques Maritain, din care a tradus în 1928, Trois Réformateurs, prefațînd ediția italiană a cărții; Maritain avea să fie pentru viitorul Papă un maestru, iar filozofia sa a ocupat un loc important în formarea marelui proiect montinian de reconciliere a Bisericii cu lumea modernă 2. Montini îi cunoștea pe "popularii" generației tatălui său, ca De Gasperi, și mai ales generația tinerilor conducători ai partidului dintre 1950 și 1960, din perioada fascistă, de pe vremea FUCI, ca Aldo Moro sau Giulio
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în 1952, și Partidul Comunist, interzis în 1956, prin refacerea unui Stat de drept care să stabilească totuși interdicții profesionale. Această eră a mai fost marcată de integrarea Germaniei în blocul occidental și de construcția europeană care a fost posibilă datorită reconcilierii franco-germane, unul din artizani fiind Heinrich von Brentano, ministru al Afacerilor Externe între 1955-1961. În 1949, Adenauer avea vîrsta de 73 ani, dar a știut să reprezinte aspirațiile germanilor privind reconstrucția morală și materială. Rezultatele sale, împărțite pe plan economic
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
scria Joseph Rovan, nimic nu este mai important decît faptul că, în cîțiva ani, el a scos țara din prăpastie și a dus-o spre rezultate extraordinare"5. De la ridicarea morală și economică a țării la reconstrucția europeană și la reconcilierea cu Franța, trecînd printr-o viziune clară privind politica internațională și locul Germaniei, ținînd cont de trecutul ei și de viitorul posibil, bilanțul este impresionant. Nu a fost ușor pentru Ludwig Erhard să-l succeadă pe marele bătrîn, care i-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un tête-à-tête marxist, apoi în cadrul celei de-a Treia forțe în coaliția cu socialiștii, pînă cînd axa majorității s-a deplasat spre centru-dreapta. Oamenii din MRP au ocupat un loc de prim rang în politica familiei prin Robert Prigent, în reconcilierea franco-germană și în făurirea Europei prin Robert Schuman care rămîne omul datei de 9 mai 1950, în modernizarea agriculturii prin Pierre Pflimlin între 1948 și 1951 și în modernizarea industriei prin Jean-Marie Louvel între 1950 și 1954, în aplicarea unei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost lesnicioasă. În schimb, delegația britanică din NATO știa de 150 000 de ostași gata de invazie, România, la rândul ei, identificând o armată de 235 000 la granița de nord-est. Între timp, în august, Moscova a lansat teoria reconcilierii româno-sovietice, declanșând negocieri cu partea română, în cadrul Tratatului de la Varșovia, cu următoarele obiective: acceptarea staționării permanente a trupelor Pactului pe pământ românesc, dreptul de tranzit al trupelor pe teritoriul național 283, dreptul de organizare de exerciții militare în România 284
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
-ncerce pajiștea cerului", dar calea spre infinit, "subt semnul înalt al curcubeului magic", e închisă. Câtă vreme posibilitatea de transgresare a limitei întârzie, s-ar părea că rămânerea lângă glii și ape în tangibil deci ar duce la o provizorie reconciliere, dacă nu la acomodarea cu cenușia poveste a lumii. Enigme teribile se întrepătrund însă și aici, în toate chipurile; semnale indescifrabile vorbesc despre misterul-sumă care e misterul cosmic. Pretutindeni hieroglife! Dat fiind că instrumentul pentru stabilirea corelațiilor e imperfect, lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
drept, cauzată de păcatele evreilor, și că el se folosise de Hitler, mesagerul lui10. Dacă promisiunea nemuririi, un simț acut al păcatului și o anumită concepție despre statutul de popor ales le deschideau unora, celor mai credincioși, o cale spre reconcilierea între credința într-un Dumnezeu drept și iubitor și oroarea lagărelor de exterminare, această cale rămânea închisă pentru mulți alții, care nu aveau asemenea convingeri, ba chiar li se păreau de o mare cruzime. Vom nota totuși că această viziune
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
invita pe arabi la "înțelegere și compasiune". O asemenea atitudine era susceptibilă să încurajeze din partea israelienilor și a susținătorilor Israelului o voință paralelă de înțelegere și compasiune față de palestinieni 18. Aceste tentative reciproce de recunoaștere a suferințelor Celuilalt, esențiale pentru reconcilierea între cele două popoare, s-au pierdut, din păcate, în recrudescența tensiunii, intervenită în 2000 și care nu a făcut decât să se agraveze de atunci. Mai sunt totuși palestinieni care resping clar calea negaționismului. Precum Mahmud Al-Safadi, militant al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
tulbure liniștea Europei, fiind pe cale să provoace o tragedie globală prin cele două războaie mondiale. A fost nevoie de peste un mileniu de confruntări, care au dobândit, în timp, un caracter tot mai distructiv, pentru a ajunge la o soluție pașnică. Reconcilierea franco germană a pus bazele unui proiect non religios și non național, pe fundamente democratice. S-a concretizat prin apariția comunității europene. În linii generale, UE face parte dintr-un univers mult mai complex, respectiv spațiul euro atlantic. În est
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
implicit a Romei, a reușit să se impună nu doar propagandistic, ci și militar. Înfrângerea Turciei a făcut-o să se reformeze și să se alăture, de câteva decenii, comunității euro atlantice (deși au existat și derapaje). A urmat calea reconcilierii cu Grecia, iar prin apartenența comună la NATO, s-au pus bazele garantării unei minime stabilități în Balcani. În schimb, Rusia a continuat să evolueze ca putere absolutistă, exprimându-se în diferite forme (totalitarismul din timpul defunctei Uniuni Sovietice sau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Nu trebuie decît să-l aflăm, identificîndu-ne cu sinele nostru pro-fund, și nu cu vehiculele sale. Respectul de sine este sămînța devenirii noastre. 5.1. FIZICA NEMURIRII Mai mulți autori încearcă în ultima vreme, de pe poziții diferite, e adevărat, o reconciliere a științei cu religia, acreditînd ideea că, în profunzime, ele slujesc, în moduri diferite, același adevăr. Spre pildă, cartea cu titlul de mai sus, aparținînd fizicianului american Frank J. Tipler, specialist în domeniul relativității globale generalizate, ramură creată cu aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a chemat la trezire și bucurie. Cum am putea rezista? Adormirea noastră nu va rezista. 3. Dumnezeu veghează asupra mea și lumina mă înconjoară. Voia mea e voia Lui. Tot ce nu e adevărat trebuie reconciliat cu adevărul. În această reconciliere rezidă pacea Cerului. Vom fi eliberați întru adevăr. Nu suntem întregi și fericiți decît în non-culpabilitate. Trebuie să învățăm să fim fericiți. 4. În fiecare minut decidem între răstignire și înviere, între iluzie și adevăr, între ego și Sfîntul Duh
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
termen lung a resurselor Terrei. Utopiilor rupturii le-au succedat apelurile la salvgardarea „patrimoniului comun al umanității”, lozincilor „mâncați mai bine, consumați produse sănătoase” - elogiile slow food-ului. Ceea ce contează este, înainte de toate, apărarea marilor echilibre planetare, producerea de mărfuri reciclabile, reconcilierea economiei cu ecologia. Protestul globalizant și maniheist s-a preschimbat în instrument de reflexivitate pragmatică făcută din contestații punctuale, din sensibilitatea la urgențele clipei, din apeluri la o modificare „realistă” și necesară a practicilor productive, a politicilor publice și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
motivații. Neosportivul nu mai este obsedat de performanță: ceea ce vizează el în mod prioritar este să-și întrețină fizicul, să se simtă bine sau mai bine. Nu valori eroice, ci valori care țin de destindere, de conservarea propriei persoane, de reconcilierea cu sine. Ceea ce caracterizează noul univers sportiv nu e altceva decât expansiunea socială a imaginarului stării de mai bine. Se știe că în cursul fazei III practica sportivă s-a difuzat considerabil în rândul populației. Mai mult de două treimi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de raportare la muncă, la satisfacțiile consumului, la țelurile vieții. Societatea de hiperconsum a fost descrisă ca fiind aceea a generalizării normelor hedoniste, a fuziunii valorilor meritocratice cu valorile contraculturii, ale burghezului și ale rebelului 40. Totuși, această tendință de „reconciliere a contrariilor” este, parțial, un proces înșelător, fiind contemporană cu o restructurare a noilor clivaje, a stărilor de spirit, a idealurilor existențiale neasemănătoare. Pentru prima oară, „clasa divertismentului” nu mai ocupă vârful piramidei sociale: de-acum înainte, cu cât ești
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
redefinesc, de asemenea, identitățile de gen existente. Dacă în perioada fordistă femeia se identifica cu familia și era subordonată bărbatului, acum ea este „redusă” la un individ în economia globală. Economia informală e interesată doar de forța „ei” de muncă. Reconcilierea nevoii de a avea o slujbă și de a-și crește copiii nu mai este o problemă care să suscite atenție. Din punct de vedere economic, activitățile reproductive au devenit „invizibile”. Orice pretenție la îngrijirea copilului sau la alte servicii
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]