111,719 matches
-
său pretențios). Apoi adaugă: "Aici și numai aici este locul unde cititorul român poate vedea cum scria Petru Dumitriu direct în franceză". Îmi pare rău: cititorul român nu poate vedea aici cum scria Dumitriu în franceză și nici nu poate recunoaște aici "mîna" romancierului, pentru simplul motiv că acel capitol nu numai că n-a "rămas nepublicat", ci a și apărut, la Editura Contemporană, încă din 1942, pe cînd prozatorul nici măcar nu debutase. Dacă Ecaterina Țarălungă vrea să afle cum "sună
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
caracterul reprobabil al unui astfel de gest. Atitudinea față de femei nu este, din păcate, singurul element din proza lui Ion Slavici care ar trebui să dea de gîndit. După cum se știe, acțiunea nuvelei se desfășoară în satele din apropierea Aradului, zonă recunoscută pentru mixajul etnic al locuitorilor ei. Aici trăiesc laolaltă, în bună viețuire, români, unguri, nemți, țigani, evrei. Cum vede autorul relațiile dintre toate aceste etnii? În loc să militeze pentru avantajele multiculturalismului și ale învățării limbilor tuturor celor care fac parte din
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Face descântece, ca pentru smarald")? Cartoful păstrează - însă - bune șanse de a ieși din acest proiect ,cosmic" și de a-și refuza condiția ,dată", biologică. Esențial este ca el să devină conștient de drepturile individuale, atât de ușor încălcate; și, recunoscând dreptul la diferență al coropijniței și al râmei, să participe la o largă coaliție a Binelui. Cârtița, nevăzătoare, membră a unei categorii defavorizate din naștere, trebuie adusă în prim-plan, transformată în protagonist. În loc de a săpa, bezmetică, galerii subpământene, ea
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
unor circumstanțe politice care s-au dovedit din fericire trecătoare: și anume dramatica înălțare a două imperii dictatoriale la Estul și la Vestul teritoriului Central-European. Și apoi în orice caz ce era adevărat sau real la 1930 nu se mai recunoștea prea ușor la 1970. în schimb, un mare număr de comentatori istorici (din România și mai ales din Vest) au preferat să accepte conflictele și dilemele de la 1930 ca fiind definitive și mai ales definitorii, odată pentru totdeauna, în cultura
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
încă de pe acum "optzeciști", care însă oricum au influențat și influențează masiv și cultura (cîteodată chiar politica) română de după 1989. Pentru moment însă mă abțin de la judecăți valorice, mărginindu-mă la judecăți istorice, deși nici nu mă voi grăbi să recunosc că e imposibil să admitem o prioritate valorică a perioadei lansate în jur de 1945/48. Insist în schimb asupra unor termeni, precum "generația de aur", placa turnantă sau moment-cheie, pentru această generație născută în jur de 1920 și afirmată
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
și propriul plasament în evoluția culturii române. Un Paul Cornea, un Ovid Crohmălniceanu, un Z. Ornea au surprins această stare de lucruri (uneori subconștient sau tacit) și au căutat să o tematizeze în critica lor, după cum mi se pare că recunosc la cei numiți și anume tendințe de apropiere de mentalitățile anilor '40, mai ales către sfîrșitul carierei lor. La rîndul lor, tinerii critici de atunci (un Manolescu, un Zamfir, un Grigurcu, în nu mai mică măsură valorosul grup sincronic de
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
după mine cel mai bun filozof român) își scrie operele capitale postbelic, dar nu le vede complet publicate. Deci "hibriditatea" inovatorilor tineri din deceniul 7 nu e chiar atît de greu de înțeles. închid paranteza. Pasul următor ar fi să recunoaștem în Dimov și Mircea Ivănescu culmile poetice ale perioadei, să susținem cu îndrăzneală că prozatorii de frunte vor rămîne (în perspectivă) autori femei - Alice Botez (cu Iarna Fimbul), Dana Dumitriu (Sărbătorile răbdării, dar mai ales Prințul Ghica, poate cel mai
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
cu rîndul 16 de la pagina 34, în capitolul întîi existent în Viața Românească, urmează aproape patru pagini ce nu se regăsesc în dactilograma din arhiva lui Vinea. Ce e revelator în aceste patru pagini? Un anume pasaj. Acela în care recunoaștem imediat un leit-motiv specific atît lui Petru Dumitriu, cît și eroilor săi: fascinația cerului gol, substitut al transcendentului absent: "... se uita la cer. Se uita în adîncimea lui nesfîrșită și se întreba în chip nedeslușit: oare o fi o boltă
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
cetăți scufundate.” (Ars Poetica). Există tentația evadării din timp, într-o lumină paradisiacă. Extazul panteist ne va integra în ecuația fericirii. Poetul își asumă pericolul trădării, risc ce merită înfruntat atunci când privilegiezi în mod absolut iubirea. Creatorul nu poate fi recunoscut decât după stigmatul amorului. În acest volum, vocile ancestrale rostesc adevăruri ce vor dăinui perpetuu. E o zonă esențială inalterabilă: ,, Focul aprins/ Acum trei mii de ani,/ Încă nu s-a stins -/ Îmi spune el/ cu un glas ce răsare
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
pădurea și cerea pesmeți și usturoi. Vasile Gafencu moare pe 16 martie 1942, în lagărul sovietic, ca un mucenic jertfit pentru neamul românesc și întru Hristos. El nu și-a trădat credința. Camarazii de suferință ai lui Valeriu Gafencu au recunoscut în acesta „educația” ireproșabilă a părinților Vasile și Elena: „Fiul lui Vasile Gafencu (un bun gospodar din Sângerei-Bălți, fost deputat în Sfatul Basarabiei), născut în 1920, Valeriu, moștenește de la părinții săi o înclinație firească de luptă pentru adevăr și dragoste
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
fi înlocuit!... duceți duhul mai departe! Aici a lucrat Dumnezeu!” (Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana, București, 2006). Citind acest testament oral dictat prietenilor la Târgu Ocna, pe 18 februarie 1952, de Valeriu Gafencu cu fața spre Hristos, îi recunoaștem zbaterile sufletești către Adevăr, tăria de stâncă a credinței și educația mucenicească oferită și moștenită de la tatăl Vasile Gafencu către fiul, precum Învățăturile de acum 500 de ani ale lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Viața lui Vasile Gafencu
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
fiul său Teodosie. Viața lui Vasile Gafencu a fost o înălțare spirituală la ceruri, esențială ca o sculptură a lui Brâncuși inspirată din soarta țăranului român, care l-a atras înspre o viață dumnezeiască pe fiul său, mucenicul Valeriu Gafencu, recunoscut de români ca Sfântul Închisorilor. ----------------------- Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 14 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - VASILE GAFENCU - TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR / Ionuț Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionuț
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
izbucnește regizorul sicilian într-o bucurie imensă,nedisimulată. Bravo Micky, al meu ești de-acum încolo. E semn că filmul nostru va avea succes ! Ha, ha, ha ! nu se mai poate stăpâni ,frecându-și mâinile ridate. - Așa să fie ,își recunoaște până la urmă americanul înfrângerea umilitoare. Băiete,să știi că ai talent . Nu doar la pocher,ești bun și de actor. Te-am studiat atent,nici măcar o singură clipire. Dacă te cerți cu boșorogul ăsta, îți găsesc eu un rol în
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure, Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-o fure! Ați sfâșiat ca lupii moștenirea ce vi s-a lăsat Și ați pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat! Decebal
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
românii, înfrățiți se ridicarăși își apărară glia, și graiul își apărară.Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni,AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni.Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri?Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure,Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-o fure!Ați sfâșiat ca lupii moștenirea ce vi s-a lăsatși ați pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat!Decebal, Viteazul
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
rămas în urma Capitalei. Clujul, încă, nu reușește să devină o capitală reală a culturii și artelor, un nucleu spiritual situat deasupra Bucureștiului. La capitolul Poezie, Clujul a rămas ușor prăfuit și cu un aer provincial ancilar față de Capitală. Trebuie să recunosc că mă uit cu o ușoară invidie la Festivalul internațional de poezie de la București, care a debutat la mijlocul lunii mai. În Capitală s-a adunat floarea poeziei naționale și internaționale, ceea ce face din București axa poeziei românești. Ediția din acest
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
Petru Poantă, cu sprijinul scriitorului Constantin Cubleșan, celebrul Festival de poezie Orfeu. Acesta s-a desfășurat doi ani la rând, în două ediții excepționale, care au strâns elita vocilor lirice din România și s-a încununat cu mai multe volume recunoscute de critica literară: ”Caietul cu poeți”, o adevărată ”biblie” a noii lirici românești. La acest festival de poezie s-au afirmat noile voci originale ale literaturii contemporane ardelene: Adrian Suciu, IP Azap, Daniel Moșoiu, Dorin Crișan, Sorin Grecu, Victor Țaină
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
e-n toate// (Risipă). S-a scris despre poezia Dorinei Stoica și, cu siguranță, se va mai scrie, pentru că poezia ei, ajunsă la maturitate abia cum (deși ne aflăm în fața celui de-al optulea volum), începe să fie cunoscută și recunoscută nu numai pe plan local, ci și național și chiar internațional, dacă ținem cont de prezența ei în mediul virtual și în reviste și site-uri ale unor români iubitori de cultură din diasporă. Este o poezie ce câștigă teren
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
la mintea cocoșului că un neam unit este mai puternic. „...În unionism își caută un reazem cei ajunși la ananghie pentru neputința lor socială, mintală sau morală, idioții...Pentru a ocroti mințile celor încă neinfectați de această molimă necruțătoare (involuntar recunosc derbedeii puterea unionismului- n.n.) vom arăta mai jos minciuna și ticăloșia principalelor mantre unioniste, pericolul acestei cvazi-religii antinaționale și antiumane...”. Rânduri scrise de un alienat mintal. Cât de înălțătoare sunt recunoscute ideile naționale unioniste ale marilor înaintași ai diferitor popoare
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
mințile celor încă neinfectați de această molimă necruțătoare (involuntar recunosc derbedeii puterea unionismului- n.n.) vom arăta mai jos minciuna și ticăloșia principalelor mantre unioniste, pericolul acestei cvazi-religii antinaționale și antiumane...”. Rânduri scrise de un alienat mintal. Cât de înălțătoare sunt recunoscute ideile naționale unioniste ale marilor înaintași ai diferitor popoare (Garibaldi la italieni, Bolivar în America latină dar și ale rusului Dm. Donskoi ș.a.) și cât de josnice le califică pretinsul „savant”. Ce doresc totuși să construiască acești moldoveniști primitivi antiunioniști? Un
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
Totem) sau al nopții (Poemul 30 din Nirvana), în situația din Avatar, actualizarea lupului se produce în chiar momentul căderii sub greutatea loviturii primite, când eul poetic se află într-o stare de „hiperluciditate halucinantă”. În această împrejurare, avatarurile sunt recunoscute după nume - Litovoi, respectiv Lupus lupus -, empatia este atât de intensă, încât spiritul lor se suprapune total spiritului Poetului. Lupul se înfățișează eului poetic în imediata apropiere, devine palpabil, îi accentuează determinarea de a fi cine este, de a deveni
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Andrei îi pune naratorului două întrebări, prin care se iese din realitate, se pătrunde în mitul animist și se trece, surprinzător, mai departe, spre lumea tenebroasă a avatarurilor: „— Nu cumva, zise Andrei, cu oarecare nesiguranță, nu cumva lupii l-au recunoscut? Nu cumva Moșu’ Cicuță era și el tot lup? Și atunci lupii ceilalți s-au bucurat că-l revăd și l-au lăsat să treacă...” Odată creată această nișă, a avatarurilor, se forțează și granița dintre proză și poezie: „În
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
deoparte, Privindu-ne, din tulburea lor moarte, Din viața lor hieratică și dură. O rasă sunt, o stirpe. Cine-i știe Pierduți prin târguri, sate și orașe, Clătindu-și nevăzutele panașe, Strângând în pumn o spadă sângerie? Dar ei se recunosc: După privire! După privirea-n care visul încă Păstrează ctitoria lui adâncă De poezie și de-mpotrivire, Păstrează prea-himerica-i cetate, În care el, viteazul, trubadurul, În care el și eu vom fi de-a pururi, Cu bărbăteasca-ne singurătate. Deși
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
scoți ai vrut și pre mine clește împotriva jăraticului m-ai făcut” avea să constate cu mâhnire (cam întârziată!) marele nostru cărturar D. Cantemir despre aventura țarului Petru I din 1711. Va fi în stare cândva acest kremlinez Dodon să recunoască că a fost folosit de țarul Putin în lupta lui împotriva națiunii sale? Pe fostul președinte Voronin l-a dus capul să numească în una din funcțiile de consilieri o persoană din opoziție (cel puțin așa era privit S. Mocanu
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
acești frumoși, bravi tineri, îi închidem în țarcuri partinice, și nu le permitem să se manifeste cu toții împreună? Este absolut contraproductiv nu doar în plan național ci chiar și partinic, este în detrimentul cauzei naționale, cauzei noastre comune. Trebuie să se recunoască ca și participarea dlui M. Ghimpu (dar și a altora de pe centru-dreapta) în primul tur de alegeri prezidențiale a condus la aducerea lui Dodon în vârful puterii, este și vina lor, pe care trebuie să și-o asume. Este absolut
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]