3,311 matches
-
Alec se aplecase peste el, acoperindu-i fața cu o mână mare. Băiatul s-a strecurat în apartamentul tăcut. Tatăl lui a ridicat din umeri și mi-a întins trei hârtii de o liră. — Mulțumesc, am spus eu. Îți sunt recunoscător. Aici am futut-o pe Ella. O dată. Îmi pare rău. — Știu. Și Andrew știe - într-un fel. Eu am futut-o pe Selina. — Zău? Când? — Oricând am vrut. De multe ori. Tot timpul. Doamne, sunt singur. Ești ca și terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
O cheamă Georgina. Lucrează ca secretară la o firmă de confecții din White City. E o fată solidă, un fel de infirmieră grasă, care e exact ce mi-a recomandat medicul. Ți-ar plăcea și ție de Georgina. Îi sunt recunoscător. Am întâlnit-o în Blind Pig, sau în Butvher’s Arms? Eu eram cu fața în jos, pentru că tocmai fusesem izbit sănătos de pământ de un australian foarte în formă, extrem de sensibil și incredibil de treaz. M-a dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mult decât a iubit-o Barry vreodată. Aș spune că el e un mare salt calitativ. Și Georgina mă iubește. Zău că da. Așa mi-a spus. În seara asta am de gând să-i spun foarte răspicat cât de recunoscător îi sunt. Fără Georgina aș fi un om mort. Dacă o voi face cum trebuie, va străluci de plăcere. Selina strălucea în fața banilor, Martina în fața picturilor, dar mai cu seamă în fața florilor... Probabil că Georgina ar fi și ea fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Scumpule, sărmane gropar jones, atâtea lucruri rămân uitate în el, povara trecutului și a faptelor sale face ca prezentul să nu se schimbe. Virgil, virgil, răspunde-mi că da. Uite, cufărul, închis, sigur, nemișcat, stabil. Mângâie-l așa și fii recunoscătoare. Acum aș putea s-o fac, să-l mângâi. îl mângâi, gata. Mătură prin cameră și strânse masa, făcu sul rogojinele de papură și șterse de praf balansoarul, ațâță jarul și umplu oala cu apă și rădăcini, apoi începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Vultur-în-Zbor nu răspunse. — Domnule Vultur? Virgil Jones se întoarse să-l privească pe indianul axona. Dar Vultur-în-Zbor adormise. Virgil traversă greoi pluta și se așeză lângă silueta adormită. — Nu-mi mulțumi pentru că ți-am salvat viața, îi spuse. îți sunt recunoscător mai mult decât ți-aș putea spune în cuvinte. Nu-mi mulțumi c-am venit aici. Am plătit o datorie și mi-am reamintit o lume. Nu-mi mulțumi pentru nimic. Și nu te teme. Marea se ridica, ondulându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
i-a oferit un zâmbet amuzat. — Domnul Moonshy este grăbit, i-a explicat el pe un ton de scuză lui Grimus. Iar acum, că ne-am îndeplinit misiunea, domnule Grimus, nu mai are rost să tărăgănăm lucrurile. Ți-aș fi recunoscător dacă te-ai așeza aici. L-a pus pe Grimus să se așeze chiar sub cea mai groasă ramură a copacului. Grimus a spus: — Nu am nici un motiv să trăiesc. Totul este plănuit. O’Toole a zâmbit. — O, bun! a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sunt făcută pentru viața casnică. Și-apoi, asta ne-ar compromite amândurora cariera dintr-un foc. Exact, spuse el, pe un ton abătut. Hai, las-o baltă, Hawkins, am zis pierzându-mi răbdarea. Majoritatea bărbaților ar fi al dracului de recunoscători să aibă ce ai tu. Poți să mi-o tragi de fiecare dată când ai chef, după care să dai fuga acasă la Daphne și la tocana făcută de ea. —De unde dracu’ știi tu ce gătește Daphne? Toată fetele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
straniu, în momentul ăla mi-am imaginat exact cum ar fi. —Ce bine arăți fără hainele alea ale tale de lucru. Ia un pahar cu șampanie. Lângă mine apăru un chelner cu o înfățișare plăcută, purtând o tavă de argint. Recunoscătoare, am luat un pahar. Jumătate din creierul meu era încă preocupată de motivul îngrijorării lui Bill. Aș trece peste câteva zile să îl văd și l-aș descoase la o cană cu ceai. Pun pariu că era mai puțin important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
să-și revină. A băgat cheia în contact, dar nu a pornit mașina. Mi-am dat seama că aștepta să vadă dacă vreau să vorbesc despre Bill. Aș fi vrut să știu ce încerca să îmi spună, am spus rar, recunoscătoare pentru grija lui Sebastian. Nu am auzit. Era important? — Nu știu. Poate. Pentru că voia cu disperare să vorbească și era evident cât de rău îi făcea asta. — Poți să te duci la spital când se va simți mai bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
sora ei geamănă se mulțumea să împingă mâncarea dintr-o parte a farfuriei în alta, fără a ridica niciodată furculița destul de sus pentru a-i ajunge la gură. Îmi place să îl am pe James în preajmă. Este atât de recunoscător că e acceptat în grupul nostru, încât face orice îi spui. De cealaltă parte a mesei, Geneviève vorbea cu Charles de Groot. Observându-i, mi-am dat seama că ea nu era o femeie frumoasă, nici măcar drăguță; ca și hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și nu doar pentru că l-am pus să mă ajute să scot sculptura pe ușile din față până în spatele dubiței mele, unde, mulțumită celor care au aruncat-o și au zdrobit-o, intra perfect. Ar fi trebuit să le fiu recunoscătoare, dar nu eram deloc. Joe s-a dus să pună ceainicul la foc cât timp eu am dus camioneta mai jos, în parcare. Paznicul de acolo mă cunoștea destul de bine, dar, deși un simplu angajat, s-a împotrivit să las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
barului, gândindu-mă că Helen nu pierdea nici o ocazie. Era prinsă în rețeaua de prieteni media mai rău ca un corset purtat timp de optsprezece ore. Încă nu apăruse când m-am întors cu băuturile, lucru pentru care-i eram recunoscătoare, însă Janey era mai puțin. Era și normal să fie îngrijorată. Helen cu siguranță găsise pe cineva de la o revistă sau pe cineva care scrisese episoadele unei telenovele, iar în momentul de față se apleca cu ochii ei verzi fixați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ochii, fiind încă suficient de conștientă cât să îmi aranjez pernele sub cap, destul de sus ca să nu mă înec. Întunericul a căzut asupra mea la fel de ușor precum o perdea de catifea pe un pat cu baldachin, iar eu eram foarte recunoscătoare pentru asta. Aș fi fost recunoscătoare pentru orice s-ar fi închis deasupra capului meu, care să mă ia de aici și care să mă împiedice să-mi mai amintesc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cât să îmi aranjez pernele sub cap, destul de sus ca să nu mă înec. Întunericul a căzut asupra mea la fel de ușor precum o perdea de catifea pe un pat cu baldachin, iar eu eram foarte recunoscătoare pentru asta. Aș fi fost recunoscătoare pentru orice s-ar fi închis deasupra capului meu, care să mă ia de aici și care să mă împiedice să-mi mai amintesc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a fost ordonată după legi impecabile, ocrotitoare, darnice, a căror frumusețe abia acum ți se descoperă. Moartea vine astfel cu frumuseți nebănuite. Fie doar și pentru dărnicia ei de a-ți dezvălui, în final, coerența vieții merită să-i fii recunoscător. Recunoscător și vieții tale că s-a lăsat trăită. Murită s-a lăsat. Mai rețin câteva sintagme din dicționarul deschis în această dimineață. Metus corda glaciat - frica îngheață inimile; dialogarum libertate gestiendum - trebuie să ne lăsăm duși de libertatea dialogurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fost ordonată după legi impecabile, ocrotitoare, darnice, a căror frumusețe abia acum ți se descoperă. Moartea vine astfel cu frumuseți nebănuite. Fie doar și pentru dărnicia ei de a-ți dezvălui, în final, coerența vieții merită să-i fii recunoscător. Recunoscător și vieții tale că s-a lăsat trăită. Murită s-a lăsat. Mai rețin câteva sintagme din dicționarul deschis în această dimineață. Metus corda glaciat - frica îngheață inimile; dialogarum libertate gestiendum - trebuie să ne lăsăm duși de libertatea dialogurilor; glabraria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lunea, sâmbetele) nu mai știu când și luam castronul de colivă de la popă. Împreună cu alte două-trei învățătoare mâncau coliva în clasă în recreația mare. Uneori îmi dădeau și mie câteva linguri. Colegii mă porecliseră „colivarul“. D.D., în virtutea nu știu cărui gând frumos, recunoscător (i-am răspuns, cândva, la o scrisoare, prin care-i confirmam că suntem vecini cu satele), îmi aduce o copie pe hârtie pergamentoasă a Declarației de Independență. Și cu traducerea românească („Eu și cu fata mea am făcut-o!“). Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
când scriu, când zilele mele sunt tot mai puține, de aici, din partea capătului de viață, de sub adierea Morții, pot crede că eu i-am fost celui de demult împlinitorul de destin. Nu mă simt vinovat față de el. Dimpotrivă, îi sunt recunoscător pentru că din chinurile lui, din rătăcirile lui, din umilințele lui, din neîmplinirile lui, din toată pierderea lui m-a lăsat să-mi împlinesc viața, să mi-o fac adevărată. M-a pregătit ca acum, când a venit timpul plecării, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
spune că Gh.Gh. a telefonat să-l aștept. „E la rectorat, cu probleme.“ „Când a telefonat?“ „Acum douăzeci de minute.“ „De ce nu m-ați anunțat?“ „N-am știut că sunteți aici.“ Nu-l mai aștept. Îl afurisesc, cu căldura gândului recunoscător că nu m-a dezamăgit nici de data asta. O ultimă privire, la plecare, prin Bibliotecă. Sala aproape s-a umplut. Tot fete, multe, frumușele, dar tare amărâte. Senzația aceea de copii săraci, chinuindu-se să facă școală, învățând poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
barceloneze. Îl chestiona despre averea unuia sau altuia, Închipuindu-se dichisită În mătăsuri, primită să ia ceaiul cu fursecuri În marile saloane din lumea bună. Javier Încerca să-și petreacă În casă cît mai puțin timp cu putință și era recunoscător În sinea lui pentru treburile impuse de taică-su, oricît de grele ar fi fost. Orice pretext era nimerit ca să rămînă singur, să evadeze În lumea lui secretăpentru a-și sculpta figurile din lemn. CÎnd elevii colegiului Îl vedeau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
anunță el. Fii bun și Însoțește-l pînă la ieșire. Tonul Înghețat al industriașului nu fu pe placul pălărierului. Dacă-mi permiteți, don Ricardo: Fortuny, nu Fortunato. — Mă rog. Dumneata ești un om tare jalnic, Fortuny. Am să-ți fiu recunoscător dacă n-ai să mai treci pe-aici. CÎnd Fortuny se pomeni din nou În stradă, se simți mai singur ca oricînd, convins că toată lumea era Împotriva lui. CÎteva zile mai tîrziu, clienții Înstăriți pe care-i cîștigase datorită relației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
la Ritz. Nu i s-a Întîmplat nimic, nu-i așa? N-aveți nici o grijă, doña Encarna. Avea de dus un comision și-o fi Întîrziat. În orice caz, dacă Îl vedeți Înainte să meargă la culcare, v-aș fi recunoscător dacă i-ați spune să-mi dea un telefon. Daniel Sempere, vecinul prietenei dumneavoastră Merceditas. Nici o grijă, numai că vă previn, eu la opt jumate mă bag În pat. Imediat am sunat acasă la Barceló, sperînd că Fermín trecuse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
i se dă mângâierea: află, în sfârșit, de la doamna Trahanache pentru cine votează și, triumfător, aleargă să-și exercite - suveranul! - dreptul de a stăpâni prin liber sufraj. Pentru aceea, când se serbează victoria electorală, omul ridică din toată inima-i recunoscătoare toastul lui în sănătatea coanei Joițichii, că e damă bună!”<footnote B. Elvin, Modernitatea clasicului I. L. Caragiale, București, E.P.L., 1967, p. 51. 49 categorie psihologică a micii burghezii birocratice române” footnote>. B. Elvin explică ridicolul acestui personaj din care mecanismul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
formeze cinstiți, darnici, apropiați sufletește, va obține rezultatul scontat cu bucurie. Cel ce manifestă aroganță, e dominator și impulsiv, se va trezi cu un colectiv pe măsură: dezbinat, care folosește injurii la adresa colegilor de clasă, care nu-i va fi recunoscător că l-a format astfel încât viața să-i întoarcă spatele. N-am cum să uit că la sfârșitul clasei a IV-a, un părinte s-a adresat cadrului didactic: „Ești un om rău, așa i-ai învățat și pe copii
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
am ceva pictat de dumneavoastră...” „Poate ați dori să vă fac și un portret?” „De ce nu”, spuse inginerul, stând impozant pe scaunul său. „Am să vă pictez În chip de Iuda”, Își ieși din țâțâni pictorul. „V-aș fi profund recunoscător”, spuse cu o voce calmă Satanovski. „Dar, parcă”, remarcă inginerul, „cândva aveați o altă opinie...” „Atunci a fost atunci, iar acuma e acuma... Dacă v-am apărat În fața starețului Pafnutie, asta nu Înseamnă că trebuie să vă apar și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]