1,587 matches
-
de comunicare, antreprenoriale și tehnice; ... j) rezultate măsurabile/cuantificabile obținute prin finalizarea unor proiecte de parteneriat educațional, la nivel local/județean/ național/internațional, și în activități de voluntariat, la nivelul comunității locale; ... k) activitate de consilier educativ sau îndrumarea colectivelor redacționale ale revistelor școlare; ... l) participarea la cursuri de formare; ... m) coordonarea activităților din cadrul Strategiei naționale de acțiune comunitară; ... n) integrarea copiilor cu cerințe educative speciale în școlile de masă și desfășurarea activităților de educație remedială. ... 2. Criteriul privind performanțe deosebite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
unor rezultate cu elevii, în urma participării la concursurile școlare, precum și la activități cultural-artistice și sportive recunoscute de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului; ... e) responsabilități suplimentare, neremunerate, desfășurate la nivel local/județean/național (membru în comisia națională de specialitate, îndrumarea colectivelor redacționale ale revistelor școlare, coordonarea unor programe educaționale în colaborare cu inspectoratul școlar, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, alți parteneri - Institutul Francez, British Council, Institutul Goethe, Banca Mondială, PHARE, MATRA, UNICEF, participarea la programele de reformă a învățământului preuniversitar PHARE, inițierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
pentru sugestiile și comentariile pertinente formulate În fazele intermediare ale acestui demers. De asemenea, aș dori să mulțumesc celorlalți autori pentru ajutorul pe care mi l-au acordat În activitatea de coordonare a volumului. Nu În ultimul rând, mulțumesc echipei redacționale a Editurii Polirom pentru contribuția la definitivarea textului final al volumului. Florin Bondar București, ianuarie 2007 Lista autorilortc "Lista autorilor" Echipa care a elaborat studiile cuprinse În acest volum este formată din tineri cercetători În domeniul științelor politice și din
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
relații cu Coreea de Sud de către țările est-europene nu constituie un sprijin în direcția unificării Coreei. O poziție mai elaborată față de stabilirea de relații diplomatice cu Republica Coreea de către fostele țări comuniste fără a face însă nominalizări a fost exprimată în articolul redacțional "Ce urmărește politica (n.a.: Republicii Coreea) față de Nord", publicat în oficiosul Partidului Muncii din Coreea, cotidianul "Nodon Shinmun" la 31 martie 1990, respectiv la mai puțin de 24 de ore de la anunțarea, prin mijloacele de informare în masă, a știrii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unui sistem hidos, dăinuind de aproape un secol, căruia chiar dacă împotriva convingerilor comuniste soțul său îi semnase decesul. Vede monstruos și rîde enorm. E Magda Ursache, fosta mea colegă de la Cronica. Nu bănuiam, în anii aceia lugubri, cînd antidotul nostru redacțional era hlizeala non-stop, că sub învelișul ternului cronicar literar stătea pitită parșiva prozatoare din cărțile ei de azi, ieșite de sub varii teascuri, una după alta. Vitriolu-i n-ar fi avut, oricum, șanse a fi aruncat atunci în albaștrii ochi. Acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pregătindu-mi textul care urma să puncteze inaugurarea sălii, mi-am permis îndrăzneala de a și numi noua galerie: Cupola (plecînd de la forma boltită a părții superioare a clădirii). Fostul meu venerat profesor Constantin Ciopraga, onorific pe atunci al colegiului redacțional, cu binecunoscuta-i precauție semantică, m-a întrebat: "Cupola? Sună cumva a circ, nu crezi?" Dar cum numele găsit de mine apăruse deja tipărit... așa a rămas. Și azi. Cînd Cupola, tutelată competent de filiala Uniunii Artiștilor Plastici, e o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de arte frumoase în hărăzită capitală a Moldovei, e de preferat a învăța ceva din contraperformanța diletantă și obedientă a celor din Capitală. De la conceptul general al lucrării la acuratețea băncii de date ale artiștilor, totul trebuie să ocolească amatorismul redacțional, dar și, deopotrivă, pofta locală de înregimentare politică. 4 iunie Țîșnește din dreapta și doar frîna mea scrîșnită evită ciocnirea. Îl fulger cu toate dioptriile și buzele-mi alcătuiesc sudalma clasică a șoferului. Oprește și-l aud mirîndu-se: care-i problema
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul” Iorga „neiertând”, se pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă și opera de creațiune națională, al cărții Întâi, Lupta pentru independență, a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
amintim titlul tomului II, al volumului VII, din noua sinteză națională. Nu s-ar pune, e de Înțeles, problema ca momentului constituirii Regatului, realizat pe căi politice, unele ascunse de „ochii publicului de atunci”, să i se rezerve un spațiu redacțional comparabil cu cele hărăzite Unirii Principatelor, Independenței sau Marii Uniri, momente „fericite”, fiecare În parte, de spectaculos „text de epocă” și de o bogată literatură de specialitate. Rămâne Însă În afara oricărei putințe de tăgadă observația că momentului 1881 i s-
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie (din 1924), titlul cel mai stabil. Coperta a suferit modificări permanente, uneori (până în 1923) sumarul fiind expus pe copertă, alteori, între 1928 și 1932, menționându-se doar numele președintelui colegiului redacțional (C. I. Parhon) și al secretarului de redacție (L. Ballif). Cu toate greutățile materiale, revista și-a menținut tot timpul un echilibru structural, din numărul total de articole, peste 1.000 de lucrări având tematică neuro-pshio-endocrinologia, psihopatologia, elemente de antropologie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a pelagrei, domenii în care contribuțiile acestui colectiv sunt unanim recunoscute. Prof. Ballif a desfășurat o activitate de organizare științifică de mare întindere. Preluând conducerea Buletinului Societății de neurologie, psihiatrie și endocrinologie, prof. Ballif a reușit să organizeze un colectiv redacțional remarcabil, prin interesul deosebit pe care l-a manifestat față de această publicație semnificativă pentru dezvoltarea psihiatriei românești. Având în vedere că în prezent colecțiile acestui Buletin sunt rarisime, am întocmit un index bibliografic al acestei publicații, pe care-l anexăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și Ion Istrati (Astrul care nu apune). Traduceri se fac mai ales din literatura sovietică sau din literaturi ale țărilor „lagărului socialist”, uneori și din Schiller (Al. A. Philippide) sau Lenau (Nicolae Labiș și Nicolae Țațomir). Preluând rubrici și tehnici redacționale de la „Viața românească”, I.n. rămâne o publicație tipică pentru primul deceniu al literaturii proletculiste din România. I.R.-N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
voia o replică locală la publicațiile dominate de clericalism și politicianism („Unirea” și „Unirea poporului”) și totodată încerca să răspundă cerințelor culturale ale zonei, lipsită de reviste literare și de cultură. Secretar de redacție este Nicolae Comșa, iar din colectivul redacțional fac parte scriitorul Pavel Dan, istoricii Ștefan Manciulea și Nicolae Albu, istoricul literar Dionisie Popa, sculptorul Virgil Fulicea. Seria a doua apare fără dată, probabil în 1991, ca „revistă lunară de cultură și istorie”, într-un singur număr. Director coordonator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
1944-1988) (8 ș.u./1988). Sunt incluse numeroase interviuri și dialoguri și nu sunt neglijate traducerile, mai cu seamă cele de poezie. După ianuarie 1990 seria a cincea a revistei continuă să apară lunar la Oradea, sub coordonarea unui colectiv redacțional format inițial din Ioan Moldovan (redactor-șef), Crăciun Bejan, Dumitru Chirilă, Virgil Podoabă, Ion Simuț, Traian Ștef, cărora din ianuarie 1991 li se alătură Florin Ardelean și Tiberiu Ciorba. Constatând că „este vremea priorității imediatului politic [...], nu încă timpul răbdător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
, revista care apare la Baia Mare, trimestrial, din decembrie 2001. Colegiul redacțional este alcătuit din Dumitru Iuga (coordonator), Ștefan Mariș, Nicolae Păuna Scheianu și Anamaria Iuga. Într-o Întâmpinare, se precizează că această publicație „de patrimoniu etnologic și memorie culturală” este „o încercare de a relua o tradiție și, în același timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288087_a_289416]
-
lui V. Alecsandri (ciclul Ostașii noștri), G. Coșbuc (Cântece de vitejie), Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu, Ioan Nenițescu, Iosif Vulcan. Tot în această perioadă sunt reproduse povestiri de I. Creangă și M. Sadoveanu, fragmente din Cântarea României (însoțite de un comentariu redacțional cu privire la idealurile lui Nicolae Bălcescu și Alecu Russo). Apar și poezii-manifest nesemnate (cum ar fi Către poporul român, în 1893), precum și alte scrieri aparținând celor mai importanți scriitori români de dincoace și de dincolo de Carpați. Se publică știri cultural-literare preluate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
JURNALUL LITERAR, publicație apărută la Onești, anual, din iunie 1972 până în iunie 1979, cu ocazia „Zilelor culturii călinesciene”, având subtitlul „Foaie a Societății culturale «G. Călinescu»”. Colegiul redacțional e format din Constantin Th. Ciobanu, Gheorghe Izbășescu, Ioan Micu, Candiano Priceputu, Mihai Paulic. Numărului inaugural Victor Eftimiu îi trimite poezia În orașul tânăr, la cronica literară Gh. Izbășescu comentează volumul Cetatea de inimă de Constantin Th. Ciobanu, iar Marcel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287692_a_289021]
-
alcătuit din Olimpiu Constantinescu, George Uță, Teodor Nicolaescu. De la numărul 1/1928 publicația consemnează președinția de onoare a lui Ștefan Berechet, profesor universitar. G.n. își propune „să arunce sămânța de cultură și educație națională în ogorul neamului nostru”. Rubrici: „Cronica”, „Redacționale”, „Presa românească”, „Cugetătorii noștri”, „Recenzii”, „Cronica teatrală”, „Însemnări”, „Bibliografii”, „Tribuna scriitorilor noștri”. Sunt găzduite versuri de Ludovic Dauș, Nuși Tulliu, George Murnu, I. Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
, publicație apărută la Botoșani, lunar, între 1 mai 1921 și decembrie 1927, sub conducerea unui comitet redacțional din care fac parte și Tiberiu Crudu, N.N. Tăutu, preotul Thoma Chiricuță. Tradiționalismul își pune amprenta în chip precumpănitor asupra orientării R.M., care vine dinspre sămănătorism și poporanism, dar se dovedește permeabilă unor orientări literare aparținând unui modernism de început
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992), a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (1994) și cu Marele Premiu pentru exegeza „Nichita Stănescu” (1991). Este, din 2002, director al revistei „Viața Basarabiei” și membru în colegiile redacționale a numeroase publicații din Republica Moldova și din România. Încă de când era elev publica notițe de lectură în gazeta raională din Lipcani (1957-1958). În anii de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
de Claude Bremond, Dorrit Cohn, Lubomír Dolezel, ca și de filosofii Gabriel Marcel, Saul Kripke și Charles Taylor. Din 1990 devine profesor titular la Departamentul de romanistică și literatură comparată al Universității din Princeton, New Jersey. Este membru în comitetele redacționale ale revistelor „Littérature”, „Poetics Today”, „The Journal of European Studies”, „Style”, fondator și editor general al seriei „New French Thought” de la Princeton University Press. A fost distins cu titlul de Cavaler al ordinului Les Palmes Académiques (1990). Vocația de cercetător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
, revistă apărută la Craiova, lunar, în iunie și în iulie 1927. Colectivul redacțional nu este menționat. Const. Jaleș, „ideologul” publicației, pledează pentru „literatura sănătoasă”, tradițională, opunându-se curentului „nestăvilit de originalism”, care „suflă ca un vânt puternic în cutia craniului fiecărui individ, dezechilibrând naturalul, îmbolnăvind simțurile, făcând o lume neserioasă, ridicolă” (Originalitate). Poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290132_a_291461]
-
TRIBUNA LITERARĂ, periodic apărut la Huși, bilunar, între 15 aprilie și 15 iulie 1931. Colectivul redacțional nu este menționat. „Libertatea scrisului fiind adevărata manifestare a artei”, redactorii revistei „nu tind să formeze un curent în literatura românească și nu-și obligă colaboratorii a respecta prin scris o anumită școală sau gen literar” (Cuvânt înainte). Poezie publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290252_a_291581]
-
Schüssler Fiorenza, „nicio femeie nu este menționată între primii apostoli, între eleniștii din Ierusalim sau în Biserica din Antiohia. În afară de acestea, aluziile ocazionale ale lui Paul la nume sau funcții îndeplinite de femei par nesemnificative când sunt analizate din unghiul redacțional al începuturilor creștinismului primitiv furnizat de Cartea Faptele Apostolilor. În nicio parte a operei sale, Luca nu le descrie pe femei ca misionare și predicatori, ci pune accentul pe faptul că femeile, prozelite bogate sau «temătoare de Dumnezeu», susțin sau
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ale mișcării misionare, doar în măsura în care-i pun în lumină pe protagoniștii principali ai cărții sau sunt în raport cu ei. Anumite lacune, contradicții și incoerențe ale povestirii permit înțelegerea tensiunii existente între materialele tradiționale ale lui Luca și interesele sale personale teologice redacționale. 2.2 Rolul femeilor în contextul Bisericii domestice Bisericile domestice au fost un factor decisiv în cadrul mișcării misionare creștine, întrucât ofereau spațiu, susținere și un ghid efectiv pentru comunitate. Bisericile domestice au fost locul în care primii creștini celebrau Cina
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]