1,648 matches
-
control strict al Curții Constituționale. Însă, orice măsură care ține de politica penală trebuie realizată printr-o normă penală de drept substanțial clară, transparentă, neechivocă și asumată expres de Parlament. 45. Raportat la cauza de față, Curtea reține că ambiguitatea redacțională a legii supuse controlului de constituționalitate este un element de necontestat, ceea ce determină serioase îndoieli cu privire la efectele pe care le-ar putea produce în sensul că aceasta nu s-ar cantona strict în sfera relațiilor sociale reglementate de statutul deputaților
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
aceste dispoziții legale sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul adoptării hotărârilor Parlamentului. De altfel, în practica constantă a Camerelor Parlamentului, ori de câte ori Camera Deputaților sau Senatul, în ședințe separate sau comune, adoptă hotărâri, în cuprinsul acestora se reține următoarea formulă redacțională "Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților/ Senat în ședința din (...), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1)/art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată." Or, în cazul de față, Parlamentul nu face mențiunea expresă în cuprinsul hotărârii
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
Constantin Hamangiu (1932), coordonarea revistei a fost asigurată de Gheorghe Popescu-Docan, la rândul său consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instaurarea deplină a regimului comunist în România a dus la curmarea, în chip abrupt și brutal, a activității redacționale de prestigiu desfășurate sub egida Pandectelor. În anunțul explicativ, tipărit pe ultima pagină a volumului întocmit pentru anul 1948, conducerea revistei aducea la cunoștință suspendarea apariției acestui repertoriu pentru anul ce urma să vină. Dintre membrii de atunci ai redacției
Pandectele române () [Corola-website/Science/301427_a_302756]
-
publice din București și Cluj-Napoca: Marian Nicolae (directorul publicației), Bogdan Dumitrache (redactor șef) și Mircea Dan Bocșan. Revista a apărut bilunar în această formulă până în 2005, când - consecutiv achiziției Editurii de către Wolters Kluwer - a suferit schimbări și la nivelul echipei redacționale. De direcția revistei s-au ocupat succesiv Marius Scheaua, Stefan Naubauer, pentru ca din 2010 să intre sub egida Institutului de cercetări juridice din cadrul Academiei Române, cu profesorul Mircea Duțu director.
Pandectele române () [Corola-website/Science/301427_a_302756]
-
o familie înstărită de evrei. Tatăl său, Mor Neumann, a fost un medic renumit. La vârsta de 18 ani, Molnár și-a început cariera în jurnalism și studiile de drept internațional la Universitatea din Geneva. A făcut parte din colectivul redacțional al ziarului "Budapesti napló", ocazie cu care și-a schimbat numele german, pentru a putea fi perceput ca scriitor mghiar. Peste mai mulți ani, Molnár s-a converit la creștinism. Ca scriitor, a devenit celebru, în 1907, cu cartea "A
Ferenc Molnár () [Corola-website/Science/300031_a_301360]
-
ziar editat pentru prima oară la Iași în 1893 dar nu și orientările acestuia. Ziarul nu este angajat politic, financiar sau de altă natură, singura politică a redacției fiind aceea de a asigura calitatea informațiilor, prin promptitudine și consistență. Echipa redacțională este formată din redactori și colaboratori cu multă experiență, dar și din tineri, toți avînd același mod profesionist de a trata informațiile. În varianta tipărită, cotidianul "Evenimentul" are o arie de distribuție care cuprinde șase județe: Iași, Bacău, Botoșani, Neamț
Evenimentul (1990) () [Corola-website/Science/300044_a_301373]
-
În martie 2010 cotidianul a fost relansat, pe 15 martie ziarul tipărit apărînd cu o nouă așezare în pagina, o nouă organizare a articolelor și un nou logo alături de cel vechi. Varianta online a fost îmbunătățită și modernizata. Pe plan redacțional, în noua varianta se crește importanța acordată investigațiilor sub acoperire și evenimentelor ne-politice, ziarul fiind format din două părți. Prima parte acoperă evenimentele de actualitate, viața politică și conține editoriale și opinii. Ce-a de-a doua parte, denumită
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
-le eliberați din domiciliul forțat și se alătură lui Petre Mihai Băcanu la "România Liberă". Pe 22 decembrie 2004, Băcanu este forțat să părăsească funcția de director și rămîne cu titlul de director fondator, după ce a obținut garanții că echipa redacționala nu va putea fi concediată de către noua conducere timp de 4 ani. Imediat după 1990, Petre Mihai Băcanu devine președintele Societății "R" ș.a. și Director al ziarului "România Liberă". Societatea "R" este cea care a editat ziarul. Vicepreședinte al Societății
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
mi sa dat posibilitatea să caut și să descopăr SUBIECTE „muzicale”, să semnez alături de NUME ale muzicii și să fac parte dintr-o echipa redutabilă fără de care ACTUALITATEA MUZICALA nu ar fi sărbătorit acum apariția NUMĂRULUI 100. Doresc ca echipa redacțională și cititorii acestei reviste să facă din fiecare apariție a SA, o SĂRBĂTOARE a MUZICII! Oana GEORGESCU
by Oana Georgescu () [Corola-other/Memoirs/83625_a_84950]
-
A fost mai întâi secretar, apoi președinte al Astrei. Asociația a editat începând din 1868 revista "Transilvania", pe care a condus-o între 1868 și 1889. În această revistă a publicat numeroase articole și studii de istorie și politică. Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 și 1904. George Bariț a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 și 1891, principala sa operă, initulată "Părți
George Bariț () [Corola-website/Science/299565_a_300894]
-
молот (molotok)", "ciocan"). A fost arestat pentru prima oară în 1909 și a petrecut doi ani în exil în Siberia. În 1911 a fost admis la cursurile Institutului Politehnic din Sankt Peterburg și, de asemenea, a devenit membru al colectivului redacțional al ziarului "Pravda", publicația clandestină bolșevică. În colectivul de redacție a fost coleg cu Stalin. În 1913, Molotov a fost din nou arestat și deportat la Irkutsk, dar în 1915 a evadat și s-a reîntors în capitală. În 1916
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
Mediator: George Szirtes . Excursii de documentare: 1980-2007: excursii în Europa, Africa, America de Nord, Asia și Australia, organizate de soț, Prof. John Edward Gardner, Fellow of the Royal Geographical Society. Debut în volum Colaborări "Orizont", revista Liceului "Vasile Alecsandri". Membră în colegiul redacțional (1967-1971); "Steagul roșu", Bacău; "Ateneu" - Bacău. "Alma mater/Dialog" ; Iași (colegiul de redacție); "Viața politehnicii" - Iași; "Cronică" - Iași; "România liberă" - București; "Flagrant" - București; "Adevărul literar și artistic", București; "Jurnalul de Dâmbovița" - Târgoviște; "Rusidava literară" - Drăgășani; "Curierul de Vâlcea" - Râmnicu Vâlcea
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
două ediții, una dimineața și alta seara, iar duminica se publica „Adevĕrul literar“. Ziarul „Adevĕrul” a fost primul ziar românesc care a introdus caricatura de presă; primul ziar care a publicat o telegramă directă din străinătate; primul ziar cu palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
Arghezi a publicat pe prima pagină a ziarului seria de articole intitulată Tablete. Ziarul „Adevĕrul” a dispărut în martie 1951, interzis de autoritățile comuniste. În articolul de fond de pe 31 martie 1951 se preciza: „Misiunea ziarului «Adevĕrul» e terminată”. Echipa redacțională nu se aștepta, totuși, la un sfârșit atât de brusc, fapt dovedit de lipsa oricărei înștiințări a publicului său, precum și anunțul publicat în acest ultim număr: „Anunțăm pe abonații noștri că în zilele următoare vor primi prin mandat poștal contravaloarea
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
timpului, ziarul a avut următorii directori: În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în „Scînteia Poporului” (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în „Adevărul”, comitetul redacțional rămânând inițial același. Politica editorială din anii imediat următori revoluției, a continuat principial linia Scînteii, ziarul adoptând puncte de vedere critice în raport cu opoziția anticomunistă din România. Are și un supliment cultural, „Adevărul Literar și Artistic”. În anul 2006, „Adevărul” a
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
ziarul „Datoria românească“, publicație care apare și astăzi, cu unele mici intermitențe, și unde este redactor-șef adjunct. În două din marile ziare românești din America - „Meridianul românesc”, din California, și „Romanian Tribune”, din Chicago - scriitorul este menționat în colegiul redacțional. Erau foarte apreciate programele literare săptămânale prezentate de scriitor la postul local de radio „Mândră Românie“ din metropola Chicago. După căderea regimului comunist din țară, a intervievat, pentru TV, câteva mari personalități ale culturii românești, printre care memorabilele interviuri luate
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
etc.). Din noiembrie 2007, este director fondator al gazetei „Armonia”, organ independent al orașului Boldești-Scăieni, jud. Prahova, unde a fost declarat primul cetățean de onoare al localității. Este redactor șef-adjunct la gazeta „Datoria românească“ din Chicago, redactor asociat în colegiul redacțional al gazetelor „Meridianul Românesc“ din California, „Constelații diamantine“ din Craiova, „Armonii culturale“ (membru de onoare), din Adjud și „Regatul Cuvântului“, din Craiova (membru de onoare). Pentru activitățile depuse, „University of New Mexico - Gallup Branch”, în anul 2009, i-a conferit
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
de spirit și agitând mulțimea. "Pravda" a fost considerat de comuniști drept succesorul ziarului socialist "Iskra" ("Scânteia"). Vladimir Ilici Lenin, care controla ziarului, l-a plasat pe Stalin în redacția acestuia. Stalin a făcut pentru prima oară parte din colectivul redacțional până când a fost exilat în 1913. În această perioadă, linia mai moderată a redacției a fost în contradicție cu cu atitudinea mai combativă a lui Lenin, redactorii au cenzurat sau au refuzat să publice unele articole ale conducătorului bolșevic. Guvernul
Pravda () [Corola-website/Science/298846_a_300175]
-
unei familii de investitori din Grecia, Yannikoses. Următorul editor-șef, Alexandr Ilin, a predat emblema ziarului "Pravda" — medaliile Ordinul Lenin — și noul certificat de înregistrare către noii proprietari greci De-a lungul timpului, a apărut o sciziune importantă în colectivul redacțional. Peste 90% dintre jurnaliștii care au lucrat până în 1991 și-au dat demisia. Ei au publicat propria versiune a ziarului, care a fost închis până la urmă la presiunile guvernului. Aceiași ziariști, conduși de Vadim Gorșenin and Viktor Linnik, au lansat
Pravda () [Corola-website/Science/298846_a_300175]
-
Ieșire 3, este foarte probabil că evreii cunoșteau totuși dinainte dialogului cu Moise numele "Iahve", întrucât chiar mama lui Moise ("Iohebed") avea, în buna tradiție a vremii, un nume derivat din numele divin. Contratimpul se datorează multiplelor tradiții și straturi redacționale care fac Biblia ebraică, diverșii autori/redactori (trăitori în diverse epoci și nutrind ideologii sau preferințe religioase diferite) au avut, în mod demonstrabil, propriile lor relatări sau versiuni de raportat. Practicile politeiste conform cărora Iahve era adorat ca unul dintr-
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Politicii. A fost o perioadă angajat al concernului de presă Realitatea aparținând lui Sorin Ovidiu Vântu, având două emisiuni săptămânale la Realitatea TV și numeroase articole în Cotidianul. A continuat să publice în revista 22 și după ce a părăsit colegiul redacțional. În 2006, Stelian Tănase a făcut parte din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (cunoscută și sub numele ”Comisia Tismăneanu”), alături de Vladimir Tismăneanu, Sorin Alexandrescu, Mihnea Berindei, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Filipescu, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu
Stelian Tănase () [Corola-website/Science/298920_a_300249]
-
în toate provinciile califatului și a ordonat ca toate celelalte variante să fie distruse, fiind considerate de atunci ca inexacte. Istoricii Coranului vorbesc însă de un proces mai gradual chiar decât cel prezentat de tradiție, Coranul fiind rodul unei munci redacționale ale cărturarilor islamici aflați în slujba puterii califale contemporane lor, o muncă întinsă pe o perioadă de mai bine de un secol. Versiunea lui Uthman (cunoscută sub numele "Mushaf 'Uthmăn" "Vulgata lui Osman") organizează revelațiile în ordinea lungimii, cu cele
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
congresului și ulterior, întrucât au câștigat un vot în plus la punctul ordinii de zi privind votarea redacției ziarului Iskra, organul de presă al partidului. Minoritatea - menșevicii -, deși numeric majoritari, și-au adoptat și ei titlul. Ironic, votul pentru colectivul redacțional nu a fost considerat atât de important în acel moment. Bolșevicii erau în general în minoritate și numai absența anumitor delegați care ar fi votat cu menșevicii le-a dat câștig de cauză bolșevicilor la votarea redacției Iskrăi. Martov a
Iulius Martov () [Corola-website/Science/298471_a_299800]
-
preocupându-se de alcătuirea de repertorii adecvate echipelor de artiști amatori, inițiind anuarul societății și stimulând permanent strângerea de mijloace bănești necesare creării fondului propus. Din anul 1897 devine colaborator permanent al ziarului "Tribuna poporului" din Arad unde semnează articolul redacțional, susținând alături de Vasile Lucaciu și Ioan Russu-Șirianu noua orientare politică a românilor, bazată pe activismul parlamentar. La 1 iulie 1901 părăsește Brașovul și se stabilește la Arad unde devine secretar al "Episcopiei Ortodoxe Române", iar mai târziu profesor și director
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
trei ar fi fost scrise sub inspirația Duhului Sfânt. Diferențele se explică prin circumstanțele diferite ale scrierii fiecărei evanghelii. A doua poziție postulează o tradiție orală comună în spatele evangheliilor sinoptice, explicând diferențele ca rezultând din variații ale tradiției sau intervenții redacționale. Argumentul cel mai puternic în favoarea existenței unei relații literare între evanghelii este, pe lângă acordul pe alocuri literal între acestea, observarea unor tipare comune în ordinea relatării evenimentelor. Există mai multe scenarii care ar explicita interdependența evangheliilor. Cel mai popular printre
Problema sinoptică () [Corola-website/Science/308624_a_309953]