1,577 matches
-
psaltirea din 1673. Într-o manieră sugerată parcă de tiparul „clasic” al vechilor pomelnice mănăstirești, D. evocă apoi, în una din primele versificări originale ale literaturii române medievale - poemul cronologic despre domnii Moldovei, apărut mai întâi în Molităvnic... (1681) și reeditat în Parimii... (1683) - pe voievozii-ctitori, începând cu Dragoș, „descălecătorul”, urmând cu cei din neamul Mușatinilor, până la „Ștefan cel Bun” cu fiii săi Bogdan și Rareș, și neuitând pe contemporani, de la Vasile Lupu și Eustratie Dabija până la Gheorghe Duca și Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Petrino (1844-1878) s-a făcut reputat prin purtarea incalificabilă față de Eminescu. Încolo vocația lui poetică e foarte anemică. Sinceritatea durerii din Flori de mormânt (îi murise soția) poate fi adevărată, figurile literare sunt însă banale. Raul, poem în două cânturi, reeditează după Musset un caz Rolla. La gura sobei, poem în trei cânturi, se conduce după legendele istorice ale lui V. Alecsandri. Nurul e o dizertație care amână mereu intrarea în materie, după metoda din Namouna. În schimb versurile sunt sprintene
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mândrie, Prin sufletească poezie, Prin chip de înger întrupat. Domneam de soartă nencercat. Mi se-mplinea orice dorință, Eram puternic împărat. Cu tot începutul aparent trivial, Noaptea de noiemvrie se alimentează din aceeași aspirație spre lumină. Zborul duhului deasupra României reeditează în alt stil o temă eminesciană: Era un zbor fantastic, un zbor fără de nume, Ca zborul lui Mazeppa pe calul său legat, Și treieram pe vânturi, și colindam prin lume, Purtat pe unde corpul odată mi-a călcat. Câmpiile întinse
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trăiască și să moară, atât cât le era dat. Când vântul se pornea mai tare, lua în zbor foile risipite, învîrtin-du-le într-un danț fantastic, ducîndu-le departe, azvîrlindu-le peste zidul grădinii, în praful de pe drum." Romanele aceluiași sunt elegiace, vaporoase, reeditând cu mai multă vibrație wertherianismul lui Grandea. N. BURLĂNESCU-ALIN Boem provincial, alcoolic și tuberculos, N. Burlănescu-Alin (1869- 1912) a cântat singurătatea proletară, făcând un curios apel către Frigga germanică: Frigga, Frigga, Frigga, Amor te cheamă! Lasă tristul rest al vieții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
contra rasismului german și împotriva naționaliștilor care propun eliminarea evreilor creștini și refuzul botezului. "Biserica e deschisă tuturor." Deși nu se spune pe față, se subînțelege că un evreu botezat devine român, Nație și Religie fiind noțiuni corelative. Astfel se reeditează teoria "ralierii" a lui Ibrăileanu, cu acest paradoxal rezultat că un alogen ortodox "cu preocupări de Biserică" ajunge a fi mai specific decât un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de altfel destui evrei raliați, adică ortodoxizanți. Nichifor Crainic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a Tomi da Augusto? În "L'Eloquenza, Antologia-Critica-Cronaca", Roma, a. XLVI, 1956, p. 746 și urm. 10 E. RIPERT, Ovide, Les Tristes, les Pontiques, Ibis, Le Noyer, Halieutiques. Traduction nouvelle, intr., notes et texte établi par E.R., Paris, Garnier, 1937, reeditat 1957, p. III. 11 Mélanges Chatelain, p. 42 și urm.: cfr. TH.J. DE JONGE, op. cit., p. 8. 12 TH.J. DE JONGE, op. cit., p. 15: explicație "foarte probabilă". 13 E. PARATORE, Storia della letteratura latina, Sansoni, Firenze, 1950, p.
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
bună știință în peisajul familiar (element vizual, angajând conștiința și memoria voluntară), pe ale cărui coordonate se mișcă predilect imaginația scriitorului. Cu alte cuvinte, noul "roman" (etichetat astfel, ca și cel de dinainte, "în lipsa unei alte denumiri mai precise") va reedita din capul locului "formula" lovinesciană deja consacrată, în cadrele unei narațiuni gândite a multiplica, nuanțând până la infinitezimal, "experiențele" lui Bizu, omul fără însușiri. De aceea, probabil, autorul își regăsește personajul într-o stare sufletească mult mai rezonabilă, de om împăcat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ce-ai cu mine, vântule? Etape importante ale creației sadoveniene și argheziene sunt legate de această revistă. Metamorfozele și arheologia criticii călinesciene urmează a fi descoperite în paginile unde încă se mai ascund articole pe care autorul nu le va reedita vreodată (adunate postum doar parțial). Apărută imediat după marea Unire din 1918, revista acordă o atenție deosebită literaturii minorităților naționale, în special acelora de limba maghiară și germană, direcție în care contribuția ei se dovedește remarcabilă, ca și aceea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
și responsabilitate fundamentală. Nu insist asupra capitolului legionar și al relațiilor lui Nae Ionescu cu Mișcarea. Ea revine, într-un fel, în mod inevitabil la suprafață. Se poate reține, în trecere, și faptul că în Gazeta de Vest (Timișoara) se reeditează chiar și articole pur legionare de... Constantin Noica, din perioada 1940. I se face un serviciu? Nu cred. Analizele lui Mircea Vulcănescu privesc influențele interne (oameni politici, industriași, Carol II, Mareșalul Antonescu) și externe: Germania hitleristă, dar, se pare, și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
datele oferite de următoarele izvoare statistice: „Dicționarul statistic al României” (1914, vol. I-II), „Rezultatele definitive ale Recensământului general al populației României din 19 decembrie 1912”, precum și „Statistica știutorilor de carte din România”, întocmită în anul 1915 de L. Colescu (reeditată în anul 1947), pe baza rezultatelor oficiale ale recensământului din anul 1912. După cum s-a mai afirmat, datele recensământului din anul 1912 nu reușesc să proiecteze o imagine coerentă a demografiei românești de la începutul secolului al XX-lea. Deși directorul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exclusiv moldovenesc al Albinei, indirect, prin învinuirea adusă publicațiilor românești în genere (deci și Albinei, care o merită cu prisos) că se mulțumesc numai cu traduceri din limbi străine, fără nici un interes pentru romîni 1 - învinuire pe care Kogălniceanu o reeditează și în Propășirea din 1844. Tot bine primește Asachi și apariția Repertoriului dramatic al lui Alecsandri, un alt reprezentant al curentului critic și al cărui acest Repertoriu chiar era o manifestare de critică aproape a tuturor curentelor sociale ale vremii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ideea forță pe care o deservește autoarea, cu măiestrie și aplomb, este aceea că o traumă majoră, asemenea unei gene anacronice, dar robuste, se transmite dinspre părinți spre copii, retezându-le pilonii sufletești. Altfel spus, copiii respectivi tind inconștient să reediteze în existența lor ceva din spiritul traumatismului suferit de părinți, din dorința de a-l înțelege și a-l tămădui. Mecanismul funcționează în acest fel întrucât părinții n au reușit să-și asume experiența traumatică respectivă, care continuă să sângereze
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formând conglomerate de experiențe condensate, denumite generic sisteme Coex. Menționăm că o asemenea formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată prenatal sau perinatal, se poate replica în ontogeneză, mai ales în copilăria timpurie. Dat fiind că un sistem Coex poate fi reactivat de o întâmplare cotidiană, se atestă traficul biunivoc dintre conștient și inconștient. Cert
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persistența complexului oedipian, dincolo de intervalul de timp admis, produce disfuncții sociale, întrucât individul manifestă față de orice autoritate o atitudine vizibilă de aversiune și sfidare, dar și perturbări în plan sexual, prin strădania persoanei de a găsi un partener care să reediteze imaginea părintelui adorat sau care, dimpotrivă, să aibă o alură atât de fadă, ștearsă, încât să nu-l poată concura niciodată. Desigur nu este cazul să detaliem mecanismele subtile de evoluție a complexului Oedip, defalcat la cele două sexe. Spre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Harvard University Press, 1978). Nagel, Ț.: The View from Nowhere (New York: Oxford University Press, 1986), capitolul IX. Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1971). Bibliografie suplimentar] Anscombe, G.E.M.: ’Modern moral Philosophy’, Philosophy, 33 (1958) 1-19; reeditat în J. Thompson și G. Dworkin, ed., Ethics (New York: Harper and Row, 1968, pp. 186-210. Davis, N.: ’The priority of avoiding harm’, în Steinbock, B., ed., Killing and Letting Die (Englewood Cliffs, NJ., 1980), pp. 172-214. : ’The doctrine of double
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
P., ed.: Divine Commands and Morality (Oxford University Press, 1981). Outka, G. and Reeder, J.P., Jr., eds.: Religion and Morality: A Collection of Esasys (Garden City, New York: Anchor/Doubleday, 1973). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (1874), 7th edn (1907), reeditat] (New York, Dover, 1966). Toulmin, S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încercarea de a ar]ta c] morală conteaz] într-adev]r și, prin urmare, nihilismul trebuie respins. Referințe Campbell, C.A.: On Selfhood and Goodhood (London: Allen and Unwin, 1957). Chisholm, R.M.: „ Human freedom and the self”, The Lindley Lecture, 1964; reeditat în Free Will, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Edwards, P.: „Hard and soft determinism”, Determinism and Ffreedom în the Age of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility”, Journal of Philosophy, 66, (1969) 829-39. -: „Freedom of the will and the concept of a person”, The Journal of Philosophy, 68 (1971) 5-20, reeditat în Free Will and Determinism, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). -: „Identification and wholeheartedness”, Responsibility. Character and Emotions: New Essays în Moral Psychology, ed. F. Schoeman (Cambridge and New York: c] mbridge University Press, 1987). Hobart, R. E.: „Free
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1982). -: „Identification and wholeheartedness”, Responsibility. Character and Emotions: New Essays în Moral Psychology, ed. F. Schoeman (Cambridge and New York: c] mbridge University Press, 1987). Hobart, R. E.: „Free will aș involving determination and inconceivable without it”, Mind, 43 (1934) 1-27; reeditat în Free Will and Determinism, ed. B. Berofsky (New York: Harper and Row, 1966). Honderich, Ț.: A Theory of Determinism: The Mind, Neuroscience, and Life Hopes (New York: Oxford University Press, 1988). Huxley, A.: Brave New World (1932); (Harmondsworth: Penguin, 1955). Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Philosophy, 77 (1980) 136-51 Strawson, P. F.: „Freedom and resentment”, Proceedings of the British Academy, 48 (1962), 1-25; reprinted în Free WillI, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Watson, G.: „Free agency”, Journal of Philosophy, 72 (1975) 205-20, reeditat în Free WillI, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Young, R.: „Compatibilism and conditioning”, Nous, 13 (1979), 361-78. -: Personal Autonomy: Beyond Negative and Positive Liberty (London and New York: Croom Helm and St Martin’s Press, 1986). Bibliografie suplimentar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
coord.), Hackett Publishing, Indianapolis, 1987, p. 60. 34. Sombart, Werner, Why Is There No Socialism in the United States?, International Arts and Sciences Press, White Plains, 1976, p. 106. 35. Jameson, Anna Brownell, Winter Studies and Summer Rambles in Canada, reeditată la New Canadian Library, Toronto, 1990. 36. Johnson, Paul, The Birth ofthe Modern, Harper Perennial, New York, 1991, p. 211. 37. „The Homestead Act”, HYPERLINK "http://www.nps.gov"www.nps.gov, The National Park Service, 20 august 2003. 38. Skaggs
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
64. Ibidem, p. 211. 65. Ibidem, p. 288. 66. Adams, Charles, For Good and Evil: The Impact of Taxes on the Course of Civilization, Madison Books, New York, 1993, pp. 360-364. 67. Roosevelt, Theodore, The New Nationalism, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1910 (reeditată În 1961), p. 33. Capitolul 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune 1. Heilbroner, Robert L., The Making of Economic Society, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1962, pp. 36-38, 50. 2. Polanyi, Karl, The Great Transformation: The Political and Economic Origins of
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-se pe rezultatele descoperirilor arheologice, ale investigațiilor din arhivele din țară și străinătate etc. Căderea comunismului și desființarea U.R.S.S.-ului au impulsionat aceste cercetări, au lărgit considerabil aria preocupărilor în România, în Republica Moldova și în alte locuri. Au fost reeditate lucrări de referință, au fost publicate noi volume de documente și opere în care dezbaterea științifică are menirea de a dezvolta cunoașterea în domeniu, respingându-se vechile „teze” de esență comunistă, reluate și amplificate de pe pozițiile „istoriei integrate” și ale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
oricărui fenomen social, mai general, și rolul situației în geneza comportamentului individual și colectiv. Ca o reacție la accentuarea factorilor obiectivi în explicarea sociologică, în ultimele decenii s-au cristalizat, devenind destul de influente, o serie de orientări care încearcă să reediteze, într-un context științific nou, abordările idealiste tradiționale: sociologia fenomenologică, interacționismul simbolic, etnometodologia. Ceea ce caracterizează aceste orientări este încercarea de a transfera mecanismele determinative de la interacțiunea obiectivă a fenomenelor sociale la nivelul subiectului uman, autor al vieții sociale. Există o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale lumii. Pentru noi, deosebit de emoționantă a fost, de pildă, Întâlnirea cu Bertrand Hervieu, de la CIHEAM, Franța, un bun cunoscător al sociologiei rurale românești, care ne-a vorbit de colaborarea sa cu profesorul Ioan Mihăilescu și care se pregătește să reediteze În Franța Les anciennes communautés villageoises roumaines (Paris, 1969) a lui H.H. Stahl, invitându-ne pentru anul 2005 la lansarea lucrării reeditate, În acest scop Bertrand Hervieu urmând să vină la București. Cel de-al XII-lea Congres de Sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]