2,274 matches
-
mari servicii terapeutice. La nivel medular, prelungirea axonală a protoneuronului senzitiv visceral face sinapsă atât cu celulele eferente ale coloanei intermedio-laterale simpatice, pentru a constitui arcul reflex organovegetativ, cât și cu celulele radiculare ale cornului anterior, pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative ale nervilor cranieni, inclusiv nervii sinocarotidieni și endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din terminații dendritice ale celulelor senzitive situate în ganglionii de pe traiectul acestora și prelungiri axonale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formate din trei tipuri de neuroni descendenți. Din punct de vedere neurochimic interneuronii enterici sunt ACh-ergici și, după cotransmițător, se deosebesc în calretininergici (neuroni ascendenți), NO-ergici, 5-HT-ergici și SOM- ergici (neuroni descendenți). Primele trei tipuri sunt implicați în motilitatea parietală reflexă, iar interneuronii ACh/SOM-ergici în complexele mioelectrice migratorii. Toți interneuronii descendenți trimit colaterale în plexul submucos, iar cei ACh / 5-HT-ergici sunt implicați în reflexele secretomotorii. În plexul submucos interneuronii sunt puțin numeroși, majoritar VIP-ergici dar și NO-ergici iar axonii lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în corpul neuronului IPAN din plexul submucos și stimulează secreția în zona excitată (31, 36). Axonii centrali se colateralizează abundent și realizează două variante sinaptice (42). Colateralele cele mai scurte din plexul submucos bypassează plexul mienteric și relizează un arc reflex monosinaptic, făcând sinapsă direct cu neuronul secretomotor/vasodilatator. Colateralele lungi ale neuronilor IPAN din ambele plexuri, submucos și mienteric, fac sinapse cu lanțurile interneuronale descendente și stimulează secreția distal (anal) față de zona excitată. În cazul excitării mucoasei intestinale prin agenți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de scurtă durată (de ordinul milisecundelor), receptorii metabotropi influențează mai lent (în secunde sau minute) permeabilitatea ionică prin intermediul unuia din mesagerii secunzi, ca urmare a activării unui sistem enzimatic. Primii asigură răspunsurile prompte și de scurtă durată, cum sunt cele reflexe sau comportamentale, iar cei din urmă servesc la modularea excitabilității sinaptice interneuronale, indispensabilă comportamentului adecvat, memorizării, învățării etc. În general, receptorul și nu neurotransmițătorul este cel care determină răspunsul sinaptic de tip excitator sau inhibitor. Deși răspunsurile sinaptice chimice sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
netezi au particularități morfo-funcționale ce diferă de la un organ la altul, ei pot fi în general clasificați în două categorii principale: mușchii netezi multiunitari și mușchii netezi unitari. Plexurile nervoase ale mușchilor unitari au neuroni aferenți senzoriali implicați în reacțiile reflexe locale. Mușchii netezi multiunitari realizează joncțiuni comparabile cu cele neuromusculare scheletice. Sunt joncțiuni de contact cu spațiul sinaptic și răspuns limitat. Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau pături în care membranele musculare intră
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al acetilcolinei asupra manifestărilor sale motorii și secretorii. Efectele respective sunt potențate de ezerină (inhibitor al colinesterazei) și abolite de atropină (blocant muscarinic). Aparatul respirator este influențat atât direct în sens bronhoconstrictor și hipersecretor, cât și indirect, prin mecanismul stimulării reflexe miocardice. La astmatici, acetilcolina provocând bronhoconstricție și tulburări respiratorii mai grave este utilizată la testarea reactivității bronșice. Asupra musculaturii striate, acetilcolina provoacă efecte depolarizante cu participarea receptorilor N2 nicotinici antagonizate de către d-tubocurarină. Spre deosebire de musculatura striată, fibrele musculare netede sunt în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neurovasculară centrală și periferică. Drept moleculă gazoasă semnal, CO provoacă atât reacții miorelaxante și vasodilatatoare locale, cât și activarea mediației chimice anterograde și retrograde centrale prin intermediul sistemului guanilatciclazei-cGMP. Efectele stimulante de la nivelul structurilor neurovasculare centrale ale CO contribuie la reacțiile reflexe inhibitorii de tip depresiv, însoțite de reacții hipotalamo-hipofizare compensatoare (CRH, vasopresină, oxitocină etc.). Acționând atât la nivel neurovascular cerebral, cât și în unele teritorii neuro-efectoare periferice, interacționează cu NO, realizând reacții cumulative directe sau indirecte producătoare, în funcție de doză, nu numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc a căii vegetative eferente nu diferă în linii mari de cele care stau la baza actelor reflexe somatice. Arcul reflex vegetativ este format din aceleași părți componente, reprezentate de teritoriul receptor ca traductor senzorial, calea aferentă, centrul reflex și calea neuroumorală eferentă. Diferența constă în faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc a căii vegetative eferente nu diferă în linii mari de cele care stau la baza actelor reflexe somatice. Arcul reflex vegetativ este format din aceleași părți componente, reprezentate de teritoriul receptor ca traductor senzorial, calea aferentă, centrul reflex și calea neuroumorală eferentă. Diferența constă în faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în mod diferit în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
punere în joc a căii vegetative eferente nu diferă în linii mari de cele care stau la baza actelor reflexe somatice. Arcul reflex vegetativ este format din aceleași părți componente, reprezentate de teritoriul receptor ca traductor senzorial, calea aferentă, centrul reflex și calea neuroumorală eferentă. Diferența constă în faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în mod diferit în cazul simpaticului și parasimpaticului. II.1.1. ARCUL REFLEX VEGETATIV În cazul reflexelor vegetative simpatice, filetele senzitive aferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stau la baza actelor reflexe somatice. Arcul reflex vegetativ este format din aceleași părți componente, reprezentate de teritoriul receptor ca traductor senzorial, calea aferentă, centrul reflex și calea neuroumorală eferentă. Diferența constă în faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în mod diferit în cazul simpaticului și parasimpaticului. II.1.1. ARCUL REFLEX VEGETATIV În cazul reflexelor vegetative simpatice, filetele senzitive aferente ale neuronului spinal asigură legătura dintre receptorii periferici și centrii nervoși adrenosimpatici de la nivelul coloanei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preganglionar. Din ganglionii simpatici pleacă fibrele postganglionare ale celui de al treilea neuron, pe traiectul ramurilor comunicante cenușii, spre nervii spinali micști și organele terminale din teritoriul respectiv (vase sanguine, glande, mușchi pilomotori etc.) (fig. 59). Diferența esențială între arcul reflex somatic și cel vegetativ este că articulația sinaptică dintre primul și cel de al doilea neuron eferent are loc în cornul anterior în cazul reflexelor somatice și în afara măduvei, în ganglionii simpatici, în cazul reflexelor vegetative. La rândul său, arcul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
somatic și cel vegetativ este că articulația sinaptică dintre primul și cel de al doilea neuron eferent are loc în cornul anterior în cazul reflexelor somatice și în afara măduvei, în ganglionii simpatici, în cazul reflexelor vegetative. La rândul său, arcul reflex parasimpatic prezintă de asemenea unele particularități, deși este format tot din trei neuroni. Filetele senzitive ale vagului, de exemplu, aparțin ganglionului nodos (echivalentul ganglionului spinal), ca principală punte de legătură aferentă între teritoriul receptor și centrii bulbari din jurul nucleului dorsal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Acestea rezultă din fuziunea membranelor musculare sub formă de punți intercelulare în vederea transmiterii mesajelor vegetative din aproape în aproape la întreaga musculatură gastrointestinală și declanșării răspunsului său unitar. În modul acesta, căile sensibilității specifice și nespecifice generale pot declanșa acte reflexe organo-vegetative cu sediu ganglionar, medular, cerebral. În afara modalității neuroreflexe de activare sau inhibare a centrilor organo-vegetativi, un rol important revine stimulării structurilor nervoase centrale, de natură fizică, chimică, hormonală sau farmacologică. Compresia bulbului, de pildă, produsă de o tumoare sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau invers. Prin relații intercentrale de vecinătate, se realizează aritmia cardiacă respiratorie, efectul inhibitor al deglutiției asupra respirației și ritmului cardiac, sialoreia consecutivă grețurilor și vărsăturilor etc. Manifestările organice concomitente emoțiilor sunt atribuite de asemenea unui mecanism intercentral. Coordonarea reacțiilor reflexe vegetative se face după principiul reciprocității, sinergiei și asocierii. Reciprocitatea ocupă un loc important în producerea funcțiilor vegetative. Numai în cazul irisului, ea se realizează cu ajutorul a doi mușchi antagoniști. Ca exemplu de acțiune reciprocă coordonată poate fi luat cazul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Numai în cazul irisului, ea se realizează cu ajutorul a doi mușchi antagoniști. Ca exemplu de acțiune reciprocă coordonată poate fi luat cazul reflexelor reglatoare ale tensiunii. Tendința la prăbușire a presiunii sanguine provoacă pe de o parte tahicardie prin stimularea reflexă a centrilor cardioacceleratori și inhibarea celor cardiomoderatori, iar pe de altă parte activarea centrilor vasoconstrictori și adrenalinosecretori. Fenomene inverse apar în caz de creștere a presiunii arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor și sudație etc. Eliberarea de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor reflexe vegetative are ca scop să creeze condițiile generale și locale de activitate conjunctă a organelor implicate în armonizarea funcțiilor somato-vegetative. Vasodilatația precoce de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate constituie un exemplu tipic din acest punct de vedere. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
somatică prin caracterul său difuz, a lipsei de căi aferente separate spinotalamice și a reprezentării corticale mai puțin exacte (fig. 61). Un loc aparte în autoreglarea locală a funcțiilor vegetative îl ocupă reflexele de axon. Fiind cele mai simple acte reflexe, acestea se realizează cu participarea filetelor senzitive ale unui singur neuron. Fiecare nerv senzitiv se ramifică într-un număr variabil de terminații dendritice, care se distribuie pe cale axonală fără articulație sinaptică atât la piele, cât și la vasele din zona
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
răspuns al reflexului de axon este hiperemia pielii pe o suprafață de 5-10 mm în jurul zonei iritate. Scărpinatul, de exemplu, este urmat după aproximativ 30 secunde de o bandă roșie de fiecare parte a suprafeței traumatizate. În felul acesta, reacțiile reflexe de axon asigură creșterea fluxului sanguin în zona agresionată, în vederea grăbirii procesului de refacere. După aceste câteva date privind particularitățile reflectivității vegetative, să vedem cum se realizează reglarea principalelor funcții organo-vegetative. II.1.2. DUALITATEA SIMPATICO-PARASIMPATICĂ După cum se știe, sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Astfel, componenta vegetativă eferentă asigură prin fenomene de antagonism simpatico-parasimpatic complementar, suportul visceral al manifestărilor somatice și reacțiile adaptative ale organismului la diversele solicitări normale sau patologice. Totodată, căile senzitivo-senzoriale viscerale îndeplinesc rol de primă verigă aferentă atât a arcurilor reflexe vegetative baroreceptoare, chemoreceptoare, voloreceptoare (cardiovasculare, respiratorii, gastro-intestinale etc.), cât și a reflexelor viscerale interoceptive de diferite cauze. În afara zonelor reflexogene implicate în autoreglarea funcțiilor vegetative specifice (cardiovasculare, respiratorii, renale, gastrointestinale), majoritatea organelor efectoare au asigurată sensibilitatea viscerală de către terminațiile nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efectoare au asigurată sensibilitatea viscerală de către terminațiile nervoase libere din parenchimul sau vasele organelor respective. Interoceptorii ca traductori de informații viscerale realizează prin fenomenele electrochimice de depolarizare membranară conversia acestora în influx nervos transmisibil pe căi ascendente la nivelul centrilor reflecși cerebro-spinali sau ganglionari. Reacțiile reflexe reprezentând principala formă de activitate organo-vegetativă, asigură răspunsurile specifice motorii sau secretorii ale viscerelor fără participarea conștientă. Conștiența ia act doar de producerea actului reflex. Cu excepția reflexelor locale de axon, informațiile asupra statusului organelor prevăzute
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de către terminațiile nervoase libere din parenchimul sau vasele organelor respective. Interoceptorii ca traductori de informații viscerale realizează prin fenomenele electrochimice de depolarizare membranară conversia acestora în influx nervos transmisibil pe căi ascendente la nivelul centrilor reflecși cerebro-spinali sau ganglionari. Reacțiile reflexe reprezentând principala formă de activitate organo-vegetativă, asigură răspunsurile specifice motorii sau secretorii ale viscerelor fără participarea conștientă. Conștiența ia act doar de producerea actului reflex. Cu excepția reflexelor locale de axon, informațiile asupra statusului organelor prevăzute cu funcții vegetative sunt transmise
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fie la centrii coordonatori din sistemul nervos cerebro-spinal pe două principale căi senzoriale: parasimpatice aferente craniene și viscerale, simpatice ganglionare și toraco-lombare. Prin mecanisme cibernetice de autoreglare și control, căile viscerale aferente reprezintă bucla declanșatoare a diverselor tipuri de reacții reflexe intra- și extranevraxiale de coordonare a activității organelor efectoare. Activitatea reflexă ca principală formă de răspuns specific, visceral, leagă receptorul de efector prin intermediul centrului reflex, utilizând acetilcolina ca mediator chimic atât la nivelul ganglionilor parasimpatici, cât și a celor simpatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căi senzoriale: parasimpatice aferente craniene și viscerale, simpatice ganglionare și toraco-lombare. Prin mecanisme cibernetice de autoreglare și control, căile viscerale aferente reprezintă bucla declanșatoare a diverselor tipuri de reacții reflexe intra- și extranevraxiale de coordonare a activității organelor efectoare. Activitatea reflexă ca principală formă de răspuns specific, visceral, leagă receptorul de efector prin intermediul centrului reflex, utilizând acetilcolina ca mediator chimic atât la nivelul ganglionilor parasimpatici, cât și a celor simpatici. Aferențele senzoriale plecate de la nivelul interoceptorilor viscerali sunt transmise la centrii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestora: reglarea diametrului pupilar și focalizarea cristalinului. Stimularea simpatică determină contracția fibrelor meridionale ale irisului, care dilată pupila în timp ce stimularea parasimpatică produce contracția mușchiului circular al irisului determinând micșorarea diametrului pupilar. Componenta parasimpatică a controlului pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei cantități prea mari de lumină care reduce diametrul pupilar și determină astfel scăderea luminii la nivelul retinei. La rândul său, componenta simpatică este stimulată în timpul emoțiilor puternice și determină creșterea diametrului pupilar. Stimularea parasimpatică determină contracția mușchiului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]