2,370 matches
-
nu fac o critică menită să se transforme la rîndul ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept oglindă în care conștiința religioasă își analizează comportamentul, fără ca reflexia ce rezultă de aici să se crispeze în reformism dogmatic. în sfîrșit, științele religiei pot, ele înseși, să ne stîrnească o salutară reacție apofatică, purificatoare atunci cînd, în loc să își păstreze neutralitatea, se transformă în orizont explicativ pentru obiectul lor. Atunci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă răsfrîngere a unui lucru de sus într-unul de jos. Analogia, în acest sens strict, transpare într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modalitate de a fi a unui organism, persoană (sisteme în general) care funcționează independent, se determină pe baza propriei sale structuri, a legilor sale interne". În viziunea Kantiană, conform aceluiași autor, autonomia reprezintă „libertatea omului care , prin efortul propriilor sale reflexii, își dă sieși principii de acțiune. În psihologia contemporană autonomia are sens apropiat de cel de autodeterminare, mijlocită prin reglaj conștient. (P.P. Neveanu, 1978, p. 96). Definiția dată autonomiei de psihologii R. Doron și F. Parot susține și detaliază pe
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
este considerat fundamental între celelalte componente ale cunoașterii. În momentul în care se realizează un discurs privind logica acesta se dezvoltă, în ceea ce privește subiectul de studiu, din două perspective. Prima privește logica ca știință a rațiunii, adică o formă de auto reflexie a raționalității, reprezentând analiza mecanismelor rațiunii și pe această direcție se dezvoltă metode specifice. A două privește logica ca știință a științelor, în sensul în care scopul acesteia este identificare mecanismelor cunoașterii și prin această logica este privită ca formă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fizice, teologice și, în sfârșit a patra, logica "care arată prin ce reguli se poate discuta în celelalte trei științe"104. Aceasta leagă logica de știință, și de modalitatea de a opera a acestora, și cum știință este forma de reflexie a raționalității asupra naturii modul de a o urmări însemnă autoanaliză a rațiunii. În aceeași direcție se dezvoltă și atitudinea față de logică în cadrul filosofiei arabe. Avicenna consideră că logica nu este o știință despre existență, ci una a intențiilor secunde
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau moduri inferențiale de către Leibniz. Pe de altă parte logica dacă a fost văzută ca metodică pentru științe se realizează încercări de reformă de către Petrus Ramus, sau celebrul Novum Organum a lui Francis Bacon. Fiecare direcție totuși privește logica ca reflexie asupra raționalității, iar perioada Medievală pregătește modificările de epistemă specifice perioadei Renașterii și cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada Renașterii a fost influențată de modalitatea în care a fost perceput
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
filosofie subliniind faptul că, este necesar să se realizeze studiul naturii ca obligație a fiecărui credincios. Rolul filosofiei este de a studia existentele: "activitatea "filosofiei" nu este nimic altceva decât studiul celor ce există, strădania de a le cunoaște și reflexia lor ca semne ale demiurgului"134. Consecințele acestei atitudini nu numai că susține ideea analizei naturii, dar o și consideră ca obligație a "drept credincioșilor": "că legea pretinde reflexia asupra celor ce există și strădania lor pentru intelect rezultă limpede
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
decât studiul celor ce există, strădania de a le cunoaște și reflexia lor ca semne ale demiurgului"134. Consecințele acestei atitudini nu numai că susține ideea analizei naturii, dar o și consideră ca obligație a "drept credincioșilor": "că legea pretinde reflexia asupra celor ce există și strădania lor pentru intelect rezultă limpede din mai multe versete ale Cărții Domnului"135. Conform acestui mod de a privi adevărul se poate vorbi despre o superioritate a adevărului rațional față de cel revelat și astfel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Marisco dorește să explice cauzele tuturor fenomenelor prin intermediu matematicii 140. De asemenea, Robert Grosseteste creează un tratat despre lumină în care realizează o metafizică completă a acesteia. Pornind de la concepțiile din Bonaventura, ajunge la descrierea matematică a lentilelor și reflexia luminii. Tot în același spirit este și lucrarea lui Pierre de Maricourt despre magnetism, care era considerată încă în secolul al XVII-lea drept lucrare de referință 141. De asemenea, se realizează și o dezvoltare și construcție a astronomiei separată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Evului Mediu și Renașterii. Ea a fost una dintre metaforele cel mai des folosite pentru a reprezenta posibilitatea de cunoaștere a realității. O întâlnim începând cu antichitatea ca reprezentând două aspecte: în primul rând cel mistic, prin care lumea este reflexie în oglindă a divinității. A doua modalitate de prezentare a acesteia se referă la cunoaștere aceasta fiind considerată ca reflexie în oglindă a realității. Lucrețiu atunci când descrie posibilitățile de cunoaștere ale omului folosește această metaforă: "Orice imaginii răsfrânte în corpuri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a realității. O întâlnim începând cu antichitatea ca reprezentând două aspecte: în primul rând cel mistic, prin care lumea este reflexie în oglindă a divinității. A doua modalitate de prezentare a acesteia se referă la cunoaștere aceasta fiind considerată ca reflexie în oglindă a realității. Lucrețiu atunci când descrie posibilitățile de cunoaștere ale omului folosește această metaforă: "Orice imaginii răsfrânte în corpuri lucioase ori apă / Ca-ntr-o oglindă, de-asemeni nevoie-i să fie cu toate / Chipuri desprinse desigur de fața
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca prin oglindă și implicit posibilitatea de cunoaștere a lui Dumnezeu este ca prin oglindă. Cunoașterea lui Dumnezeu ca prin oglindă este absolut necesară pentru că a-l cunoaște în mod direct este imposibil. Moise îl vede pe Dumnezeu doar ca reflexie, neputând să-i vadă fața (Exodul 33.20). Dumnezeu poate fi cunoscut doar ca reflexie în oglindă, reflexie care este reprezentată de propriul suflet: "Dar, reintrând în noi înșine, părăsind tinda, ajungând în altar sa în parte de dinaintea tabernacolului, să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Cunoașterea lui Dumnezeu ca prin oglindă este absolut necesară pentru că a-l cunoaște în mod direct este imposibil. Moise îl vede pe Dumnezeu doar ca reflexie, neputând să-i vadă fața (Exodul 33.20). Dumnezeu poate fi cunoscut doar ca reflexie în oglindă, reflexie care este reprezentată de propriul suflet: "Dar, reintrând în noi înșine, părăsind tinda, ajungând în altar sa în parte de dinaintea tabernacolului, să ne străduim să-l vedem prin oglindă pe Dumnezeu: unde ca un candelabru strălucește lumina
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca prin oglindă este absolut necesară pentru că a-l cunoaște în mod direct este imposibil. Moise îl vede pe Dumnezeu doar ca reflexie, neputând să-i vadă fața (Exodul 33.20). Dumnezeu poate fi cunoscut doar ca reflexie în oglindă, reflexie care este reprezentată de propriul suflet: "Dar, reintrând în noi înșine, părăsind tinda, ajungând în altar sa în parte de dinaintea tabernacolului, să ne străduim să-l vedem prin oglindă pe Dumnezeu: unde ca un candelabru strălucește lumina adevărului în fața minții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încercarea sa de a vâna adevărul. Viziunea numai parțială a adevărului duce la sfâșierea omului de către propriile sale mijloace de cunoaștere. Adevărul nu poate fi văzut (iar în cazul lui Acteon nu era vorba de adevăr, ci numai de o reflexie a acestuia) decât prin autosacrificare, prin moarte și renaștere 71. La Bacon, pentru a putea cunoaște realitatea trebuie să renunțăm la vălurile ce acoperă adevărul, văluri fabricate de propriul nostru intelect. Renunțarea la ele este un act de sacrificiu, căci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științei și a definirii acesteia ca și cunoaștere. El descrie modalitățile de a cunoaște, iar obiectele rezultate se integrează unei armonii în construcția imaginii despre lume. Putem considera că știința s-a dezvoltat în contextul unei unități a imaginarului corespondent reflexiei asupra naturii. Această unitate a rămas valabilă până la dezvoltarea diferențiată a științelor care este specifică modernității. Această diferențiere între științe nu era posibilă fără o desprindere a sensului termenului de la proces spre obiect și fără nuanțarea diferențelor dintre științe ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lunii:71 (Trebuie reținut faptul că în epocă se considera că luna are lumină proprie și nu că reflectă razele soarelui. Astfel noi am considera că în cele două exemple este vorba despre aceleași raze solare care sunt prezente prin reflexie, ca în cazul lunii, fie în mod direct ). prezent A ................... prezent B absent A .................. prezent B A și B nu sunt concomitente, deci existența căldurii nu depinde cu necesitate de existența lumii corespunzătoare razelor Soarelui sau a Lunii. Până acum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se creează ideea. Relația dintre idee și cauza sa este asemănătoare relației semințe plantă din Geneză. Fiecare idee are o cauză, pentru că este imposibil să identifici o idee care să pornească de la nimic, dar datorită modalităților în care funcționează cogito-ul reflexia realității nu mai are desăvârșirea acesteia 157. Astfel, concepția platonică privind superioritatea lumii ideilor este negată, însă prin această negare forța cogito-ului crește, căci el are posibilitatea de a reprezenta realitatea obiectivă și de a transfera sensibilul la nivelul certitudinii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
modalității în care imaginația le redă. Dimpotrivă, imaginile lucrurilor sensibile există, se manifestă și au realitate. Pornind de la realitatea lor la nivelul cogito-ului se ridică problema existenței lor la nivelul sensibil. Pentru că imaginația elaborează imagini ale lucrurilor sensibile, imaginația creează reflexiile cogitate din mintea noastră, ea fiind o creatoare de cogitate și nu o susținătoare a unei lumi fantastice. Acțiunea de identificare a lumii sensibile a pornit de la existența imaginilor perceptive, urmând identificarea posibilității de aducere a acestor imagini la nivelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reușește să descrie ceea ce Henry Corbin numește Mundus Imaginalis. Ceea ce vedem în oglindă nu este nici fantasmă, nici ființa cuiva. Imaginea nu corespunde mereu ființei noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția noastră. Mundus Imaginalis este un plan de reflexie între lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
posterioara contractează relații directe cu esofagul și indirecte cu alte formațiuni situate în mediastinul posterior. - La nivelul aortei pericardul se ridică până aproape de limita arcului aortic (la 1-1,5 cm sub punctul de emergentă a trunchiului brahiocefalic, de unde linia de reflexie descinde oblic spre stânga pe trunchiul pulmonar, complet inclus în cavitatea pericardului. La dreapta coboară oblic-înapoi pe fata anterioară a venei cave superioare. Dorsal linia de reflexie a pericardului are forma unui „Ț” culcat. Pornește de la vena cava inferioară, urcă
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
1-1,5 cm sub punctul de emergentă a trunchiului brahiocefalic, de unde linia de reflexie descinde oblic spre stânga pe trunchiul pulmonar, complet inclus în cavitatea pericardului. La dreapta coboară oblic-înapoi pe fata anterioară a venei cave superioare. Dorsal linia de reflexie a pericardului are forma unui „Ț” culcat. Pornește de la vena cava inferioară, urcă spre venele pulmonare din partea dreaptă la vena cava superioară, iar de aici deviază spre venele pulmonare din stânga. - Între reflexia pe vena cava inferioară și venele pulmonare drepte
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
anterioară a venei cave superioare. Dorsal linia de reflexie a pericardului are forma unui „Ț” culcat. Pornește de la vena cava inferioară, urcă spre venele pulmonare din partea dreaptă la vena cava superioară, iar de aici deviază spre venele pulmonare din stânga. - Între reflexia pe vena cava inferioară și venele pulmonare drepte (pe de o parte) și cea pe venele pulmonare ștăngi (pe de altă parte) ia naștere un fund de sac denumit sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
pericardului înapoiă aortei și trunchiului pulmonar. Vasele și nervii pericardului - Arterele. Pericardul fibros primește ramuri din a. pericardo-phrenica (ramură a arterei toracice interne), ăă. phrenicae superiores, rr. esophagei, rr. bronchiales și rr. pericardici (din aorta toracica). La nivelul liniei de reflexie a pericardului această rețea arterială se anastomozează cu arterele coronare, permițând în anumite cazuri un aflux retrograd de sânge la miocard. - Venele pericardului sunt tributare venelor mamare interne și frenice superioare. - Limfaticele alcătuiesc o rețea superficială și profundă bogată, care
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
aspectele de bază ale tranzițiilor și instaurărilor în diferite zone (altele decât cele prezentate în capitolul 4). Pe scurt, apelând la celebrele învățături ale lui Hume, trebuie să continuăm a reconstrui conexiuni succesive pentru a ajunge la o "pauză de reflexie", posibilă doar atunci când anumiți factori cheie au fost identificați. Concentrându-ne doar asupra aspectelor mai importante, sunt cel puțin trei întrebări pe care trebuie să ni le punem: 1) Cum se explică instaurarea inițială a democrației, ce se stabilizează și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]