3,182 matches
-
un set de circumstanțe în care dispersia este legată dialectic de tendințele profunde spre integrare globală. 3. Vede sinele ca fiind mai mult decât un loc de intersectare a unor forțe; modernitatea face posibile procesele active ale identității de sine reflexive. 4. Argumentează că trăsăturile universale ale pretențiilor de adevăr se impun asupra noastră într-un mod irezistibil datorită caracterului primordial al problemelor globale. Cunoașterea sistematică a acestor evoluții nu este împiedicată de reflexivitatea modernității. 5. Analizează dialectica lipsei de putere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care, deși le au utilizat în mod diferit, au acordat prea puțină atenție efectelor adverse g ene rate, ci și aspectele de bază pe are se presupune că trebuie să le reflecte prețurile. Între percepție și realitate, există o legătură reflexivă, în ambele sensuri, care poate genera procese de dezvoltar e d e tip „balon“, care, inițial, se autosusțin, urmând, mai apoi, să se autodistrugă. La un moment dat, exista un balon pe piața locuințelor din Statele Unite, dar criza ac tuală
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
competiției perfecte, mai ales în ceea ce privește cunoașterea per fectă, susținând că participanții la piață nu î și pot baza deciziile numai pe cunoaștere, iar percepțiile lor subiective pot influența nu doar prețurile pieței c un su perbalon de săpun, un proces reflexiv pe terme n l ung, care a evoluat în ultimii douăzeci și cinci de ani. Criza financiară din 2008 este doar ultima dintr-o serie de crize financiare care au avut impact asupra întregii lumi economice. Deși fiecare criză este unică, ele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
al vecinilor nemijlociți, cu slabe semne în acest sens, deoarece astăzi primează fascinația sunetelor, cuvintelor și culorilor tari, violente, producătoare de transe psihice. Limbajul și terminologia filosofică sunt aspru ironizate și abandonate. Exprimările directe și spontane ale gândurilor și intuițiilor reflexive de moment le-au luat peste tot locul. Spre deosebire de trecutul apropiat, când Noica publica filosofie concepută în afara spațiului universitar și alături de filosofia oficială a timpului, când Steinhardt consemna în jurnale-manuscrise reflecțiile literar-filosofice, iar Țuțea "vorbea" teme de antropologie, astăzi "filosofia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că poate să-și modifice statutul. În Vest, neoliberalismul a câștigat continuu teren, îndeosebi prin ideologiile, partidele, guvernele și filosofii Angliei, Franței, Olandei, SUA, Canadei. Țări intrate de mult timp în competiții, învățând astfel să-și formuleze idealurile unei "modernități reflexive". Conceptul de "societate deschisă", propus de K. R. Popper în anii '40 ai secolului trecut ca replică la societățile închise, de tip "tribal", bazate pe privilegii sangvine, (11a, vol. 1, p. 132) a stimulat liberalismul. R. Dahrendorf (1929-2009) l-a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a spiritului. În același sens procedează și Schlegel, arată Benjamin, definind absolutul ca „mediu al reflecției“, altfel spus ca generare a gândirii în raportarea ei la sine. Teoria cunoașterii este descrisă în romantism în acord cu aceste presupoziții despre natura reflexivă a gândirii. Schema opozitivă subiect- obiect își pierde relevanța epistemologică. De fapt, obiectul este el însuși un sine care se recunoaște ca atare, prin procesul cunoașterii. Termenii teoriei cunoașterii sunt, în interpretarea lui Benjamin, termeni mistici, făcând referință la absolut
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
zu verklären.“ Fantasmagoria astfel precizată induce o imagine dialectică, tradusă acum în percepția obiectelor-marfă și a artefactelor lumii urbane. Mecanismul celor două fenomene este același, anume dia lectica reprezentărilor istorice, eliberată de iluzia „păcii“ conceptuale și de coerența unui act reflexiv intențional. Fixa rea prin gândire a unei constelații eterogene de determinații este metoda de cunoaștere prin care Benjamin recunoaște formele materiale ale secolului al XIX-lea și care, pe de altă parte, este reflectată în jocul percepției propriu unei figuri
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nar al marilor orașe. Web surferul este, pentru Simon Lindgren, flaneurul secolului XXI. Teza autorului este că „Benjamin’s ana lysis of the nineteenth century culture of consumption might contribute to an understanding of the new communal formations and self reflexive subjectivities of the internet in the twenty first century.“ Fenomenul tehnicii, considerat esențial de Benjamin în înțelegerea modernității secolului al XIX-lea, își atinge consecințele radicale prin formula spațiului virtual și prin noua „comunitate“ pe care o generează. În această
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Muzeul Ion Jalea din Constanța, Căderea îngerilor se află în spațiul de sensibilitate simbolisto-decadentă al artei rodiniene, în notele macabre pe care le relevă o operă precum Poarta infernului. Îngerii căzuți au demnitatea baudelairiană a damnării satanice, pedeapsa subliniază dimensiunea reflexivă pe care o asumă seria de gânditori simboliști ieșiți de sub mantaua Gânditorului rodinian. Există în această galerie simbolistă mult mai puternic reprezentată decât ceea ce operele disipate ale sculptorilor pot invoca și apariții episodice precum cazul sculptorului ieșean George Swiacinsky. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei eleganțe străbătută de frisonul unei nervozități erotice. Sculptorul va descărca acest erotism în formele voluptuoase ale unei feminități aparent pasive, ca în Nud culcat sau Dormind, sau în reflectarea unor états d'âme simboliste, nudul fiind asociat unor stări reflexive, de orizont melancolic, ca în cele două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența dintre ele este nu numai sesizabilă, ci și relevantă pentru traseul pe care-l ia arta simbolistă la Storck. Prima proiectează în grația feminină, accentuând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a marca curba voluptuoasă a coapsei, reflecția ca expresie a unei dorințe mâinile sunt împreunate ca pentru o rugăciune care, extrasă contextului religios, devine rugăminte pe când în cea de-a doua s-a strecurat deja o anumită severitate, iar gesticulația reflexivă reclamă o altă dominantă posturală cu o notă meditativă. Sculptorul explorează stările difuze de tristețe, nostalgie, remușcare, accentuând însă liniile nudului, ca în Întristare (Chagrin), Pocăința, Femeie plângând sau Proiect de monument funerar (Amintiri triste), unde chipul femeii este ascuns
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de masivitatea bronzului, ceea ce conferă sfinxului ceva din implacabilitatea unei stihii. Sculptura are de data aceasta și un suport narativ, pe care privilegierea unor elemente în detrimentul altora îl pune mai bine în evidență. Sfinxul dobândește trăsăturile geniului prin atitudinea reflexivă a unui gânditor așezat în fața unei enigme, a sa, a umanității. Accentul s-a deplasat spre chipul acestuia, misterul se află în insolitarea acestui chip impenetrabil, care nu presupune numaidecât prezența unui adversar sau escaladarea unui conflict. Este posibil ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scot în evidență caracterul de taină fără sfârșit, transformând sfinxul într-o paradigmă a misterului. Un alt numitor comun al acestor tratări este insolitarea umanității în fața enigmei pe care o reprezintă sfinxul. Foarte posibil ca imaginea emblematică pentru acest profil reflexiv, cu un fel de tragism condensat, să-l constituie Eminescu și felul în care acesta utilizează tema geniului în poezii precum "Luceafărul", "Geniu pustiu", "Odă în metru antic" etc. Tânărul sfinx pare adâncit într-o contemplatio morosa, privirea sa nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propriul reflex, propriul cod cultural. Stare pasageră, înclinație temperamentală sau maladie a sufletului, melancolia pare să se fixeze la sfârșitul secolului XIX ca fenomen morbid. Le vague à l'âme, "doliul fără obiect" (Sigmund Freud), tiparul melancolic este similar celui reflexiv. De fapt, reflexivitatea ca delectatio morosa și meditație filozofică pe marginea efemerității se regăsește în celebra garvură a lui Dürer, mal du coeur rezonează încă de la început cu un mal du pensé. Mâna dusă la tâmplă se însoțește cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Fr. Storck 1905, inventar 915186) și Femeie pe gânduri (ronde-bosse, 35 x 9 x 9 cm, semnat și datat pe postament spate: 1905 Fr. Storck, inventar 915188), ilustrative pentru felul cum atenția se deplasează de la frumusețea corporală spre o atitudine reflexivă, înregistrată gestual. Sculptorul a evitat orice detaliu, cele două figuri feminine devin nu atât o înregistrare naturalistă a unei stări, cât purtătoare ale unei sugestii, a unei état d'âme. Theodor Pallady (1871-1956) este printre puținii pictori români care abordează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pastișa este evidentă -, la insolitarea melancolică de factură böckliniană din Peisaj cu personaj siguratic sau la vibrația sensibilă a feminității din La malul lacului. Ipolit Strâmbu atinge tema reveriei în Visare și Pe gânduri tot în registrul unei feminități transportate reflexiv în cuprinsul propriei interiorități. În Visare, femeia își acoperă fața cu mâna, gest care reflectă interiorizarea ca o separare, ca o retragere din contingent. Cu totul remarcabil este tabloul lui Ion Theodorescu Sion, intitulat Visare, tablou de reflex secesionist -, Klimt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sintetică și experiență trăită, atitudinea empatică și responsabilizarea subiectului, sensibilizarea față de contextele ecologice, istorice și multiculturale, analiza contradicțiilor și asumarea paradoxurilor complexității socio-umane, preeminența analizelor calitative, fac din paradigma comprehensivă, cu atât mai mult în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care nu lipsesc erorile și sofismele voite și manipulatorii. O asemenea disciplinare logică ar deschide ideologia, fără pierderea propriei specificități, spre știință și exigențele raționale ale cunoașterii. Și, mai este vorba despre ceva foarte important: distanțarea terapeutic-protectivă prin ipostaza metalogicului reflexiv, cu alte cuvinte, deschiderea ideologiei spre marile teme etico-spirituale ale reflecției filosofice. Prin căutarea măsurii și înțelepciunii, acestea ar putea oferi profesioniștilor ideologiei și oamenilor politici un plus de luciditate și discernământ. Remodelarea și îmbogățirea ideologicului prin deschiderea concomitentă a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ni, vi, li) se pare rezolvată. După cum observăm, pentru verbul a (se) părea, valoarea impersonală se păstrează și în situația prezenței formelor neaccentuate de dativ ale pronumelui personal (pentru toate persoanele). De obicei, verbele impersonale au ca marcă distinctivă pronumele reflexiv se (pers. III). Fac excepție unele verbe intrinsec impersonale: a trebui, a merita, a urma, care nu dispun de mărci formale pentru redarea acestei valori. „Un comportament aparte au structurile impersonale atunci când dublul subordonat simultan este actualizat printr-un adverb
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
existențial. Menționăm că, în procesul pasivizării (acolo unde există), construcțiile în cauză acceptă atât un conjunctiv pasiv cu a fi (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să fie expus succint de către cineva. Materialul trebuie expus succint.), cât și un conjunctiv pasiv cu reflexivul se. (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să se expună succint de către cineva. Materialul trebuie expus succint.) Fenomenul acesta are loc doar când dublul subordonat simultan este exprimat printr-un participiu pasiv. Din cele expuse, observăm că amalgamarea celor două propoziții din
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în astfel de structuri, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană. Dublul subordonat simultan din tiparul cu verb impersonal este exprimat, de cele mai multe ori, printr-un participiu pasiv sau adjectiv. Privite sub aspect sintactico-semantic, verbele impersonale denotă o apropiere de verbele reflexiv pasive. Această tangență este vădită în etapa de pasivizare, în procesul evoluției dublului subordonat simultan raportat la un verb impersonal. Spre exemplu: Se cere / ca oricine să urmeze sfatul. Pasivizarea: Sfatul se cere urmat. Și invers, pasivul se apropie de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin sat. A fost detașat, dar trebuie socotit ca făcând parte din colectivul nostru. Tocmai atunci se auzi miorlăind la ușă coiotul. Reflexivele impersonale pot fi considerate ca făcând parte din diateza reflexivă. b) la infinitiv Acum întâiași dată vedem ideea de unitate a se arăta. Dublul subordonat simultan exprimat printr-un nume fără prepoziție stă în cazul acuzativ (recțiune față de regentul verbal
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin sat. A fost detașat, dar trebuie socotit ca făcând parte din colectivul nostru. Tocmai atunci se auzi miorlăind la ușă coiotul. Reflexivele impersonale pot fi considerate ca făcând parte din diateza reflexivă. b) la infinitiv Acum întâiași dată vedem ideea de unitate a se arăta. Dublul subordonat simultan exprimat printr-un nume fără prepoziție stă în cazul acuzativ (recțiune față de regentul verbal) și se acordă în număr (dacă este posibil și în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și la complementul direct au mai multe mijloace de exprimare, în general comune sau deosebite numai prin frecvență. Există totuși unele mijloace care se folosesc numai în construcții referitoare numai la complementul direct sau la subiectul unor verbe pasive și reflexive: adjectivele cu prepoziții, substantive cu prepoziții ca pentru sau contra , verbele la infinitiv sau verbele la gerunziu construite cu prepoziții. „O caracteristică formală a dublului subordonat simultan exprimat prin substantive și adjective este nearticularea”: adjectivele apar întotdeauna nearticulate, iar substantivele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în relația de comunicare sunt departe de ce spune cel care vorbește. Să fim în măsură să ascultăm pe alții cu atenție desemnează o semnificativă abilitate socială de comunicare. Un mod particular de expresie a ascultării o reprezintă abilitatea numită atenție reflexivă. Spus simplu, noi arătăm că suntem atenți punând întrebări, în mod particular despre cuvinte, idei sau probleme despre care dorim să știm mai mult. De asemenea, faptul că dăm atenție oamenilor cu care comunicăm ne oferă posibilitatea să îi facem
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]