2,546 matches
-
fost realizată cu ajutorul lui Ion Mihăilescu. În anul 2002 s-a efectuat o analiză statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar și 1 polonez; - structura religioasă: 4 romano-catolici, 2 reformați, 13 penticostali, 1 greco-catolic, 10 baptiști, 30 aventiști de ziua a șaptea, 1 unitarian, 9 creștini după Evanghelie, 57 evangheliști, 1 nedeclarat iar restul până la 9245 locuitori erau ortodocși. Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice a declarat
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
postbelice, Mátyás Rákosi, după exemplul terorii lui Iosif Stalin în Uniunea Sovietică. Rajk s-a născut, ca fiu al unui cizmar din Odorheiu Secuiesc, într-o familie cu mulți copii și cu rădăcini germane. Și-a început studiile la liceul reformat „Baczkamadarasi Kis Gergely” din Odorheiu Secuiesc, apoi din 1929 a urmat cursurile facultății de filologie - secția maghiară-franceză a Universității din Budapesta. Spre deosebire de fratele său mai mare, Endre, care s-a alăturat unor grupări politice de extremă dreapta, s-a înregimentat
László Rajk () [Corola-website/Science/301202_a_302531]
-
1930 numără 5.184 locuitori, dintre care 4.647 germani (89,64%), 406 români (7,83%), 120 maghiari (2,31%), 3 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.763 romano-catolici (91,87%), 384 ortodocși (7,40%), 10 reformați (calvini), 10 evanghelici (lutherani), 9 greco-catolici, 3 mozaici și 5 nedeclarați. Populația: Spre deosebire de Giarmata, în trecut populată masiv de germani, Cerneteazul a rămas un sat românesc în care celelalte minorități nu au atins o pondere prea mare sub stăpânirea austro-ungară
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
80,11%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,32%) și romi (2,31%). Pentru 6,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,46%), dar există și minorități de reformați (6,99%), greco-catolici (5,91%), penticostali (3,71%), romano-catolici (2,81%), adventiști de ziua a șaptea (2,12%) și baptiști (1,21%). Pentru 6,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682]
-
de 0,77% din populație este format din ucrainieni, germani, rromi, ruși-lipoveni și italieni. Pentru 3,00% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,54%), dar există și minorități de reformați (14,22%), penticostali (8,23%), baptiști (3,42%), romano-catolici (2,29%), martori ai lui Iehova (1,84%) sau adventiști de ziua a șaptea (0,67%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Un procent de 0,75
Comuna Dumbrava, Timiș () [Corola-website/Science/301358_a_302687]
-
urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
aduși din comitatul Békés și din orașul Senteș.În acel an s-au zidit 30 case pentru acești coloniști.Fiecare primește câte 24 jugh. cu prețul total pentru 70 case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
a fost un călugăr iezuit, scriitor latin și maghiar, arhiepiscop de Esztergom (cu sediul la Nagyszombat, Esztergomul aflându-se sub ocupație otomană), cardinal. A fost una din figurile cele mai reprezentative ale Contrareformei. s-a născut într-o familie nobiliară reformată (calvină) la Oradea. Tatăl său a ocupat demnități importante în cetate, între care și pe aceea de viceșpan. Mama sa a murit când el avea doar vârsta de zece ani, iar tatăl său, unul din cei mai influenți oameni ai
Petrus Pázmány () [Corola-website/Science/300032_a_301361]
-
() este unul din liderii politici ai comunității maghiare din România, de profesie pastor reformat. Înainte de 1989 s-a remarcat ca opozant față de autoritățile regimului comunist din România. Încercarea de mutare a lui de la Timișoara a fost scânteia care declanșat Revoluția română din 1989. Între 1990-2009 a fost episcop al Eparhiei Reformate de Piatra Craiului
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
din 2014 a obținut un nou mandat, de data aceasta ca reprezentant al Ungariei, fiind ales pe lista FIDESZ. Are dublă cetățenie, atât română cât și maghiară. s-a născut la 1 aprilie 1952, în familia lui István Tőkés, pastor reformat și profesor la Institutul Teologic Protestant din Cluj, și al lui Erzsébet Vass. A urmat la rândul său studiile teologice la Institutul Teologic Protestant din Cluj (1971-1975). După absolvirea în 1975 a facultății, Tőkés a fost numit pastor al unei
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
agenda Comisiei de Relații Externe a Senatului Statelor Unite, care a intervenit pe lângă autoritățile guvernamentale din România. În 1986 i-a fost dată permisiunea de a activa ca pastor adjunct la parohia reformată din Timișoara. Pentru criticile aduse situației din cadrul bisericii reformate și a planului guvernamental de sistematizare rurală, care includea demolarea multor sate din România, a fost persecutat în repetate rânduri. După moartea lui Leo Peuker, pastorul titular al parohiei reformate, sprijinit de membrii consiliului parohial, Tőkés a cerut episcopului reformat
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
parohia reformată din Timișoara. Pentru criticile aduse situației din cadrul bisericii reformate și a planului guvernamental de sistematizare rurală, care includea demolarea multor sate din România, a fost persecutat în repetate rânduri. După moartea lui Leo Peuker, pastorul titular al parohiei reformate, sprijinit de membrii consiliului parohial, Tőkés a cerut episcopului reformat de Oradea László Papp să-l titularizeze pe postul de paroh la Timișoara. Refuzul episcopului a fost unul din motivele conflictului dintre episcopie și László Tőkés. La 31 octombrie 1988
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
episcopului reformat de Oradea László Papp să-l titularizeze pe postul de paroh la Timișoara. Refuzul episcopului a fost unul din motivele conflictului dintre episcopie și László Tőkés. La 31 octombrie 1988, cu prilejul Zilei Reformei (sărbătoare tradițională în Biserica Reformată), László Tőkés a organizat la parohia sa o manifestare culturală, la care au participat și membri ai trupei de teatru de limbă maghiară „Thalia” - trupă organizată pe lângă Casa de Cultură a Studenților din Timișoara. La acea manifestare au fost declamate
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
poezii care nu erau pe placul autorităților, motiv pentru care atât Tőkés, cât și membrii trupei „Thalia” au fost avertizați să nu mai organizeze asemenea manifestări. Totuși, la 4 decembrie 1988 ei au organizat a doua manifestare culturală la parohia reformată, motiv de interzicere temporară a trupei „Thalia”. László Tőkés a protestat față de actul prin care a fost desființată trupa de teatru, iar protestul său a fost difuzat de autoritățile din statul vecin, Ungaria, prin Radio Budapesta la 28 mai 1989
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
în planurile comuniste de sistematizare a mediului rural, iar comunitățile religioase să nu fie dispersate odată cu sistematizarea satelor. La 24 iulie 1989 Televiziunea Maghiară i-a luat un interviu lui László Tőkés, ceea ce a vexat și mai mult autoritățile biserii reformate și pe cele de stat române. Drept urmare, episcopul de Oradea, László Papp a decis destituirea lui Tőkés de la parohia din Timișoara și mutarea sa în satul Mineu (județul Sălaj). Refuzul lui László Tőkés de a accepta hotărârea l-a determinat
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
sa în satul Mineu (județul Sălaj). Refuzul lui László Tőkés de a accepta hotărârea l-a determinat pe episcop să deschidă o acțiune judiciară la Judecătoria Timișoara pentru evacuarea preotului din locuința în care domicilia - locuință proprietate a parohiei Bisericii Reformate. La 20 octombrie 1989 Judecătoria Timișoara a emis o sentință prin care László Tőkés era obligat să evacueze locuința. Recursul lui Tőkés a fost respins de Tribunalul Timiș la 28 noiembrie 1989. Potrivit somației executorului judecătoresc, László Tőkés avea termen
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
serviciului divin duminical din 10 decembrie 1989. În seara de vineri, 15 decembrie 1989, un grup de enoriași reformați de etnie maghiară, cărora li s-a alăturat în cursul zilei un grup de enoriași baptiști, s-au adunat în fața Bisericii Reformate, pentru a-l susține pe Tőkés. În dimineața zilei de sâmbătă, 16 decembrie, circa 500 de credincioși reformați și baptiști conduși de pastorul Petre Dugulescu, s-au adunat la locuința lui Tőkés, unde au împiedicat ridicarea sa din casa parohială
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
reformați de etnie maghiară, cărora li s-a alăturat în cursul zilei un grup de enoriași baptiști, s-au adunat în fața Bisericii Reformate, pentru a-l susține pe Tőkés. În dimineața zilei de sâmbătă, 16 decembrie, circa 500 de credincioși reformați și baptiști conduși de pastorul Petre Dugulescu, s-au adunat la locuința lui Tőkés, unde au împiedicat ridicarea sa din casa parohială. În cursul zilei de 16 decembrie grupului de credincioși protestanți adunați în fața bisericii reformate din strada Timotei Cipariu
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
preoției, unsa în treaptă superioară a episcopatului de către cel puțin doi episcopi, căreia de regulă îi este dată spre păstorire o dieceza. Episcopii vicari și auxiliari, precum și episcopii titulari nu primesc sub păstorire o episcopie activă, ci una istorică. Episcopul reformat, numit superintendent, are doar atribuții suplimentare administrative, nu și sacramentale. Vesmintele episcopale includ : Vesmintele episcopale includ :
Episcop () [Corola-website/Science/300177_a_301506]
-
Târnava Mică. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici. Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va funcționa un Serviciu Public Comunitar Local de Evidentă Persoanelor. Instituția va deservi comunele Jidvei
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
nord-est, pe această hartă este marcat un monument cu numele “"Mausoleum"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 867 locuitori, dintre care 840 români și 17 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 830 greco-catolici, 20 ortodocși și 17 reformați. Până la 1600 a fost sat unguresc, după aceea pustiit. În secolul al XVII-lea a fost populat cu români.
Gârbova de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300242_a_301571]
-
românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 443 luterani, 351 greco-catolici, 25 baptiști, 10 ortodocși și 1 reformat.
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
români, 810 maghiari și 66 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.960 de locuitori, dintre care 1.449 maghiari, 1.268 români, 6 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.343 greco-catolici, 1.279 reformați, 268 romano-catolici, 54 ortodocși ș.a. În Unirea există o gară operată de CFR ce deservește 5 linii de cale ferată, dintre care 4 sunt electrificate. În trecut a existat și o linie industrială, la baza de recepție Unirea. Stațiile vecine
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
și îi ajutau pe țărani. În anul 2012 a fost lansată "Monografia localității Chereluș", autori Dehelean Valeriu, Herlo Ioan La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.409 locuitori, dintre care 1.988 greco-catolici, 297 romano-catolici, 90 ortodocși, 16 reformați, 10 luterani ș.a. La recensământul din 2002 avea o populație de 973 locuitori.
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]