1,730 matches
-
la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este de 41,8°, iar pentru apă cu n = 1,33 și aer, unghiul critic este 48,6°. Reflexia totală este folosită într-o serie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unde direcția de propagare este perpendiculară. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție îsau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară îo) și una “nerespectând” legile refracției, numită rază extraordinară îe). Planul ce conține axa optică îAA
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție îsau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară îo) și una “nerespectând” legile refracției, numită rază extraordinară îe). Planul ce conține axa optică îAA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest plan, vectorul câmp electric al razei ordinare este perpendicular
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție îsau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară îo) și una “nerespectând” legile refracției, numită rază extraordinară îe). Planul ce conține axa optică îAA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest plan, vectorul câmp electric al razei ordinare este perpendicular, iar vectorul câmp electric al razei extraordinare este paralel. Ambele raze
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
raze îcea ordinară sau cea extraordinară). Un astfel de dispozitiv este prisma lui Nicol, numită simplu nicol, care este tăiată dintr-un cristal de spat de Islanda sub anumite unghiuri, secționată diagonal și relipită cu balsam de Canada; indicele de refracție pentru raza ordinară a balsamului de Canada are o valoare mai mare decât indicele de refracție a cristalului de spat de Islanda și mai mică pentru raza extraordinară). La un unghi de incidență favorabil, raza ordinară se reflectă total pe
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
nicol, care este tăiată dintr-un cristal de spat de Islanda sub anumite unghiuri, secționată diagonal și relipită cu balsam de Canada; indicele de refracție pentru raza ordinară a balsamului de Canada are o valoare mai mare decât indicele de refracție a cristalului de spat de Islanda și mai mică pentru raza extraordinară). La un unghi de incidență favorabil, raza ordinară se reflectă total pe stratul de balsam de Canada, iar cea extraordinară străbate prisma. Se obține astfel o rază de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a unei lentile este f = 20 cm. În fața acesteia se află un obiect la distanța de 30cm. Imaginea acestuia se formează față de lentilă la distanța: a) 60cm; b) 12cm; c) 30cm. Apreciați cu A/F următoarele enunțuri: 1. Unghiurile de refracție și reflexie depind de raportul indicilor de refracție ai mediilor prin care trece lumina. 2. La incidență normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
acesteia se află un obiect la distanța de 30cm. Imaginea acestuia se formează față de lentilă la distanța: a) 60cm; b) 12cm; c) 30cm. Apreciați cu A/F următoarele enunțuri: 1. Unghiurile de refracție și reflexie depind de raportul indicilor de refracție ai mediilor prin care trece lumina. 2. La incidență normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
următoarele enunțuri: 1. Unghiurile de refracție și reflexie depind de raportul indicilor de refracție ai mediilor prin care trece lumina. 2. La incidență normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
și reflexie depind de raportul indicilor de refracție ai mediilor prin care trece lumina. 2. La incidență normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai puțin dens optic în unul mai dens. 8. Drumul optic este d/n pentru un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai puțin dens optic în unul mai dens. 8. Drumul optic este d/n pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru aparatele optice cu imagini reale totdeauna imaginea este mărită. 10. Punctele conjugate sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
un mediu mai dens în unul mai puțin dens; 3. presupune că raza incidentă și cea refractată sunt perpendiculare; 4. nu apare la orice valoare a unghiului de incidență. II. În Fig.2.2. sunt reprezentate mai multe situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A este 34 mai mare decât indicele de refracție al mediului B. Dintre cazurile ilustrate nu este posibilă situația din : III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
presupune că raza incidentă și cea refractată sunt perpendiculare; 4. nu apare la orice valoare a unghiului de incidență. II. În Fig.2.2. sunt reprezentate mai multe situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A este 34 mai mare decât indicele de refracție al mediului B. Dintre cazurile ilustrate nu este posibilă situația din : III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
apare la orice valoare a unghiului de incidență. II. În Fig.2.2. sunt reprezentate mai multe situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A este 34 mai mare decât indicele de refracție al mediului B. Dintre cazurile ilustrate nu este posibilă situația din : III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
NU sunt lentile negative: a) lentilele biconvexe; b) lentilele menisc convergent; c) lentilele cu marginea groasă; d) lentilele biconcave. 7. Convergența unei lentile plan convexe: 36 a) se măsoară în metri la minus unu; b) depinde numai de indicele de refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
7. Convergența unei lentile plan convexe: 36 a) se măsoară în metri la minus unu; b) depinde numai de indicele de refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d) lumina refractată este parțial polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție: a) rămân neschimbate; b) λ se modifică, υ nu se modifică; c) λ nu se modifică, υ se modifică; d) se modifică amândouă, funcție de indicii de refracție ai celor două medii implicate în proces. 1. Distanța de la un obiect la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție: a) rămân neschimbate; b) λ se modifică, υ nu se modifică; c) λ nu se modifică, υ se modifică; d) se modifică amândouă, funcție de indicii de refracție ai celor două medii implicate în proces. 1. Distanța de la un obiect la o lentilă este de 10 m, iar de la imagine la lentilă este de 2,5 m. Să se determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu o lentilă cu convergența C = 8 dioptrii au aceeași înălțime. Cum trebuie modificată distanța dintre obiect și lentilă, astfel încât imaginea să fie micșorată de k = 3 ori? 6. O lentilă biconvexă are razele de curbură egale și indicele de refracție n = 1,5. Care va fi mărirea liniară pentru un obiect aflat față de lentilă la o distanță de k = 3 ori mai mare decât raza de curbură? 7. În 1675, biologul olandez Anton van Leeuwenhoek, utilizând o singură lentilă, cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
și de 4 ori mai mare decât un obiect. Știind că distanța dintre obiect și imagine este de 60cm, să se afle: a) poziția obiectului și a imaginii; b) distanța focală a lentilei. 9. Un bloc transparent cu indicele de refracție n=1,73, umple un vas larg, cu fundul și pereții laterali opaci. În bloc este încastrat un obiect de mici dimensiuni, la o adâncime de 4cm. Care este raza minimă a unui disc opac, așezat pe suprafața liberă îplană
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
orizontală) a blocului, cu centrul pe verticala obiectului, astfel încât aceasta să nu poată fi văzut? 10. O rază de lumină cade normal pe fața AB a unei prisme a cărei secțiune principală este un triunghi dreptunghic și are indicele de refracție n1=1,5. Pe fața exterioară a prismei BC este o picătură de lichid. Care este valoarea maximă a indicelui de refracție n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I? Citiți cu atenție enunțurile
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pe fața AB a unei prisme a cărei secțiune principală este un triunghi dreptunghic și are indicele de refracție n1=1,5. Pe fața exterioară a prismei BC este o picătură de lichid. Care este valoarea maximă a indicelui de refracție n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I? Citiți cu atenție enunțurile, apoi scrieți simbolul potrivit pentru fiecare enunț ! Lupa este o lentilă convergentă. Convergența unei lentile se exprimă în dioptrii. C= 1 / f
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
din franceză. Imaginea virtuală se formează la intersecția prelungirilor razelor de lumină. Imaginea reală se formează la intersecția razelor de lumină. În cazul hipermetropiei, oamenii au tendința să depărteze obiectele de ochi. În cazul miopiei, se apropie obiectele de ochi. Refracția este un termen din latină și are sensul de frângere, rupere. Lentila convergentă strânge razele de lumină. Lentila divergentă împrăștie razele de lumină. Ochiul este asemenea camerei obscure. Ochiul conține o lentilă convergentă numită cristalin. 40 Ochiul și aparatul fotografic
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]