5,383 matches
-
dor, de foșnesc Brazi... Prinși în sol omenesc, cu aripi de leagăn se-mbină- Eu, muma ta, când vin din mine, când vin din mine. Nici o umbră de ceață nu e pe lume alături de noi, În spate, simt sufletul stă statuat, refugiul lui e absent, O noapte și aceea e clară pentru el, e gata de război- Eu nu am refugiu, puiul meu, mai cald, decât cel împăcat - Eu, muma ta, când vin din noi, când vin din noi. Și atât cât
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
mine, când vin din mine. Nici o umbră de ceață nu e pe lume alături de noi, În spate, simt sufletul stă statuat, refugiul lui e absent, O noapte și aceea e clară pentru el, e gata de război- Eu nu am refugiu, puiul meu, mai cald, decât cel împăcat - Eu, muma ta, când vin din noi, când vin din noi. Și atât cât voi fi, veștile sunt între noi, ca un greu hotar, Cu aceste sulițe , toți anii, care mai rămân, se
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
aducător de căldură și ploaie și Zefir, vântul de vest, cel mai mic și mai blând dintre vânturi. Nu mică le fu mirarea celor patru vânturi aflându-l pe Ador închis în turnul lor. - Cum îndrăznești să te folosești de refugiul nostru? Fără a se teme de șuieratul înghețat al lui Boreas, feciorul împăratului le povesti cum și de ce fusese închis în acel turn. - Împăratul a uitat făgăduiala! - Nu știu ce v-a făgăduit tată meu, zise Ador ca răspuns la nemulțumirea lui
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
Pentru a nu se simți vinovați de situație, mulți părinți au tendința să dea vina pe tehnologie pentru introvertirea copiilor lor, pentru lipsa lor de interacțiune. În realitate, lucrurile stau pe dos. Folosirea în exces a tehnologie este doar un refugiu al tânărului din ziua de azi, sperând că prin această metodă își poate satisface nevoile emoționale și de comunicare. Dependența de tehnologie este doar un efect, și nu un factor declanșator, dar din cauza premizei greșite de la care se pleacă, sunt
TEHNOLOGIA NU ESTE NOCIVĂ PENTRU COPII de NICOLETA BURLACU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380896_a_382225]
-
mele, am observat - nu de puține ori - copii care pur și simplu se uitau în gol la ecran, fără să facă nimic. Nu putem spune despre acel copil că era dependent de tehnologie, deoarece nici măcar nu o folosea, dar era refugiul lui... așa se simțea el confortabil. Deja acel copil a depăsit starea de frustrare, s-a resemnat, și a avansat către o stare de depresie”, afirmă psihologul Nicoleta Burlacu. *** Cum putem crea acest echilibru între tehnologie și viața reală? Acum
TEHNOLOGIA NU ESTE NOCIVĂ PENTRU COPII de NICOLETA BURLACU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380896_a_382225]
-
în singurătate”. Gestul său refractar, de retragere din sistemul socio-politic al unei societăți ce îi apare „plină de contradicții, de mizerie, de crime politice și minciună”, amintește de cel al profesorului Alexandru din romanul „Sertarul cu aplauze” al Anei Blandiana. Refugiul tânărului Mihai Doran în singurătatea pădurii stârnește o reacție plină de nedumerire și revoltă nu atât din partea colegilor de catedră, cât din partea partea tatălui său, preotul Ilarion, care își numește fiul „nebun de legat” și îi vine chiar să-l
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
În timp ce profesorul Mihai Doran va găsi răspunsuri la întrebările sale datorită unei viziuni supranaturale, într-o peșteră din inima muntelui, inginerul Florin Vernescu descoperă în sufletul religios al Veronicăi Marcu, o tânără laborantă din uzina „Abatajul Roșu”, un loc de refugiu liniștitor și de spovedanie, de eliberare de păcate comise, păcate a căror amintire îi torturează conștiința. Puritatea genuină a Veronicăi are asupra psihologiei lui Florin un efect terapeutic miraculos. El va renunța la perspectiva căsătoriei cu Zoica, nepoată a lui
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
speranță și în același timp teama de a nu pierde iubirea, ca într-un psalm arghezian. Dacă pentru Voiculescu ea este ”locul viselor eliberatoare ” Unde toate duhurile-nchise/ Schimbă-n aur plumbul închisorii” (Cartea)” iar la Arghezi cartea este un refugiu, o icoană, la autorul cărții acesteia totul este concentrat într-un rondel, în care poezia e ridicată la rang de viață și de moarte: ”Tu să nu uiți, să știi că am rămas/ Cu sufletul, te-aștept în orice carte
O POARTĂ SPRE REVELAȚIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380908_a_382237]
-
o parte a acestuia, în Pădurea spânzuraților și 1916 iubirea este pusă pe plan secund, căci în fața atrocităților războiului numai timp de iubit nu este. Apostol Bologa rupe logonda cu Marta atunci când vine acasa în permisie și își va găsi refugiul în brațele Ilonei, fiică de gropar și, pe deasupra, unguroaică. La fel se întâmplă și în cazul lui Costache Ursu, care părăsit fiind de mama fiului său, rănit în război, găsește refugiu în casa și brațele bulgăroaicei Paraschiva, pe care „o
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
atunci când vine acasa în permisie și își va găsi refugiul în brațele Ilonei, fiică de gropar și, pe deasupra, unguroaică. La fel se întâmplă și în cazul lui Costache Ursu, care părăsit fiind de mama fiului său, rănit în război, găsește refugiu în casa și brațele bulgăroaicei Paraschiva, pe care „o duse pe culcușul de paie și o frământă iar, deși îl chinui brațul stâng, care se trezise din letargia lui de o zi și o noapte. Când se ridică să se
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
Crăian o moșie, pe Dunăre până la Cernavodă, Canalul Dunăre-Marea Neagră. -Pe flota mea, a exclamat căpitanul, va fi o excursie de vis. Căpitanul a dat drumul la motor. După nici o jumătate de oră, i-a prins foamea. Au găsit un refugiu, ca cele de pe autostrăzi. Emil și-a desfășurat pe masă merindea adusă de-acasă. A crestat slana și ceapa cu o brișcă și i-a poftit la masă. Întîi, a sorbit un pahar de pălincă. Așa se obișnuiește în Ardeal
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
Înviere a anului 1937 este hirotonit preot. Ultimatumul dat de U.R.S.S. României să se rupă de fiica ei Basarabia, din 26 Iunie 1940, l-a trimis pe părintele Dimitrie și familia sa alături de sute de mii de români în refugiu la Iași, la București sau oriunde. Destinul său de deportat, de prigonit, de persecutat, l-a purtat când spre Vechiul Regat când spre Basarabia-Mumă. Securitatea atee l-a smuls însă din sânul parohiei sale din București la 4 Aprilie 1959
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT Autor: Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nu de puține ori căutăm refugiul propriului suflet în libertatea minții, a leagănului zborului propriilor gânduri spre infinit... Ființa ne devine precum o bancă așezată în mijlocul întinderii pustii ce se deschide către orizonturile nesfârșite dimprejur, pe care aripile obosite ale sufletului poposesc, odihnindu-se, extrăgându-și
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
din aventura spiritului care le-a creat. Hermeneutica e totuși la îndemâna călătorului în lumea lirică a Irinei Lucia Mihalca. Poemele dânsei sunt fie trăiri accesibile chiar la prima lectură (“Plâng copacii”, “Aliterația timpului”, “Culegătoare de stele”, “Adâncul mării”,” Tu... Eu”, “Refugiu în lumina unui zamber”), fie structuri complexe, eminamente încărcate de coduri și imagini ale căror asamblări în întregul prefigurat de poem lasă cititorului impresia că are, la rându-i, de întregit un puzzle (“Să deschidem Cartea 7”, “Sincope temporale”, “Exodul
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
Mari alege anume momentul aproape ultim al trezirii, al tresvirii noastre spre Calea oferită de Mântuitorul Hristos spre salvarea noastră ca Națiune, cândva ilustră prin setea de libertate, prin spiritul ei mistic de jertfă întru mântuirea noastră ca Neam ales. Refugiul De ce mi-e dor de Basarabia... (16 februarie 2012) Alexandra-Svetlana vine din răstimpul Străbunicului-erou, de confruntare istorică a celor mai mărețe revendicări întru făurirea idealului divin de unitate națională. Mândria ei creștină de Româncă ne descoperă figura unui străbun falnic
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
a fost hirotonit diacon, în catedrala din orașul Bălți, de către Episcopul Hotinului Tit Simedrea în Catedrala Episcopală din orașul Bălți. Cu toate că în anul 1940, dupa absolvirea seminarului, se reîntoarce la Mănastirea Dobrușa, ocuparea Basarabiei de către ruși îl poartă pe drumul refugiului, alături de starețul său și ceilalți călugări din obște, găsindu-și loc de așezare la Mănăstirea Caldarușani. În toamna anului 1940 se înscrie la Academia de Belle Arte din București, secția Artă Decorativă, devenind la absolvirea ei, în 1945, pictor licențiat
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
a fost hirotonit diacon, în catedrala din orașul Bălți, de către Episcopul Hotinului Tit Simedrea în Catedrala Episcopală din orașul Bălți. Cu toate că în anul 1940, dupa absolvirea seminarului, se reîntoarce la Mănastirea Dobrușa, ocuparea Basarabiei de către ruși îl poartă pe drumul refugiului, alături de starețul său și ceilalți călugări din obște, găsindu-și loc de așezare la Mănăstirea Caldarușani. În toamna anului 1940 se înscrie la Academia de Belle Arte din București, secția Artă Decorativă, devenind la absolvirea ei, în 1945, pictor licențiat
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
reveniseră să vadă ce a mai rămas din satul lor, găsiseră casa dărâmată, totul jefuit, sătenii împrăștiați. Oștenii străini încă umblau prin sate după jaf și ucidere. Atunci ei deciseră să iasă din sat pe o potecă ascunsă, luând drumul refugiului spre Iudeea, sperând să scape acolo de nemiloșii invadatori. Așa se treziseră ei pe drumuri, fără casă, fără agoniseala lor de-o viață. Doar cu sufletele salvate și cu câteva lucruri încărcate pe măgăruș s-au ales! Era o situație
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
de nuri / [...] / Și zmei cu stea în frunte / Cântând ode la iele / Elogiile prostiei / Pe ritmuri de manele. Singura cale de salvare din acest univers este cea a poeziei, a versului purificator și a cuvântului biruitor. Poetul își găsește aici refugiul ideal, supus condiției creatoare în fruntea căruia va lupta îndârjit: Dar unde e poemul? / Eu voi lupta cu dor / Să-mi fac o cazemată / Pe frontul poeziei / Indiferent de sunt / Sau nu biruitor / Cuvintele să știe / Că sunt supusul lor
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
creatoare în fruntea căruia va lupta îndârjit: Dar unde e poemul? / Eu voi lupta cu dor / Să-mi fac o cazemată / Pe frontul poeziei / Indiferent de sunt / Sau nu biruitor / Cuvintele să știe / Că sunt supusul lor. Iată astfel un refugiu spre desăvârșire poetică, spre regăsirea spiritului călcat în picioare pe pământ. Templul poeziei pure devine talismanul protector al poetului în fața sfârșitului, supunerea față de cuvinte fiind răspalata lui, acesta fiind pregătit în orice clipă pentru sacrificiul său suprem. Refugiul în taina
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
astfel un refugiu spre desăvârșire poetică, spre regăsirea spiritului călcat în picioare pe pământ. Templul poeziei pure devine talismanul protector al poetului în fața sfârșitului, supunerea față de cuvinte fiind răspalata lui, acesta fiind pregătit în orice clipă pentru sacrificiul său suprem. Refugiul în taina poeziei este susrprins în visul Generației de strigoi. Aici condiția poetului și a artei sale este privită sub opacitatea vremurilor închistate în regim, vremuri în care duceam sticle și borcane la centrele de colectare / Stăteam la rând pe
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
importanța monahismului ca atare, în contextul creștinismului contemporan, dar vrem să subliniem faptul că, dacă Biserica se află într-o situație grea, numai monahismul ar putea-o salva și revigora . Monahismul a constituit, în România, în perioada comunistă, locul de refugiu pentru creștinii care nu puteau să-și manifeste liber sentimentele religioase. Mai mulți “comuniști”, aderând la partid pentru a obține privilegii, dar fără să împărtășească doctrina marxistă, veneau la mănăstire pierduți în anonimatul mulțimii pentru a se reculege sau a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
se poate dovedi natural că întocmai așa este: „Când suflete de ceară-și declară armistițiu/ Sub astrul ca o torță - statuie fulminantă,/ Poteca spre iubirea cu inima vacantă,/ Trasată e prin zloată-n al minții interstițiu.// Pe aura de gheață - refugiu în cădere,/ Se surpă orizonturi clădite-n labirinturi,/ Candide rămășițe stocate în arginturi/ Își țes nevolnicia în clipele severe.// Se-mbracă-n țurțuri gândul - o pojghiță naivă/ De vise-n carantină, zăcând debusolate,/ Proclamă-n zori destinul cu-a sa
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
țintă sunt copiii! În consecință, nu trebuie să-i dezamăgim, trebuie doar să-i ajutăm să se îndrăgostească de carte, să-și dorească să se întoarcă la ea, să-i mângâie coperta, să-i simtă mirosul, căldura, să le devină refugiu și bun prieten. Asta este cartea! Ea te ajută să trăiești, te ajută să înțelegi lumea, să afli că poți trăi frumos, să faci diferența între bine și rău... Trebuie să-i ajutăm să înțeleagă că între viața reală și
COPIII DIN COMUNA MEA DORESC SĂ TE CITEASCĂ! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371917_a_373246]
-
joc. Doar unul din toți va fi mire, Copilei ce doarme visând, Acel ce mânat de iubire Va trece de flăcări luptând. Vitejii mizează pe spadă, Isteții aleg subterfugii, Chiar lașii se-apropie să vază, Dar spaima-i aruncă-n refugii. Trezită de jarul iubirii, Walkiria de zei se desparte, Și-alege pe drumul simțirii Să meargă cu rost mai departe. O-ndeamnă Wotan să se-oprească, El Tatăl prea bun, iubitor, Dar ea a ales să jertfească Mărirea, pe-un
BRUNHILDA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371923_a_373252]