2,072 matches
-
la date - se realizează prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a datelor. Accesul la date se referă la operațiile de interogare și actualizare. Interogarea este com plexă și presupune vizualizarea, consultarea, editarea de si tuații de ieșire (rapoarte, liste, regăsiri punctuale). Actualizarea presupune 3 operațiuni: adăugare, modifi care efectuate prin respectarea restricțiilor de integritate ale BD și ștergere; • întreținerea bazei de date - se realizează prin utilitare proprii ale SGBD; • reorganizarea bazei de date - se face prin facilități pri vind actualizarea
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
utilizate și în alte aplicații. • accesul cât mai simplu al utilizatorilor la date - fără ca ei să fie nevoiți să cunoască structura întregii baze de date; aceas tă sarcină cade în seama administratorului bazei de date. • existența unor limbaje performante de regăsire a datelor - care permit exprimarea interactivă a unor cereri de regăsire a datelor. • sistemul de gestiune trebuie să ofere posibilitatea unui ac ces multicriterial la informațiile din baza de date - spre deo sebire de sistemul clasic de prelucrare pe fișiere
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
la date - fără ca ei să fie nevoiți să cunoască structura întregii baze de date; aceas tă sarcină cade în seama administratorului bazei de date. • existența unor limbaje performante de regăsire a datelor - care permit exprimarea interactivă a unor cereri de regăsire a datelor. • sistemul de gestiune trebuie să ofere posibilitatea unui ac ces multicriterial la informațiile din baza de date - spre deo sebire de sistemul clasic de prelucrare pe fișiere unde există un singur criteriu de adresare, cel care a stat
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
structurii BD, legăturile dintre entitățile BD, se defi nesc eventualele criterii de validare a datelor, metode de acces la date, integritatea datelor. Concretizarea acestei funcții este schema BD. funcția de manipulare - este cea mai complexă și rea lizează actualizarea și regăsirea datelor. • funcția de utilizare - asigură mulțimea interfețelor ne cesare pentru comunicare a tuturor utilizatorilor cu BD. Categorii de utilizatori: neinformaticieni - beneficiarii informației, nu trebuie să cunoască structura BD, nu trebuie să programeze aplicații ci doar să le folosească prin intermediul unei
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
virtuale Nu toate atributele din cadrul unei tabele virtuale, deci nu toate tabelele virtuale, sunt teoretic actualizabile. 8.- Actualizările în baza de date SGBD trebuie să ofere posibilitatea manipulării unei ta bele (de bază sau virtuale) nu numai în cadrul operațiilor de regăsire ci și în cazul celor de adăugare, modificare și șterge re a datelor. În cursul operațiilor prin care se schimbă conți nutul bazei de date să se lucreze la un moment dat pe o întreagă relație. 9.- Independența fizică a
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
descrierea datelor (LDD) cât și pentru mani pularea datelor (LMD). 2. Interfețele - sunt produse VFP pentru dezvoltarea aplica țiilor cu baze de date relaționale. Ele au următoarele compo nente: − DESIGNER - permite crearea de diferite obiecte VFP: tabele (TABLE), cereri de regăsire (QUERY), videoformate (FORM), rapoarte (REPORT), etichete (LABEL), meniuri (MENU). Un produs DESIGNER se apelează printr-o comandă CRETE/MODIFY aferentă obiectului respectiv. Comanda poa te fi generată de sistem sau scrisă de utilizator. − BUILDER - permite adăgarea rapidă a unor noi
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
pentru autodocumentare. Properties - pentru modificare/consultare structură tabel (nume,tip, poziție câmp). Browse - pentru afișare date/nume câmpuri. Open - pentru deschidere altor tabele. Close - închidere fișier selectat. Relation - stabilirea relațiilor între tabele independente, deschise în sesiunea curentă. Go to Record - regăsirea unei înregistrări după diferiți pa rametri: număr înregistrare, deplasare la începutul/sfârșitul tabelului, localizare înregistrare după valoarea unui câmp etc. Append New Record - adăgarea unei noi înregistrări. Append Records - adăugarea de noi înregistrări dintr-un alt fișier Delete Records - marcare
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
poate face și cu co manda ALTER TABLE din nucleul SQL. La alegerea opțiunii Browse(răsfoire), fie din meniul VIEW fie din fereastra DATA SESSION, va apare opțiunea Ta ble în bara de meniuri cu următoarele subopțiuni: Go to Record - regăsirea unei înregistrări după diferiți para metri: număr articol, deplasare la începutul/sfârșitul tabelu lui, localizare înregistrare după valoarea unui câmp etc. Append New Record - adăgarea unei noi înregistrări. Append Records - adăugarea de noi înregistrări dintr-un alt fișier Delete Records
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Bloc 8 Intrări suplimentare pentru serii, localizare și acces electronic 37. Ce rol au indicatorii în prelucrarea informatizată? R: În prelucrarea informatizată indicatorii marchează locul pe care îl ocupă aceștia (poziția 1 sau 2) înaintea subcâmpului, facilitează transferul informației și regăsirea acesteia în OPAC sau în dicționarul de termeni (situația ISISMARC) 38. Ce este ISBD în catalogarea informatizată? R: În prelucrarea informatizată, ISBD devine un format de afișare a informației, dar și un sistem cu ajutorul căruia se poate realiza o conversie
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de OPAC, de calitatea acestuia, specialiștii menționează importanța coordonatei TIMP: * Timp de acces (stabilirea unui număr suficient de terminale, pentru facilitarea accesului la informații) * Așezarea terminalelor într-un loc ușor de găsit de către public * Timpul de învățare (formarea utilizatorului în vederea regăsirii informației prin utilizarea modulului OPAC) * Timpul de acces la informația pertinentă (atenție ca această informație să nu fie trunchiată în mai multe ecrane; este momentul în care beneficiarul a găsit locul informației în colecțiile bibliotecii) * Timpul de aducere la zi
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
care ar putea fi regăsită informația/documentul) PUNCTELE DE ACCES ÎN OPAC În funcție de utilizatorii bibliotecii, se stabilesc și punctele de acces ale OPACULUI. În general, acestea sunt: Titlul, autor/autori, responsabilități secundare, locul apariției, editura, anul, ISBN, ISSN, modul de regăsire a documentului în colecțiile bibliotecii (cota topografică, număr de inventar), codul de bară, cuvânt cheie, clasificare C.Z.U. etc. 40. Ce este o bază de date? R: BAZA DE DATE este formată din totalitatea descrierilor bibliografice a documentelor, a
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
încearcă să furnizeze un nou mecanism de descriere a resurselor Web. INDEXAREA RESURSELOR 53. Definiți indexarea! R: Reprezentarea cu ajutorul limbajului documentar sau natural a datelor care rezultă din analiza conținutului unui document sau a unei părți dintr-un document în vederea regăsirii acestuia. Tip de analiză a unui document al cărui conținut se exprimă prin descriptori sau cuvinte-cheie. 54. Ce înțelegeți prin indexare automatizată? R: Indexarea automatizată contribuie la exprimarea conținutului unui document electronic. 55. Enumerați modele de indexare documentară! R: Indexarea
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
controlată de descriptori utilizați în educație, cultură, științe sociale și umane, științe naturale, informare și comunicare. Tezaurul conține termenii în limbile engleză, rusă (cca. 7.000 de termeni), spaniolă și franceză (8.600 de termeni). Acest instrument de indexare și regăsire se actualizează permanent. * RAMEAU (Répertoire d'autorité-matière encyclopédique et alphabétique unifié) este un limbaj de indexare pe materii, subiecte. A fost elaborat pornindu-se de la repertoriul de vedete pe materii al Universității Laval din Quebec și de la lista de vedete
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
cataloagele mai multor biblioteci (cataloage on-line). 3. Termenul care are cele mai puține sensuri pentru a evita ambiguitatea. 4. Termenul care, odată utilizat, aduce subiectul în vecinătatea altor subiecte relaționate. NOTELE CAPITOLULUI De felul în care sunt prelucrate resursele depinde regăsirea informației de către utilizator. Catalogăm pentru el, nu pentru a demonstra cât de bine cunoaștem noi regulile, stasurile, formatelor. William E. Studwell spunea: „Bazată pe standarde.. catalogarea este la fel de mult o artă ca și o știință...” Știință pentru că trebuie să respecți
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
pentru a căuta documentul. Personalul de specialitate la nevoie îl ajută să găsească informația dorită indicându-i locul documentului în colecțiile bibliotecii. * biblioteca hibrid documentele pe suport hârtie coexistă cu documente audio-vizuale, documente multimedia; apare calculatorul în bibliotecă. Instrumentele de regăsire a informației sunt în format electronic. * biblioteca electronică documentele pe suport hârtie, audio-vizuale, multimedia, sunt transferate pe suport electronic. Utilizatorul consultă DE ACASĂ on-line catalogul informatizat precum și alte documente dintruna sau mai multe biblioteci. Resursele informaționale pot fi partajate în
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
multimedia, accesibile prin intermediul unor tehnologii de informare și comunicare. * biblioteca virtuală este o bibliotecă digitală aspațială și atemporală. 99. Menționați avantajele și dezavantajele bibliotecii digitale! R: Avantajele Bibliotecii Digitale sunt: * Înlăturarea barierelor de localizare: * Accesibilitate nonstop * Accesări multiple * Abordare structurată * Regăsirea informațiilor * Prezervare și conservare * Spațiu * Rețele partajete * Cost Dezavantaje ale Bibliotecii Digitale * Drepturile de autor * Viteza de acces * Costul inițial este ridicat * Eficiență * Mediu de lectură și informare * Conservare INFORMATIZAREA BIBLIOTECILOR 100. Ce este un sistem integrat de bibliotecă? R
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
al structurii biblioteca digitală? R: Biblioteca digitală este o bază de date, o platformă cu următoarea structură: * Colecție organizată de resurse documentare și informaționale de tip text, imagine, grafică, multimedia; * Resursele sunt prelucrate prin procedee specifice * Achiziție, stocare, prelucrare, prezervare, regăsire, diseminare se realizează prin tehnologii digitale; * Accesul la colecție se realizează prin intermediul rețelelor; * Tehnologiile suport pentru utilizatori sunt în acord cu caracteristicile documentelor digitale; * Organizarea și prezervarea conținutului digital se poate realiza autonom sau prin partajarea responsabilităților și resurselor cu
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Resurse materiale și financiare 132. Enumerați tipurile de servicii oferite într-o bibliotecă! R: * Relațiile cu publicul * Împrumutul de publicații * Consultarea publicațiilor în sala de lectură * Serviciul de informare bibliografică și documentară * Sistemul de cataloage * Servicii de referință * Accesul și regăsirea informațiilor în sistem electronic * Accesul la Internet * Servicii oferite de Internet * Servicii de traducere * Servicii pentru persoanele cu handicap * Servicii pentru vârstnici și bolnavi * Organizarea unor manifestări cultural educaționale * Servicii de copiere documente * Servicii culturale, expoziții și lansări de carte
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
poate eventual să fie accesibil în limbi noneuropene sau în limbi vorbite de comunitățile de imigranți sau de minoritari * numele site-ului și prezentarea sa trebuie să fie accesibile în cât mai multe limbi posibil * funcția principală a site-ului regăsirea informțiilor, navigarea trebuie să fie disponibilă în mai multe limbi * conținutul static: imagini, descrieri, monografii, alte tipuri de conținuturi culturale trebuie să fie publicate în mai multe limbi * trecerea de la o limbă la alta trebuie să fie făcută ușor și
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Construirea bazelor de date * Comunicarea documentelor, funcție primordială a structurilor infodocumentare * Informarea oferită prin intermediul rețelelor * Cataloagele automatizate de bibliotecă * Reconversia : studiu de caz * Informatica în sprijinul activității de bibliotecă * Biblioteca virtuală * Avantajele cărții electronice * Impactul tehnologiilor informaționale în dezvoltarea societății * Regăsirea informațiilor prin Internet * Baze de date biblioteconomice * Motoare de căutare pe Internet * Internetul-sprijin în activitate de informare și documentare * Cartea electronică * Informatizarea bibliotecilor * Produsele multimedia și utilizatorii bibliotecii * Internet spațiu de informare și comunicare * Comunicarea electronică * Biblioteca -centru de informare
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
în context european * Bibliotecile românești în era digitală * Bibliotecile publice/universitare pe web * Serviciile de referință în epoca contemporană * Promovarea serviciilor și produselor de bibliotecă * Bibliotecarul de ieri și de azi * Cultura informației * Problemele evaluării în structurile infodocumentare * Catalogare, indexare, regăsire : tradiție și modernitate * Bibliotecă, bibliografie, societate * E aptitudini în bibliotecă * Prezentați serviciile de consultare ale unei biblioteci * Descrieți serviciile de referință dintr-o bibliotecă * Rolul serviciilor de împrumut într-o structură infodocumentară * Care sunt serviciile cu rol de instruire într-
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
apelul care li se face de a investi în ceea ce devine un proiect major al dezvoltării societăților la acest început de secol 21. Paris 12 septembre 2012 <reflist> BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Documente tipărite *** Manual UNIMARC. București: Biblioteca Națională a României, 1993 *** Regăsirea și diseminarea on-line a informației în biblioteci. În: Biblioteca, an 8, nr. 4-5 (1997), p. 125-126 BANCIU, Doina. Accesul publicului la informații stocate electronic în sistemele de informare și documentare. În: „Biblioteca", nr.4-5 (1997), p.115-117 . BANCIU, Doina. Baze
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
ÎNSTORSURĂ, Cristinel Petru; ARGATU, Daniela. Proceduri în biblioteca școlară. Sucveava Editura George Tofan, 2010, 534 p. CIORCAN, Marcel. Marketing și publicitate în bibliotecă. București: Centrul de Pregătire și Formare a Personalului din Instituțiile de Cultură. (Caietele bibliotecarului; 3) CORAVU, Robert. Regăsirea și diseminarea on line a informației în biblioteci. În: Biblioteca, an 8, nr. 4-5 (1997), p.125-126 CRAIA, Sultana. Biblioteca: informare și comunicare. Târgoviște: Bibliotheca, 2001 CRAIA, Sultana. Dicționar de comunicare, mass media și știința informării. București: Meronia, 2003 CRAIA
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de aplicație. Obiective: * realizarea unor structuri informatice flexibile și anume a legăturilor simple sau multiple dintre tabelele principale și tabelele auxiliare ale bazelor de date care permit asocieri între înregistrarile din aceste tabele. * precizarea, elaborarea instrumentului de control terminologic pentru regăsirea informațiilor după un anumit criteriu de căutare - subiectul ; * implementarea bazelor de date pe un sistem local; * elaborarea unor modele de strategii de regăsire a informației. Organizațiile implicate în implementarea și gestionarea unui sistem de informare specializat pot fi cele care
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de date care permit asocieri între înregistrarile din aceste tabele. * precizarea, elaborarea instrumentului de control terminologic pentru regăsirea informațiilor după un anumit criteriu de căutare - subiectul ; * implementarea bazelor de date pe un sistem local; * elaborarea unor modele de strategii de regăsire a informației. Organizațiile implicate în implementarea și gestionarea unui sistem de informare specializat pot fi cele care desfășoară efectiv activități de cercetare: universități, institute de cercetare, laboratoare de cercetare din organizații publice sau private. Utilizatorii potențiali ai sistemului de informare
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]