64,066 matches
-
despărtindu-se de comunism, s-au îndreptat spre o stânga ceva mai liberală? Nu a procedat astfel Desliu ci a respins ferm orice tendința de regrupare la stanga a dezamăgiților de comunism. În ultimul an de viață făcea elogiul monarhiei și al Regelui Mihai. (Un gest asemănător, încă mai neașteptat, l-a făcut, tot înainte de a muri, si Titus Popovici). Radicalismul trecerii pe alte poziții decât cele adoptate cândva îmi pare să-l caracterizeze mai mult decât pe altii pe Dan Desliu, acuzat
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
totodată exhibiționista). Această singularizare orgolioasa a căderii, aceasta vermina ce se simte regală îl apropie de familia patronată de un Stelaru, de un Caraion: În nepereche mă complac/ trec înot în derîdere./ Străbat ale șobolanilor curți/ împielițat cu gloria ruginei./ Rege desculț îmi pipai chipul/ umflat în bălti puturoase.// Peste care înfloritor o să ningă!" (Clovnerii). Muzicală, strînsă cu elegantă în tiparele unei prozodii tradiționale, producția lui Emil Dreptate exprimă o tendință a decorporalizării trăirilor. Sîngele sau apare subțiat, întomnat, răspunzînd cu
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
folcloric se strecoară în aceste stihuri de alean al ambiguității, care conturează o ars poetica bizuita pe antinomii roditoare, aidoma plăsmuirilor firii. (Va urma) David Dorian - Paradise derizorii, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1995, 64 pag., preț 2000 lei. Dorian David - Regele dimineților, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1995, 48 pag., preț 2000 lei. Emil Dreptate - Netălmăcit, așteptările..., Ed. Eminescu, 1996, 106 pag., preț 3060 lei. Gavril Moldovan- Ceramică de iarnă, Ed. Clusium, f.a., 80 pag., preț nemenționat. Luca Onul - Moară de roua
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
e bine să ne referim la Eugeniu Carada, oaia neagră a lui Eminescu la Timpul. Acesta a creat, de fapt, B.N.R. și, rămas republican toată viața, s-a ferit să ocupe vreo funcțiune oficială pentru a nu se întîlni cu regele. N-a fost, în consecință, cum s-ar fi cuvenit, guvernator al B.N.R. ci numai director. Acest om din umbră, o mare personalitate politică, a exercitat roluri colosale. Eminescu îl vitupera mereu că fanariot și "lifta grecească". Din medalionul d-
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
obișnuiți, cu nume neînsemnate și pierdute pentru totdeauna. Pentru cei care preferă să facă parte din categoria optimiștilor, tratatul lui Baltasar Gracian, Ascuțimea și arta ingeniozității promite un voiaj spre secolul al XVII-lea, cu o descindere la curtea vechilor regi ai Spaniei, în saloanele nobililor, pe străzile Madridului, ale Zaragozei, ori ale Valenciei. Un voiaj mai puțin obișnuit, pentru că în el nu se vor vedea locuri, peisaje, oameni, ci mai curînd se vor auzi voci, fragmente de conversație, dialoguri între
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
1944, când, fostelor trupe aliate, trupelor germane, li se acordase un răgaz de 48 de ore, ca să părăsească țara. Un neamț, neavând loc, se legase cu niste curele de aripă unui Messerschmit. Gest cavaleresc din partea ofițerilor români, foști aliați, desi regele rupsese cu ei. Germanii au fost primii care n-au respectat răgazul de 48 de ore, bombardând imediat capitala. Astfel, încât, înțelegerea celor 48 de ore a fost anulată. * Mă aflam în acel moment, de relativ armistițiu, ca elev militar
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
Editură Humanitas, din nou un lucru prețios pentru orice autor, volumul cu o singură piesă, Oedip la Delphi, o temă antică tratată ca pretext pentru un subiect de actualitate. În 1998, Editura ALL publică în Colecția de teatru GODOT, piesa Regele și cadavrul, o piesă în două acte după Somadeva, un fel de dramatizare după una dintre meditațiile lui Heinrich Zimmer. Incursiunea această în fabulosul indian, fermecătoare la lectură, dar un pariu cu miză mare pentru un regizor, o atrage totuși
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
există cîteva denivelări (este ciudat, de pildă, faptul ca Ștefan cel Mare l-a depășit pe Mihai Viteazul, desi cel din urmă are o importanță strategică mai mare la nivelul unității românești), "Românul secolului" a surprins cel puțin prin absența regelui Ferdinand și prin unanimitatea strivitoare a opțiunii pentru Brâncusi. Deși nu au ajuns în top, au fost vehiculate frecvent și alte nume, precum: Iuliu Maniu, Mihai I, George Călinescu, Eugen Lovinescu, M. Kogălniceanu, B.P. Hașdeu, Titu Maiorescu, N. Bălcescu, Al.
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
opiniile sale politice, evidente încă din volumele de început. Era filoantonescian și chiar filohitlerist, condamnînd, încă în 1943, strădaniile Opoziției de a pregăti ieșirea din război și retranșarea țării de partea Națiunilor Unite. Și la 22 august 1947 consideră că regele Mihai "a avut curajul să-și trădeze aliatul". Actul de la 23 August 1944, a fost o nenorocire, România avînd datoria să rămînă consecventă deciziei lui Ion Antonescu de a se alia cu Germania hitlerista. La fel ar fi trebuit să
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
declarînd război țărilor Axei. Dar, consecvent convingerilor sale, avea opinii negative despre procesul în care fusese implicat Ion Antonescu și foștii săi demnitari, vorbind în jurnal despre "așa-zișii criminali de război", crezînd că, toți, vor fi apoi grațiați de rege. Uită faptul, totuși esențial, ca judecarea și condamnarea antonescienilor nu era numai dorința rușilor sovietici ci și a aliaților occidentali, reiterata și în tratatul de pace cu România din august 1946. De aceea era naivă și contraproductiva opinia sa din
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
care până la urmă, am găsit-o după indicatiile rudelor mele din Beijing. Transportul produselor (multe necunoscute mie - am descoperit două fructe de care nu aveam habar, adevarate minuni ale naturii - unul numit în engleză mungoosteen și altul numit de chinezi „regele fructelor” (există mai multe fructe numite așa), delicios, aratând ca o mură roșie închis, mare cât o nucă, cu un singur sâmbure, despre care nu am găsit nicio informație pe internet) se face în principal cu motorete cu trei roți
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
cu asta? Indignarea mea îl va face oare conștient pe vreunul dintre cei intervievați ce pierdere este pentru el ca nu l-a văzut pe Lear, pe Prospero, pe Feodor Pavlovici Karamazov, pe Prohor Hrapov, adică pe George Constantin în Regele Lear al lui Penciulescu, în Furtună lui Ciulei, în Frații Karamazov a lui Dan Micu, în Vassa Jeleznova pusă de Ion Cojar? Poveștile despre aceste roluri și spectacole, ca și despre multe altele pot naște oare dorința de a întoarce
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
Interne) era cinicul Const. Argetoianu. Guvernul nu a putut face față (cum n-ar fi putut nici un altul) teribilelor presiuni ale crizei economice mondiale și, la 5 iunie 1932, profesorul demisionează, hulit de toți. Argetoianu povestește, în memoriile sale, că regele a suit pe tron cu ideea lovirii în pluripartitism (asimilat - se putea? - politicianismului) și instituirea unei domnii personale, l-a însărcinat, inca prin vară lui 1930, pe Argetoianu, să întocmească un proiect pentru realizarea acestui scop. Argetoianu, care se credea
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
asimilat - se putea? - politicianismului) și instituirea unei domnii personale, l-a însărcinat, inca prin vară lui 1930, pe Argetoianu, să întocmească un proiect pentru realizarea acestui scop. Argetoianu, care se credea și un mare finanțist, a întocmit proiectul, pe care regele întîrzia să-l pună în aplicare. Cînd a intrat în conflict cu Iuliu Maniu, a încercat implantarea proiectului Argetoianu. Voia, totuși, o personalitate care să gireze guvernul peste partide. Titulescu, investit, a eșuat în tentativa sa, pentru ca, refuzînd să înțeleagă
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
-o, apăsat, O viață de om așa cum a fost. Cea de a doua, de aproape 400 de pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci zile și alte șapte consumîndu-le cu revederea ei) s-a numit Supt trei regi (subintitulata "Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național"), în care voia să reamintească tuturor contemporanilor ce a însemnat el, N. Iorga, în spiritul public românesc de la 1900 încoace și că acest imens prestigiu nu poate fi anihilat de
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
era efectul ambiției sale nemăsurate de a fi nu numai conducătorul spiritului public (ceea ce, în bună măsură, era!), dar și cel al treburilor țării, conducînd-o și ca șef de guvern. Și încă unul nedemocratic, deasupra partidelor și împotriva lor, servind regelui ca prim experiment al domniei autoritare personale. Era prea mult și, în împrejurările amintite, a clacat lamentabil. Dar din nervurile acestui imens eșec s-au nascut două lucrări memorialsitice, dintre care, cea dinții (O viață de om) este o efectivă
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
clacat lamentabil. Dar din nervurile acestui imens eșec s-au nascut două lucrări memorialsitice, dintre care, cea dinții (O viață de om) este o efectivă capodoperă a genului în literatura română. E răzbunarea, rară, a literaturii asupra politicii. Supt trei regi, desi tot memorialistica, are un caracter voit istoriografic. Autorul reface istoria țării timp de trei decenii. Evident, și-a început cartea (care e o spovedanie istoriografica sub raport politic, în rol de prim plan instalîndu-se el, autorul, ca personaj omniscient
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
timp de trei decenii. Evident, și-a început cartea (care e o spovedanie istoriografica sub raport politic, în rol de prim plan instalîndu-se el, autorul, ca personaj omniscient și factor hotărîtor în spiritul public) cu ultimii 10 ani ai domniei regelui Carol I. Are cuvinte de bună apreciere despre primul suveran pe tronul României, care a știut să țină bine cumpănă între cele două partide politice, conducînd-o auster și bine cugetat. Dar nu poate să nu amintească faptul că "ajunsese a
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
chiar A.C. Cuza, de pe atunci antisemit maniacal. Are cuvinte de indignare față de condițiile care au provocat răscoală din 1907, relevînd - se putea altfel? - rolul său în acest eveniment care a întunecat iremediabil aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Portretul lui Titu Maiorescu este precumpănitor nefavorabil, Junimea bucureșteana fiind considerată "un grup personal", socotind-o și un factor de sprijinire al Partidului Conservator, neuitînd să precizeze, ca după 1904-1905, Convorbirile literare, cu acordul lui Maiorescu, sprijinea literatura
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Mai cu căldură participativa evocă școală culturală a Contemporanului, de care sînt legate începuturile sale literare, colaborînd (împreună cu A.C. Cuza) la revistele acestei orientări culturale. (Contemporanul, Literatura și Știința). E net potrivnic războiului balcanic din 1913, judecîndu-i cu asprime pe rege și pe Maiorescu - premier, reprobînd raptul teritorial din trupul Bulgariei. E amintită succesiunea la guvernare a lui Ion I.C.Brătianu (4 ianuarie 1914), relevîndu-se faptul, mai putin știut, ca, înainte de a deveni premier, voise o radicală reforma agrara și electorală
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
amintită succesiunea la guvernare a lui Ion I.C.Brătianu (4 ianuarie 1914), relevîndu-se faptul, mai putin știut, ca, înainte de a deveni premier, voise o radicală reforma agrara și electorală, la care a renunțat, apoi, datorită împotrivirii conservatorilor de coniventa cu regele. Descrie emoționant Consiliul de Coroană din august 1914, care a consemnat înfrîngerea totală a suveranului, care dorea alianță României cu Puterile Centrale. Totuși, spre laudă lui, regele se supune voinței majorității zdrobitoare a bărbaților de stat, acceptă starea de fapt
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
și electorală, la care a renunțat, apoi, datorită împotrivirii conservatorilor de coniventa cu regele. Descrie emoționant Consiliul de Coroană din august 1914, care a consemnat înfrîngerea totală a suveranului, care dorea alianță României cu Puterile Centrale. Totuși, spre laudă lui, regele se supune voinței majorității zdrobitoare a bărbaților de stat, acceptă starea de fapt a neutralității, negîndindu-se la ideea (care ar fi fost utilizată de un autocrat) de a-l înlocui pe Brătianu premier cu P.P. Carp. Mișcător e prezentată situația
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
voinței majorității zdrobitoare a bărbaților de stat, acceptă starea de fapt a neutralității, negîndindu-se la ideea (care ar fi fost utilizată de un autocrat) de a-l înlocui pe Brătianu premier cu P.P. Carp. Mișcător e prezentată situația nefericită a regelui, foarte bolnav, domnind fără influență în Palatul Regal, "puterea toată fiind însușita, fie și contra oricui, de imperiosul prim-ministru". Iorga, de la început, filoantantist, a avut tăria de a sta împrejurul cumintelui prim-ministru, nealăturîndu-se cercurilor furibund antantiste (N. Filipescu
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
au spus ca Ducă, ca ministru al Instrucțiunii, a avut misiunea de a-l răsplăți pe Iorga pentru atitudinea să, ipoteza care reiese și din memoriile lui Ducă. E însă un neadevăr sfruntat, Iorga slujind unei convingeri. Pertinent e portretul regelui Ferdinand, om cultivat și prea timid, pasionat după lecturi care, curînd, va dovedi calități de monarh, totuși mereu influențabil de soția sa, regina Maria, Barbu Știrbei (curios lucru, totuși amantul știut al reginei) și atotputernicul Ion I.C. Brătianu. Judecățile sale
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
fost decăzut din drepturile sale succesorale. După moartea lui Brătianu, regenta ar fi dorit un guvern de uniune națională, refuzat de Vintilă Brătianu. Nu-l agreă, desigur, pe Maniu și îl judeca aspru în incidentul reîntoarcerii principelui care a devenit rege al României. Profesorul era filocarlist constant și a fost bucuros pentru dezlegările din 8 iunie 1930. Speră ca, acum, ambițiile sale de lider politic vor fi împlinite. Cum au fost, s-a văzut în guvernarea să din 1931-1932. Cartea se
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]