2,795 matches
-
acolo, pentru că din 1965 să aibă ca singuri furnizori de echipamente militare pe sovietici. Între timp, România își lansa binecunoscută economie de armament, iar în curând va solicita sprijin american. Pe la mijlocul anilor 70, într-un discurs adresat ofițerilor cehoslovaci, Tito reitera faptul că va susține Uniunea Sovietică, chiar dacă Iugoslavia nu face parte din Tratatul de la Varșovia. De multe ori, politica externă a Iugoslaviei a intrat în contradicție cu cea promovată de România, mai ales în ceea ce privește confruntarea U.R.S.S. - S.U.A. și relațiile
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
diacronic, ca depozitar de evenimente, și cea afectivă, cu implicațiile întregii palete erotice și caritabile: După cum se poate observa, în scena decupată aidoma din lumea satului dunărean, este redată ciclicitatea unei lumi înscrisă în tipare arhaice prin succesiunea anotimpurilor. Este reiterat un ciclu cosmic prin simbolul celor douăsprezece luni corespunzătoare celor patru anotimpuri. Descrierea unui astfel de spațiu este desprinsă de sfera concretului și inserată domeniului fenomenologic, cu rădăcini în arhetipal și sfârșind în istoric și mitologic. Pe acest demers fenomenologic
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Este un splendid eseu despre iubire, cu tonalități din Banchetul sau din Phaidros, dar cu o melancolie accentuată, pe care paginile memorialistice o ascund. Vârsta celui care scrie este de douăzeci și șapte de ani. Fragmentul pornește de la întrebarea medievală (reiterată în interbelic) dacă e mai bine să iubești sau să fii iubit, altfel spus care este ipostaza privilegiată, aceea de a te bucura că dai, sau aceea de a primi. Iată răspunsul, pe cât de generos, pe atât de exigent, al
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
soldat la timp (ca să-l ia de la grădiniță - n.n.), iar eu, singur - căci ceilalți fuseseră deja preluați la ora cuvenită -, cuprins de o adevărată disperare, socoteam că părinții mă abandonaseră. A fost poate cea mai mare suferință îndurată în copilărie (reiterată până azi, de câte ori se vorbește de copiii pe care naziștii îi smulgeau de lângă părinții lor), întreținută chiar de maică-mea, ce avea curiosul obicei de a-și distra vreo prietenă venită în vizită cu lacrimile mele inundându-mi obrajii, când
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mama neglija să-l trimită pe soldat la timp, iar eu, singur - căci ceilalți fuseseră deja preluați la ora cuvenită -, cuprins de o adevărată disperare, socoteam că părinții mă abandonaseră. A fost poate cea mai mare suferință îndurată în copilărie (reiterată până azi, de câte ori se vorbește de copiii pe care naziștii îi smulgeau de lângă părinții lor), întreținută chiar de maică-mea, ce avea curiosul obicei de a-și distra vreo prietenă venită în vizită cu lacrimile mele inundându-mi obrajii, când
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dezvoltate, prin descoperirea unor domenii "noi" precum managementul performant, didacticile moderne și "economia educației"; * o reciclare completă a corpului profesoral, care se ridică în România la peste un milion de cadre didactice. Contextul actual al învățământului, trecut în etapa postmodernității, reiterează elementele învățământului modern, le accentuează, le oferă noi dimensiuni, mai complexe. Poate singura sechelă care mai persistă încă o constituie incapacitatea sistemului educațional sau a societății contemporane de a construi cu mare rapiditate noi elite sau de a transforma brusc
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
politice necivilizate, legate de subiecte cu relevanță personală, sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea politică. Vrem însă să accentuăm faptul că, atunci când neîncrederea este deja înrădăcinată în mentalul colectiv, în conștiința publică, orice revelație suplimentară nu face decât să reitereze neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că, în general, conflictele din știrile folosite în cadrul experimentului (indiferent de stilul sau subiectul lor) au avut un impact semnificativ asupra încrederii politice și cinismului și niciun impact asupra
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
reflectă fenomenul de îmbătrânire demografică, care este mai pregnant la populația de sex feminin, unde proporția persoanelor vârstnice de 60 și peste 60 ani este mai mare cu 0,8% decât populația masculină. Această situație se supune legilor demografiei care reiterează dominanța populației vârstnice feminine. De asemenea, se observă o dezvoltare puternică a piramidei vârstelor la nivelul grupelor cuprinse între 20 ani și 35 ani, ca rezultat al creșterii natalității din deceniile 6, 7 și 8. La partea superioară se observă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de unitate și orientare parentală în aplicarea sancțiunilor față de minor, părinții care nu cunosc activitățile minorului), precum și atitudinile antisociale ale mediului familial sunt principalii factori care influențează conduita minorului, determinându-l ca, în anumite situații favorizante, să comită și să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent. Rezultă, de aici, că nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant al comportamentului delicvent al tânărului, ci deficiențele educative ale familiei. Familia în conflict Există unele familii care, deși sunt ,,organizate" se caracterizează
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
subconștientului colectiv [în cazul lui Sadoveanu, e vorba despre "matricea stilistică" a contextului cultural biblic - n.n.]. Această "viziune" este presupusă ca implicită în corpusul mitologic al culturii naționale [sau al "universului" creștin], iar procesul de poesis discursiv este înțeles ca reiterând și prelungind, în textul poetic, demersurile definitorii ale "gândirii mitice". În esență, "metoda de creație" poetică preconizată în acest sens ar impune: (a) exploatarea structurii semantice "primitive" a unor lexeme ("simboluri") din fondul tradițional al limbii (sau, în termenii poetului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sinodului, pentru că hotărârile soboarelor ortodoxe sunt toate ținute la respectarea unui îndreptar". Mai mult, această infailibilitate nu rezultă în mod subiectiv decât din "identificarea, fuziunea sinodului în ființa Bisericii". Altfel, câlcând îndreptarul Bisericii: dogmele, canoanele și Tradiția Ecclesiei, se poate reitera perspectiva gravă a unui sinod tâlhăresc 18. Hotărârea Sinodului de a serba Paștile la ambele date: 31 martie și 5 mai aruncă Biserica într-o situație de-a dreptul haotică și periculoasă, aceasta fiind aspru amendată de Nae Ionescu ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
splendoare metafizică, are drept intercesor spiritual rugăciunea, eul ontologic fiind dizolvat în orizontul superbiei mistice, de-a lungul unei curbe care resemantizează traseul de la sine către lumea care așteaptă dincolo de sine. Această idee extraordinar de fecundă, lansată de patristică este reiterată, la un alt nivel teologic, și de Epistolarul Părintelui Arsenie Papacioc, în măsura în care monahul face parte din mecanismul de restituire a ceea ce Dumnezeu a încredințat prin har aleșilor săi, anulând cu mult rafinament limes dintre a da și a primi. Părintele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
era puternic asociat cu mobilizarea socială și cu absența instituțiilor politice consolidate, precum și cu diviziuni etnice, regionale, locale [Jackman, 1978]. O cercetare ulterioară confirmă și dezvoltă concluziile lui Jackman, demonstrând relevanța structurilor sociale și politice în explicarea intervențiilor militare și reiterează atât legătura pozitivă dintre mobilizarea socială și intervenție, cât și legătura negativă dintre nivelurile mai ridicate de participare politică și intervenție. Un factor relevat ulterior: sistemele politice care au știut să răspundă mai bine problemelor economice (înregistrând o creștere industrială
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
că pentru o conducere capabilă să efectueze tranziția, poate fi suficient pactul inițial creat (poate) chiar prin contribuția acesteia. Prin urmare, pe de-o parte există, adesea, un eveniment accelerator (de ordin intern sau extern). Pe de altă parte, putem reitera faptul că, în aproape toate cazurile, se ivește un actor, sau o fracțiune, din coaliția autoritară, care preia inițiativa schimbării de regim. Deși se poate constata, uneori, discrepanța dintre proiectele politice ale actorului în cauză și regimul democratic care rezultă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Thomas de Aquino se mișcă strict în cadrele gândirii aristotelice, dezvoltând însă până la cel mai mic detaliu ceea ce din scrierile lui Aristotel poate fi doar dedus" (ibid., p. 199)5. Peste ani, susținând o comunicare despre filozofia lui Blaga, Coșeriu reiterează într-o manieră și mai clară distincția de mai sus, dovedind că nu și-a schimbat deloc punctul de vedere: Există, cred eu, două moduri de a interpreta, chiar în sens pozitiv, două moduri hermeneutice, care pot fi și combinate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de a deveni către anul 2000 membru asociat al Uniunii Europene. Președintele Comisiei nu a răspuns mesajului și, un an mai târziu, la sfârșitul lui octombrie a anului 1997, Petru Lucinschi trimitea înaltului oficial european o nouă scrisoare, în care reitera dorința Republicii Moldova de a obține statutul de membru asociat al Uniunii. Solicita, cu această ocazie, și inițierea negocierilor de încheiere a acordului de asociere. La sfârșitul aceluiași an, președintele Lucinschi expedia tuturor șefilor statelor membre ale Uniunii Europene scrisori cu
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
slăbiciune” Liturghia Întreține viața Bisericii prin Hristos, Care este În stare de veșnică jertfă de-a dreapta Tatălui. Hristos susține Biserica prin Liturghie, pentru că ele sunt Întemeiate pe Jertfa Sa. Credincioșii, cei ce se unesc În Biserică spre a săvârși Liturghia, reiterează istoric și euharistic Cina cea de Taină și Cincizecimea. După Pogorârea Duhului Sfânt, Îl cunoaștem pe Dumnezeu În mod liturgic. De acum, nu mai putem decât să-L trăim liturgic pe Dumnezeu, trăire care se Înscrie În firescul relației cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
păstrându-se doar pentru primele clase ale ciclului inferior. În 1922, instituția devine liceu clasic-modern cu opt clase ce avea să primească în 1926 numele de "Liceul Doamna Maria". În contextul creșterii numărului de fete dornice de instruire, directoarea liceului reiterează în paginile anuarului că scopul școlii este "de a forma din copii oameni compleți, caractere tari și nobile prin instrucțiune și educație", liceul constituind totodată "baza tuturor carierelor de funcționari"145. Corpul didactic s-a implicat astfel cu dedicație în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicației în Anuarul Institutului de Istorie Națională de la Cluj, Dacoromania și Studii și documente literare ale lui I. E. Torouțiu, dar și în studiile inedite semnate de personalități consacrate: Agârbiceanu, Alecsandri, Creangă, Delavrancea, Hasdeu, Onciul sau Vlahuță. Între principiile călăuzitoare, redacția reiterează lupta împotriva regionalismului Capitalei, "afirmând dreptul de viață, cel puțin sufletească, al oropsitei Bucovine" (X, nr. 1-2, p. 4). Lista realizărilor include și publicarea a 15 fascicule și broșuri semnate Leca Morariu, Al. Procopovici, Ștefan Pașca, I. Cârdei, George Voevidca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
eludat, după cum au apărut, conjunctural și protocolar (în cumpătul vremii, ar spune Noica), texte care au stors în exces încărcătura morală a gesturilor esențiale, sublime făcute de omul Vulcănescu. Sensul acesta din urmă, legitim în raport personalitatea autorului, a fost reiterat și accentuat imediat după Decembrie '89, critica de specialitate regăsindu-se, prin vocile ei cele mai credibile, în judecata încărcată de exemplaritate: opera este autorul. În același timp, în logica unui echilibru stabil, ca să folosim o sintagmă din fizică, au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
suprafață de referință creația ca atare. Ceea ce s-a numit, adecvat sau impropriu, Școala de la Păltiniș s-a încercat într-adevăr cu performanță în eseu, hermeneutică sau traduceri. Și atîta tot! Nu invocăm în mod expres nume (se știu), nu reiterăm aici justificările unor dezertări care pot lua forma unei neputințe, ci doar punem cîteva întrebări: care filosof român are azi cel puțin același prestigiu cu acela al lui Noica? ce nume să pronunțăm dacă ne cere cineva să exemplificăm, pentru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la istorism")96. Și tot de aici și de acum, de la cumpăna deceniilor doi și trei ale secolului al XX-lea, discursul cioranian nu va părăsi o garnitură de teze și ipoteze pe care, discret și obsesiv, autorul o va reitera constant în gîndurile sau meditațiile sale filosofice, construite mai totdeauna cu o inimitabilă artă a paradoxului, dar avînd, uneori, și iz de arguție sau de axiome falacioase. Raportul ireconciliabil dintre filosofie și știință, categorii precum intuiția, datul sau concretul, individualul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de la sfîrșitul anului 1928 și începutul lui 1929, descoperite de noi în arhiva lui Relu Cioran și inedit publicate 107, cu toată simplitatea și evidentul lor didacticism, formulează în mare parte tema autorului, nucleul dur de obsesii care vor fi reiterate în publicistică și în cărțile deceniului patru. Textele acestea sînt ale unui scriptor ce intră în scenă ca un actor dezabuzat, încruntat și care face semne să fie oprite de îndată surlele și trîmbițele, anunțîndu-și cu o nerăbdare organică subiectele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aici un mic fragment dintr-o lungă și obsesivă lecție de anatomie făcută timpului. Nu blestem al vieții sale a fost timpul, pentru Cioran, ci fundamentala sa obsesie, una cu încărcătură poate chiar maladivă. O altă mărturisire, 3 ianuarie 1966, reiterează același motiv: "Ieri-noapte, neavînd somn o vreme, mi-a revenit obsesia curgerii timpului: fiecare clipă care trecea, știam că trece și că n-am s-o revăd niciodată. Această succesiune de puncte, fiecare dureros de ireversibil, nu este conștientizată atîta
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
analizat, într-un alt context, mecanismul disjunctiv în care era oarecum captivă chestiunea spiritualității în deceniul ce a urmat Marii Uniri v. ""Noua spiritualitate": identitate obturată sau criză culturală?", în Ion Dur, Cariatide, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007, pp. 18-29. 33 Reiterăm aici idei din sursa citată anterior, fără trimitere bibliografică. 34 v. Gândirea, nr. 8-9 din 1928. 35 v. Tiparnița literară, nr. 2/1928; ancheta a fost organizată de Petru Comarnescu, era intitulată chiar "Noua spiritualitate" și solicita răspuns la următoarea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]