2,802 matches
-
în act: în fața realității celei mai comune, descrise uneori la modul „reportericesc” (v. Pe cine căutați? sau Obrazul de cretă), o fantezie în permanentă stare de productivitate vine să scoată obiectele din tiparele lor „normale”, le introduce într-un lanț relațional insolit, într-o dinamică a imaginarului vizând metamorfoza, în sensul restructurării lumii ca realitate originară, sărbătoresc-paradisiacă: “înțelegere generoasă și împărtășire din marea respirație a începutului” (Pe cine căutați?). În tradiție rimbaldiană, Poetul e un vizionar și un iluminat. Ca și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
etc. Or, proza lirică a lui Voronca nu e, din acest punct de vedere decât o variantă a „poeziei în versuri”, - iar un text precum cel comentat sumar mai sus (Pe cine căutați?) schematizează, cum s-a putut vedea, modelul relațional deja stabilizat, dintre real și poetic propus și de teoreticianul avangardist. Situația nu e alta, în fond, nici în celelalte piese ce alcătuiesc cartea din 1932 (an în care, ne reamintim, apăreau și poemele din Petre Schlemihl). Călătoria sau reveria-evaziune
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
prin juxtapunere (de unde impresia de independență a fiecărei unități textuale și de atomizare a discursului, împiedicând dezvoltarea anecdotică a unei „idei” și facilitând, în schimb, percepția „simultaneistă” a unei lumi-almanah caleidoscopic etc.) și eliptism, reducându-se la strictul necesar elementele relaționale din interiorul versului și accentuându-se astfel sugestia de ritm accelerat, iar pe de altă parte vizându-se efectul de concentrare și sinteză constructivistă: Feldspath fruntea și prin pupile sonerii Fulgeră, Ce cale ferată arterele tale cu sânge și gări
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
s-au sfârșit orele de muncă...” (Incantații. V). Ar fi fastidios să înmulțim exemplele (am putea adăuga numeroase concretizări și din seria asindetei etc.) pentru a ne convinge în ce măsură apelează Voronca la astfel de procedee retorice menite să sporească aria relațională a cuvintelor. Foarte frecventa lor utilizare traduce de fapt, la nivel macro-textual, fervoarea asociativă, dinamismul viziunii, concretizate în chiar construcția imaginii, ca apropiere mai mult sau mai puțin insolită a unor termeni. Căci ele cumulează, cum se poate ușor observa
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ale altora. De aceea nu este o obiecție la teza universalizabilit]ții c] pot exista obligații pe care cineva le are doar fâț] de o persoan], cu condiția ca acea persoan] s] poat] fi specificat] în termeni universali calitativi sau relaționali. Mai mult, nu este o obiecție c] cineva poate avea relația în discuție numai cu o persoan]. „Mama lui...” este un exemplu. Acest punct poate fi legat de cel precedent citând un exemplu celebru, desi folosit des în mod greșit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
transformare are la bază o criză personală internă sau factorii contextuali (ce pot fi personali - de exemplu, dorința de schimbare, situații tensionate, deschiderea către noi experiențe etc. - sau socioculturali - de exemplu, tendințe naționale, influențe istorice și geografice etc.) ori aspectul relațional (pe larg valorificat în situații educaționale, o serie de studii evidențiind influența relației cadru didactic - cursant sau rolul diferitelor metode pentru facilitarea transformărilor individuale). Accentul pus de Mezirow pe punctul de vedere al cursantului și pe necesitatea de a adapta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social și relațional al învățării de grup, sprijinindu-i să conștientizeze aspectele psihologice care obstrucționează eficiența grupului. În mod metaforic, relația facilitator-cursant (grup) este mai degrabă una de „a fi de aceeași parte”, decât „față în față”, presupunând mai degrabă un parteneriat, o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1987), tipologia lor fiind cu atât mai interesantă cu cât s-a realizat și o conexiune biunivocă inspirată cu „lumea animală, fiecare astfel de „zoo-tip” (succint, dar relevant caracterizat) fiind totodată dublat de câte o recomandare pertinentă de abordare relațională optimă sau cel puțin funcțională, ceea ce ne-a și determinat să o redăm mai jos: 1. tipul luptător/agresiv („buldogul”): energic, curios, implicant, intervenind intempestiv în discuție și contrazicând frecvent. Abordare: nu vă lăsați antrenat în escaladarea comunicării, folosiți metoda
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
transformare are la bază o criză personală internă sau factorii contextuali (ce pot fi personali - de exemplu, dorința de schimbare, situații tensionate, deschiderea către noi experiențe etc. - sau socioculturali - de exemplu, tendințe naționale, influențe istorice și geografice etc.) ori aspectul relațional (pe larg valorificat în situații educaționale, o serie de studii evidențiind influența relației cadru didactic - cursant sau rolul diferitelor metode pentru facilitarea transformărilor individuale). Accentul pus de Mezirow pe punctul de vedere al cursantului și pe necesitatea de a adapta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social și relațional al învățării de grup, sprijinindu-i să conștientizeze aspectele psihologice care obstrucționează eficiența grupului. În mod metaforic, relația facilitator-cursant (grup) este mai degrabă una de „a fi de aceeași parte”, decât „față în față”, presupunând mai degrabă un parteneriat, o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1987), tipologia lor fiind cu atât mai interesantă cu cât s-a realizat și o conexiune biunivocă inspirată cu „lumea animală, fiecare astfel de „zoo-tip” (succint, dar relevant caracterizat) fiind totodată dublat de câte o recomandare pertinentă de abordare relațională optimă sau cel puțin funcțională, ceea ce ne-a și determinat să o redăm mai jos: 1. tipul luptător/agresiv („buldogul”): energic, curios, implicant, intervenind intempestiv în discuție și contrazicând frecvent. Abordare: nu vă lăsați antrenat în escaladarea comunicării, folosiți metoda
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
când este nevoie. • Extinderea urtilizării unor combinații și ansambluri metodologice prin alternări ale unor caracteristici și nu prin dominanță metodologică. • Integrarea unor mijloace de învățământ adecvate cu un aport autentic în eficientizarea predării-învățării. • Extinderea folosirii unor metode care solicită componentele relaționale ale activității didactice și întărirea dreptului elevului de a învăța prin participare. • Accentuarea tendinței formativ educative a metodei didactice și extinderea metodelor de căutare și identificare a cunoștințelor și nu de transmitere a lor. • Cultivarea metodelor de autoinstrucție și autoeducație
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
de informații este necesară pentru clarificarea problemei, a sistemului de metode și tehnici de intervenție, pentru prefigurarea schimbării. Firmele pot apela În această situație la agenți ai schimbării, experți În psihologie organizațională, care să Îndrume și să gestioneze resursele informaționale, relaționale, manageriale etc. Într-o manieră strategică; b) rezistența reprezintă un alt factor perturbator al schimbării și se exprimă prin absența manifestată direct sau indirect a sprijinului acordat de membrii organizației eforturilor ce vizează schimbarea. Aceasta poate avea drept cauze interesul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se poate localiza la nivelul evaluării și instituționalizării schimbării. Stabilizarea noii situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din care face parte. Reacțiile care apar la intervenția factorului de schimbare dau o măsură a gradului de rezistență la schimbare; Învățarea reflectă schimbarea propriu-zisă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dar care se exprimă În comportamente diferite interpunându-se parcă Între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real. În general, atitudinea este o modalitate de raportare la o anumită latură a realității, este o manieră relațională. Esențială pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai liber În exprimarea propriilor sentimente mai conștient de drepturile, dar și de responsabilitățile personale mai abil În a conversa, a convinge și a obține, În relație cu ceilalți, succesul și eficiența socială Se Întâmplă frecvent, Însă, ca spectrul vieții relaționale să fie afectat de deficiențe În sfera asertivității. De aceste deficiențe și blocaje ne-am ocupat În următorul subcapitol al acestei lucrări. 3.3.3. Asertivitate-persuasiune, agresivitate manipulare Asertivitatea Înseamnă siguranță de sine, satisfacție de sine și presupune a veghea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
materializează În respectarea a patru principii: Oferirea unui răspuns concret Înțelegerea sentimentelor celorlalți Manifestarea Înțelegerii și acceptării mesajului receptat Încurajarea conversației. Respectarea acestor principii determină cel puțin trei achiziții de bază : informare, Înțelegere și cooperare. Sintetizând aceste câștiguri personale și relaționale, Stanton N. (1995, 19)observă: " un om care ascultă pentru că nu are nimic de spus, poate fi cu greu o sursă de inspirație. Singurul interlocutor valabil este acela care alternativ absoarbe și exprimă idei". Se subliniază, așadar, caracterul activ al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt surse de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un schimb relațional. Teoriile așteptării și echității sunt acceptate ca modele ale motivației bazate pe schimb relațional. 3. Motivația bazată pe conceptul de sine extern: motivația conceptului de sine are bază externă atunci când individul este orientat spre ceilalți în mod preliminar. În acest
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un schimb relațional. Teoriile așteptării și echității sunt acceptate ca modele ale motivației bazate pe schimb relațional. 3. Motivația bazată pe conceptul de sine extern: motivația conceptului de sine are bază externă atunci când individul este orientat spre ceilalți în mod preliminar. În acest caz, sinele ideal este derivat prin adoptarea rolului așteptat de către grupul de referință. Individul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
cei răi - aceia care publicau mai mult decât ar fi avut voie (http://www.mediaindex.ro). Cele reci se țin 45 de minute, cele calde o jumătate de oră (www.formula-as.ro). Alteori apare în enumerări, urmat de adjective relaționale și modale: Să ne aducem aminte de cei suferinzi, să ne aducem aminte de cei săraci, să ne aducem aminte de cei deznădăjduiți (Verba) Tocmai că omul s-a obișnuit cu pesticidele naturale, cele provocate, produse chiar de plante (IVLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
și libertăți ce depășesc limitele bunului simț și ale bunei cuviințe. Pentru a preveni devierile de conduită și manifestările necuviincioase, părinții trebuie să impună copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar putea să strâmbe din nas când aud de instituirea unor forme raționale de coerciție în educație. Îi asigurăm pe respectivii domni că noi nu pledăm pentru încălcarea drepturilor copiilor ci
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
prin intermediul a trei strategii: 1. marcarea lingvistică și extralingvistică a segmentelor de interacțiune 2. orientarea atenției către elementele importante ale unui eveniment sau relații. 3. introducerea copilului Într-o situație de explorare și manipulare, pentru a descoperi proprietățile dinamice și relaționale ale obiectelor și fenomenelor din lumea Înconjurătoare. A doua funcție este susținută de strategii de modelare structurală, cum ar fi, folosirea unei intonații exagerate, reducerea lungimii și complexutății mesajului verbal adresat copilului, reducerea complexității conceptuale sau semantice a conținutului lexical
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie avute În vedere În procesul integrarii sociale a acestora. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relațională Înca de timpuriu prin implicațiile pe care le are asupra comunicării. P. Oléron remarca invidia, gelozia si rivalitatea mai pregnante În grupurile mici de deficienți de auz, iar H.Herren si D. Colin (citati de Rozorea A., 2003, p. 169
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
obiectiv comun, în conformitate cu finalitățile organizației din care fac parte. Acest element mai deosebit introdus în definiția de mai sus, funcție profesională, nu înseamnă altceva decât o activitate lucrativă, ocupațională, pentru exercitarea căreia sunt necesare cunoștințe și abilități specifice, profesionale, tehnice, relaționale. Mai mult, conform unui alt punct de vedere<footnote Radu, Petru -Management strategic, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2007, pg. 12. footnote>, managementul înseamnă procesul de realizare eficientă și eficace<footnote Eficiența reprezintă obținerea unor efecte economice utile, în condițiile cheltuirii
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Larsen, S.E. 2002, p.129) 3) Carmen Vlad: (cu referire la textul literar, numit de ea „text-aisberg”) „o categorie lingvistico-semiotică, de o complexitate funcțională și structurală fără egal În sfera verbalului, și al cărui conținut specific, sensul, este consecința sincretismului relațional și funcțional al semnelor angrenate În Țesătura textuală” (Vlad 2003, p. 14) 4) Sebeok: face, de asemenea, distincție Între semn și text. El consideră că, de regulă, mesajele se transmit prin intermediul combinațiilor de semne - rareori prin intermediul semnelor izolate cunoscute sub
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]