29,034 matches
-
explodează la fiecare întorsătură de condei. Iar falsa prefață devine ficțiune în toată regula: "Volumul nu a putut fi publicat atunci și nici după 1990, din motive pe care le-am explicat în altă parte, nu are rost să le reiau. Ajunge să spun că, la un moment dat, se afla în tipografie la corectura a doua, avea și coperta gata, concepută de Dan Stanciu - dar n-a fost să fie. N-am făcut mare caz de asta și cred că
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
ei, nu mai spune, serios? face regele, dar nu l-aș fi crezut atât de inteligent... S-a făcut. Mai trebuie încunoștiințat și autorul, care dacă aude de rege, - autorii atât așteaptă. - Da^ dar domnul Poquelin nu se va supăra? reia regele. - Cine, domnul Moliere? Păi artiștii ăștia atât așteaptă; nici pomeneală, majestatea voastră, îl onorați, nu mai spun, și face un gest cu palma, care înseamnă bani. - Daaa, face mirat regele, n-aș fi crezut, atunci să le mai mărim
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
apărut în }ara noastră din 26 iulie 1909, în care recomanda: "Cei ce au pornit cu gândul ca acest congres să se țină, n-au decât să-și asocieze câțiva tovarăși pentru facerea pregătirilor necesare și, la toamnă, când se reiau de obicei preocupările literare, să se convoace toți câți poartă un cald interes bunului mers al literaturii noastre." în condițiile precare din acea vreme, un congres propriu-zis nu s-a putut ține. Cu toate acestea, inițiatorii lui nu au dezarmat
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
al cărei catalog are un motto semnificativ luat din Henri Barbusse: "Celui qui veut creuser jusqu 'a la vérité doit simplifier", cuvinte ce rezumă foarte exact crezul său existențial și artistic de tinerețe. Tonitza expunea atunci o pictură protestatară care relua în bună măsură tiparele stilistice și tonul acuzator al desenelor pe care le publica dezlănțuit în ziarele timpului. Imaginea, gândită strict în termeni de eficiență a comunicării, trebuia să fie directă, cu impact instantaneu asupra privitorului. Fizionomiile sunt expresionist accentuate
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
și noapte, cu aviz și fără aviz". Au apărut multe reacții de bun-simț în presa portugheză (dar oare când a avut bunul-simț câștig de cauză față de "vijilența" spiritului primar agresiv, infailibil în invidie, răutate sau ură?). Din criză de spațiu, reiau aici doar opiniile aceluiași Baptista-Bastos. El descrie omniprezentul aparat pus pe urmele noastre drept "ochiul incisiv, inclement, glacial, implacabil, care informează, nu se știe bine pe cine, despre ceea ce, în modestia noastră, facem. Mărunțișurile noastre cotidiene - contemplarea felului de a
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
al țarului, amândoi siliți să ia calea pribegiei. În fiecare din cele șapte întâlniri, femeia este hărăzită altuia prin logodnă sau căsătorie. Dintr-o asemenea perspectivă, cea mai subtilă interpretare a propus Liviu Malița (într-un studiu apărut în "Tribuna", reluat în Dicționarul esențial al scriitorilor români, Albatros, 2000): romanul încearcă o consacrare cvasi-religioasă a femeii, o revalorizare a iubirii ca aventură mistică, o ceremonie a Unului, un ritual de reconciliere a individului cu Totul. Liviu Rebreanu realizează o explorare a
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
mie. Iată că nu știm niciodată ce suntem,... cine suntem,... și cine este, poate, mai interesant, pentru cititor. Astfel încât, cât mai găsesc surse, ce mi se păreau inferioare, ori chiar uitate în însemnările mele făcute la întâmplare, - surse binevenite, - le reiau...
Jurnal intim by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8631_a_9956]
-
primul document, din 1947, dă instrucțiuni despre organizarea birourilor de Siguranță, despre recrutarea și modul cum se lucrează cu informatorii, despre cum se face filajul (p. 165-180). Alt ordin, din decembrie 1948, cuprinde "instrucțiuni cu privire la munca de sabotaj" (p. 181-192), reluate cu modificări în februarie 1951 (p. 195-203). În iunie 1950, se lucrează la "preîntâmpinarea actelor de diversiune, agitație și sabotaj la înființarea gospodăriilor colective" (p. 193-194). Multe pagini și multe detalii sunt rezervate, în 1951, așa-numitei "munci cu agentura
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
constructivismul consensual la suprarealismul cel mai intransigent) e anume repus în funcțiune pentru limpezirea unor tendințe ulterioare. Istoricitatea nu se pierde în secțiuni de epocă, ci devine premisă a unei tipologii aparte: "Mutatis mutandis, generația literară a anilor '80 a reluat atitudini și sloganuri ale avangardei istorice, într-un moment când celor mai tineri poeți li se părea că estetismul Ťneomodernistť al celor de la 1960 trebuie depășit spre un discurs mai apropiat de realitatea imediată, de limbajul cotidian - nouă căutare de
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
poezie cât mai Ťtranzitivăť, se dorește și mai apropiată de prozaicul univers concret în care trăim, de ceea ce Bogza numise cândva Ťplan primarť, ducând spre ultimele consecințe proiectul autenticist al predecesorilor imediați... Forme, așadar, de post- sau neo-avangardism, ce nu reiau pur și simplu, repetitiv, idei moștenite, ci le prelungesc ecoul în Ťstări de spiritť solicitate de noul Ťpuls al vremiiť. Sunt semne că spiritul avangardei, dinamic-interogativ, rămâne în multe privințe actual și promițător de noi Ťîntoarceriť, cu consecințe benefice pentru
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
la palat pe mai-mici: "Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă! - Ca vitele, Măria Ta! - O să vă dau afară, mă! - Să ne dai, Măria Ta! - Mari ticăloși sînteți, mă! - Ticăloși, Măria Ta!". Karkaleki îl reia pe Pristanda. Karkaleki, "acest celebru publicist, întemeetorul presei politice române" este un Bostandaki pălmuit la nivel mai înalt. Povestea lui? Aceeași, schimbînd ce e de schimbat, cu a grozăviilor scrise în România postbelică, dar datate aiurea și altminteri. "Mă mir
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
Deși la Praga nu a stat decât cinci luni de zile, Blaga și-a făcut repede remarcată (și impusă) personalitatea. A stabilit relații cu principalele ziare și Agenția cehoslovacă de presă "Ceps", cu ajutorul căreia a difuzat articolul "Situația din România", reluat de mai multe cotidiane ("Reforma", "Ceske slovo", "Narodni Listy"). La Minister, reușește să impună "raportul de presă săptămânal" (în locul celui zilnic) așa cum procedau toate marile ambasade de aci. Merită, de asemenea, reținut severul program zilnic pe care și-l impusese
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
le generează, distrugerile cu care ne amenință sînt aceleași ca și cele din trecut. Socialismul reprezintă o religie ai cărei apostoli sînt la fel de intoleranți ca și strămoșii lor. Doctrinele, limbajul, credințele, metodele de propagare sînt aproape identice"i. Aceste fraze reluau, de fapt, îngrijorări exprimate de autor încă din 1895, în Psihologia mulțimilor. Același sumbru pronostic - și tot în 1921 - îl făcea și Sigmund Freud: Cînd o altă formațiune de masă ia locul formațiunii religioase, cum se pare că izbutește acum
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
cuteza de acum încolo să mai nege existența extratereștrilor. Pe nimeni nu-l va mai surprinde ivirea lor la colțul străzii. O nouă eră a cunoașterii, de o importanță capitală pentru progresul umanității, s-a deschis prin comunicatul de la Vatican. Reiau, sub impresia acestor emisiuni (în care domnea o admirabilă unanimitate a părerilor, evocând adunările PCR de odinioară), lectura ziarului "Cotidianul" din 15 mai 2008: "ŤEste posibil ca viață să existe și pe alte planeteť, consideră reverendul Jose Gabriel Funes, preot
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
aparținînd aceleiași specii a eseului memorialistic. Sunt mai profunde și mai subtile decît piesele românești. Fragmente, fragmente, fragmente..., la nesfîrșit! Partea inițială din Studie moldovană revine aproape identic în Cugetări, tabloul petrecerii patriarhale de Armindeni din aceeași Studie va fi reluat în Amintiri, deoarece autorul le concepuse pe toate sub semnul provizoratului. Proza lui pare o succesiune de fragmente înrudite, de încercări preliminare, în vederea conceperii unei viitoare mari opere, rămasă însă nescrisă. Prin hazard biografic, aceste însemnări au astăzi pentru noi
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Iosif Conta, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, și de la Maria Fotino, Emilia Petrescu, David Ohanesian, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Dan Grigore, Mihaela Martin, la mai tinerii Liviu Prunaru, Ion Bogdan Ștefănescu, Vlad Stănculeasa etc. Concursul Internațional de compoziție și interpretare este reluat, creația românească contemporană continuă să aibă un loc privilegiat, iar în 2005 - cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea lui Enescu - structura edițiilor se îmbogățește cu câteva integrale dedicate operelor lui J.S. Bach și Beethoven. Din 2007, când
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 47-48. footnote>. „Pană Lesnea Rusalim nu va vedea luminile rampei decât în stagiunea viitoare, când, probabil, se va relua și baletul Nunta în Carpați”<footnote Din interviul Entretien avec... Paul Constantinescu, compoziteur, semnat Silvia Roșculeț, apărut în „Roumanie nouvelle”, an VII, Nr. 50, 15 dec. 1954, p. 2. Publicat în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Costel Simionescu, Ștefan Mureșeanu, Mircea Zverca<footnote Anca Florea, Opera Română. Al doilea deceniu. 1931-1941. Editura Info Team, București 2002, p. 293-301. footnote>. Regia: Panait Victor Cottescu, regia scenică: sculptorul Mac Constantinescu. Corepetitorii: Liubomirov, Brânzeu, Carp. ISTORIC: Spectacolul s-a reluat pe 13 mai, apoi pe 27 mai și 31 mai 1939, dirijor fiind Paul Constantinescu. (vezi Foto nr. 25, 26, 27<footnote Imagini din patrimoniul Muzeului ONB, oferite cu amabilitate de Iulia Mureșan. footnote>). Tot Paul Constantinescu a dirijat spectacolul
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
de acolo. Pe 15/27 august, aceeași orchestră vieneză o interpretează la Salzburg. O regăsim pe afișe abia în 20 februarie 1949, la București, apoi pe 5 martie 1950. La 1 februarie 1951 într-un concert al Orchestrei Radio, Georgescu reia lucrarea, după care urmează o pauză de 2 ani. O programează din nou pe 3/4 ianuarie 1953 la București, ca mai apoi s-o dirijeze pe 25 ianuarie 1953, la Praga și pe 28 ianuarie, la Brno. O mai
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
la Kosice, unde solistă era Silvia Șerbescu, în Concertul nr. 1 de Rahmaninov. Din nou pe afiș, la 21 februarie 1957 la București și la 24 aprilie în același an, interpretată de Orchestra Gewandhaus, la Leipzig. La București s-a reluat pe 12/13 martie 1960, 20/21 mai 1962, 7 iunie 1962 la Sofia, 6 octombrie 1962 la Debrețin, 10 octombrie 1962 la Budapesta, 21 septembrie 1963 la București. George Georgescu a dirijat această lucrare pentru ultima oară la Leipzig
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
fișa lucrării aflată la Biblioteca Filarmonicii din București reiese că lucrarea a mai fost cântată la 12, 13 și 14 noiembrie 1955 sub conducerea muzicală a lui Mircea Basarab, pe 24/25 decembrie sub bagheta lui Mihai Brediceanu care a reluat-o în concertul din 17/18 septembrie 1987. Ionel Perlea a dirijat-o în 23/24 septembrie 1969. Antonin Ciolan a dirijat Suita extrasă din baletul „Nunta în Carpați” la 22 februarie 1948 în Sala Teatrului Național „Sf. Sava (vezi
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
1942, la Cinematograful ARO, în prezența Regelui Mihai și a Reginei Mamă Elena, cu prilejul przentării filmului Războiul Sfânt”, în interpretarea Orchestrei simfonice și Corului Armatei, conduse de Căpitan Dumitru Juncu. La 10 mai 1942 la Ateneu, lucrarea a fost reluată în aceeași interpretare. ISTORIC: părți din lucrare au fost interpretate de Orchestra Filarmonicii”Paul Constantinescu” din Ploiești, sub bagheta dirijorului Ovidiu Bălan, în concertul dedicat Aniversării Centenarului nașterii compozitorului ( 11 iunie 2009). În același concert s-au mai cântat Balada
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
cu piesele Mother , Goodbye Blue Sky , Empty Spaces , Goodbye Cruel World , ș.a., fiind urmate de o scurtă pauză muzicală. Pe durata pauzei, Roger Waters s-a întâlnit cu grupul de militari români invitați special la acest eveniment. Concertul a fost reluat cu Hey You , continuând cu alte piese de pe album, iar Outside the Wall a încheiat show-ul. Întregul spectacol a fost presărat cu nenumărate momente speciale: apariția uriașului porc gonflabil, muzica, luminile, proiecțiile, butaforia, artificiile și o multitudine de alte
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83962_a_85287]
-
să provinciala aspiră la locul de “primadona” pe scenă vieții muzicale din Anglia. Publicul din Brighton nu mai aplaudă și bătea din picioare, ci solicită dirijorului român să renunțe la partea a II-a a programului de concert, spre a relua întreaga Simfonie Din lumea nouă de Dvorak. Francezii i-au acordat Marele premiu al discului pentru tălmăcirea “miraculoasă” a partiturii maestrului ceh. “Orchestră din Bournemouth - scria presă japoneză - nu e nici Wiener Philharmoniker, nici Berliner, nici Philadelphia Symphonie Orchestră, ea
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
multe surprize. Înafară de Daniel Gheorghe, de care am amintit, a avut alături în câteva melodii adorabila trupă de dans modern “Pescărușii Fantasy” a casei de cultură “Ioan T. Roman” din Medgidia. Stela Enache n- a ocolit nici unul din șlagărele, reluate în cor de întreaga sală, semnate de Florin Bogardo (cele mai multe), Jolt Kerestely sau Dan Stoian: “Ani de liceu”, “Să nu uităm să iubim trandafirii”, “Diminețile mele”, “Cum e oare?”, “Un miracol”, “Luna cântă samba”, “Grea e dragostea”, cărora
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]