6,752 matches
-
că imposibilitatea determinării alegerilor publice optime nu poate fi rezolvată decît adăugînd modelului microeconomic o funcție a utilității colective sau bunăstării sociale (F.B.S.). Această funcție, desemnată în mod obișnuit prin litera W (de la welfare = bunăstare), reprezintă preferințele colectivității referitoare la repartiția bunăstării între indivizi. W este funcție de utilitatea (satisfacția) fiecăruia dintre cei n indivizi ce compun societatea: W = W(U1, U2,..., Un). Această funcție operează un clasament între toate repartițiile posibile și se traduce grafic prin curbe de indiferență colectivă, care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prin litera W (de la welfare = bunăstare), reprezintă preferințele colectivității referitoare la repartiția bunăstării între indivizi. W este funcție de utilitatea (satisfacția) fiecăruia dintre cei n indivizi ce compun societatea: W = W(U1, U2,..., Un). Această funcție operează un clasament între toate repartițiile posibile și se traduce grafic prin curbe de indiferență colectivă, care au aceleași proprietăți tehnice ca și curbele de indiferență individuale studiate. Figura nr. 14. 1 Potrivit figurii, există o infinitate de curbe de indiferență colective, de tip W1, W2
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
medie ponderată a utilităților individuale, cine va defini ponderea atribuită fiecărui individ și pe baza cărui criteriu? În lipsa unui răspuns obiectiv la această întrebare, teoria economică rămîne incapabilă să definească o soluție unică și socialmente optimală de îndată ce se pune problema repartiției bunăstării. Teoremele lui Kemp, Ng și Parks implică de altfel următorul fapt: conținutul teoretic necesar al FBS este fie imposibil, fie inacceptabil. OFBS democratică este imposibilă dacă ea presupune indivizi capabili să dea o valoare cifrată nivelului lor de bunăstare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
decît de elemente cantitative, bunăstarea individuală nedepinzînd decît de acumularea de bunuri și servicii cuantificabile. Dar dacă este imposibil de măsurat și de comparat bunăstarea indivizilor, nici un calcul nu permite efectuarea unui oarecare arbitraj și determinarea soluțiilor la problemele de repartiție. Singură funcția preferințelor unui dictator permite tranșarea problemei și deschiderea către alegeri publice coerente. Dar această soluție este pe cît de posibilă, pe atît de inacceptabilă. Astfel, pista deschisă de Bergson și Samuelson are meritul de a atrage atenția asupra
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deschiderea către alegeri publice coerente. Dar această soluție este pe cît de posibilă, pe atît de inacceptabilă. Astfel, pista deschisă de Bergson și Samuelson are meritul de a atrage atenția asupra necesității de a introduce judecăți de valoare colective în privința repartiției. Însă ea nu rezolvă cu nimic problema indeterminării teoretice a optimului social. De aceea sînt necesare criterii sau alegeri pur politice, iar aceste alegeri nu pot fi guvernate doar de criteriul eficienței (criteriul lui Pareto), nici prin vreo definiție a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
același timp, continuități de dimensiuni semnificative ale vechiului sistem: economia paralelă persistă și chiar proliferează, în ciuda legalizării sectorului privat, situațiile de monopol, administrativ organizate; privilegiile și rentele nu au dispărut și adesea beneficiarii lor nu s-au schimbat; conflictul de repartiție caracteristic vechiului sistem și soluția sa inflaționistă nu s-au atenuat, ba din contră, forma de proprietate majoritară este aceeași, deci concentrarea puterii economice nu s-a diminuat teribil; corupția, birocrația și activitățile gen mafia nu regresează. Hansner utilizează expresia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
utilitarismul; * contractualismul; * economie de război; * acumulare primitivă de capital; * subdezvoltare economică; * instanțe de tutelă; * terapie de șoc și terapie graduală; * stabilizare macroeconomică; * schimbare instituțională; * restructurare microeconomică; * regularizare prin piață; * etica afacerilor; * economie paralelă (subterană); * beneficiarii și perdanții tranziției; * conflictul de repartiție; * vid sistemic. Probleme de studiat: * Ce este capitalismul? * Cum definesc capitalismul F. von Hayek, P. Saunders și L. von Mises? * Cine a lansat conceptul de capital? * Care sînt determinantele spiritual-religioase ale capitalismului în accepțiunea lui M. Weber și W. Sombart
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
schimbare instituțională restructurare microeconomică. * Ce sînt instanțele de tutelă? * Cum se produce regularizarea prin piață? * Ce etică a afacerilor este specifică capitalismului? * Ce este economia subterană? * Cine sînt principalii beneficiari și principalii perdanți ai tranziției? * În ce constă conflictul de repartiție? * Ce înțelege Hansner prin noțiunea de "vid sistemic"? * Care sînt caracteristicile capitalismului românesc înainte de criza din 2009? * Care sînt elementele definitorii ale capitalismului românesc după momentul 2009? Capitolul 17 ECHILIBRUL ȘI OPTIMUL ECONOMIC 17.1. ECHILIBRUL GENERAL Puțini termeni folosiți
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Vilfredo Pareto: O situație este optimală dacă nu se mai poate ameliora satisfacția unui individ fără a o deteriora pe cea a altui individ, cel puțin. Pentru ca alocarea resurselor să fie optimală, în sens paretian, trebuie îndeplinite trei condiții: 1) repartiția optimală a bunurilor între consumatori. Prima condiție a optimului: Rata marginală de substituție între două bunuri oarecare trebuie să fie identică pentru toți consumatorii; 2) repartiția optimală a factorilor între producători. A doua condiție a optimului: Rata marginală de substituție
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Pentru ca alocarea resurselor să fie optimală, în sens paretian, trebuie îndeplinite trei condiții: 1) repartiția optimală a bunurilor între consumatori. Prima condiție a optimului: Rata marginală de substituție între două bunuri oarecare trebuie să fie identică pentru toți consumatorii; 2) repartiția optimală a factorilor între producători. A doua condiție a optimului: Rata marginală de substituție tehnică (RMST) între doi factori de producție trebuie să fie identică în toate întreprinderile; 3) repartiția optimală a producției globale între bunuri. A treia condiție a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bunuri oarecare trebuie să fie identică pentru toți consumatorii; 2) repartiția optimală a factorilor între producători. A doua condiție a optimului: Rata marginală de substituție tehnică (RMST) între doi factori de producție trebuie să fie identică în toate întreprinderile; 3) repartiția optimală a producției globale între bunuri. A treia condiție a optimului: Rata marginală de transformare (RMT) între două bunuri oarecare trebuie să fie egală cu rata marginală de substituție între aceste bunuri; RMT între două bunuri X și Y indică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fără a o reduce pe cea din alt bun. Cum se alege combinația optimală de-a lungul frontierei? Pentru ca un individ oarecare să estimeze corect această combinație optimală, ea trebuie să-i permită atingerea celei mai elevate curbe de indiferență. Repartiția producției este deci optimală pentru acest individ în punctul de tangență între frontiera posibilităților de producție și o curbă de indiferență (pct. E). Panta celor două curbe în acest punct este identică și deci RMS = RMT. În măsura în care, în situație de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Globalization Is Grrrreat!, 2002,http://www.cato.org/pubs/letters/palmer-catoletters.pdf 1 Lista poate fi consultată la adresahttp://en.wikipedia.org/wiki/List of free trade agreements. -----------------------------------------------------------------------6 1 1 ECONOMIE POLITICĂ Prefață Clarificări noționale și metodologice Obiectul cunoașterii economice Sisteme economice Producție, repartiție, schimb și consum Consumul și consumatorul Teoria cererii Elemente de teoria ofertei Factorii de producție Eficiență, productivitate și rentabilitate economică Moneda și finanțarea economiei Inflația Statul ca actor economic Politica economică Economia bunăstării și alegerilor colective Creșterea și dezvoltarea economică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evidențiază dimensiunea și structura unei economii bazate pe relații de piață. Așadar, concepția care stă la baza SCN este teoria economiei de piață; acest sistem pune în evidență și dă posibilitatea să se analizeze producția de bunuri economice, formarea și repartiția veniturilor în societate, consumul și acumularea de bunuri economice, procese economice care au loc în cadrul și între subiectele economice (societăți private, de stat, instituții publice, gospodării ale populației). Sistemul Conturilor Naționale îndeplinește următoarele funcții<footnote C. Anghelache, A. Isaic-Maniu, C.
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială a resurselor de muncă feminine, a inegalității dintre sexe în diferite domenii (educație, participare la luarea deciziilor, timp de muncă, salarizare etc.). Pentru analiza repartiției pe sexe se pot utiliza mărimile relative de structură, care exprimă greutatea specifică (ponderea) populației feminine, respectiv masculine, în totalul populației. Fiind vorba despre o structură stabilită pe baza unei caracteristici alternative (masculin sau feminin), cele două proporții calculate sunt
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
în timp; ea trebuie însă analizată, corelat cu alte caracteristici demografice, socioeconomice, pe medii etc. Structura populației pe vârste Vârsta este o caracteristică demografică importantă, aceasta influențând toate aspectele activității economice, sociale, culturale etc. Analiza structurii populației pe vârste presupune repartiția statistică a populației după trăsătura cantitativă continuă „vârsta”; ea are ca rezultat stabilirea unui număr de subpopulații, în funcție de valorile caracteristicii (zi, lună, an, cinci ani sau alt interval al valorilor vârstei). Una dintre problemele ce trebuie rezolvate în analiza structurii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
unei persoane exprimată în ani, luni, zile etc. care s-au scurs de la naștere până în momentul observării statistice a persoanei; − vârsta în ani împliniți la momentul observării statistice sau atinsă în timpul anului calendaristic considerat. În practică însă, pentru a obține repartiția pe vârste, cu ocazia recensământului<footnote În perioadele intercensitare (la 1 ianuarie și 1 iulie în fiecare an) stabilirea efectivului populației pe vârste se realizează ținând cont de mișcarea naturală și cea migratorie. footnote> populației se înregistrează data nașterii, urmând
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
profesionale, complementare sau de ucenici; • absolvenți de gimnaziu, școli generale și prima treaptă de liceu; − absolvenți de școli primare; − persoane fără școală absolvită; − persoane cu școală absolvită nedeclarată. Analiza structurii populației după nivelul școlii absolvite poate fi adâncită prin urmărirea repartiției acestor categorii pe specialități și profiluri de pregătire profesională; de asemenea, se recomandă corelarea aspectelor menționate cu alte caracteristici demografice (sex, vârstă), socioeconomice (ramuri de activitate, mediul urban-rural) și teritoriale (pe județe). Structura populației pe naționalități (etnie) a suferit în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
scăzut de educație sanitară, condițiile de viață diferite sunt numai unele dintre cauzele care au dus la menținerea diferențelor mari ale mortalității între medii. În analiza mortalității populației, o importanță deosebită o prezintă studierea aspectelor statice și dinamice referitoare la repartiția deceselor pe cauze. În mod curent se determină intensitatea mortalității pe cauze, precum și structura deceselor pe grupe de cauze relativ omogene. Astfel, rata mortalității proprie cauzei de deces „i” se stabilește pe baza relației. Ținând cont de faptul că numeroase
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
pentru consum și economisire, de politica fiscală a statului. Este vorba despre venitul personal și venitul disponibil. footnote>. Pentru determinarea indicatorilor macroeconomici se pot folosi trei metode, și anume: metoda de producție, metoda cheltuielilor (utilizării producției finale) și metoda veniturilor (repartiției). A) Metoda de producție (metoda valorii adăugate) Sintetic, această metodă presupune măsurarea și evidențierea valorii adăugate brute (VAB) create de factorii de producție în toate unitățile din interiorul țării, producătoare de bunuri și servicii și agregarea acestor mărimi pe sectoare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de vedere al țării importatoare. Acestea sunt evaluate la prețurile CIF (cost insurance freight), care includ valoarea FOB a bunurilor, precum și cheltuielile de transport, cheltuielile cu serviciile de asigurare de bunuri etc., efectuate până al frontiera țării importatoare. C) Metoda repartiției (sau metoda însumării veniturilor) Metoda repartiției constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea factorilor de producție, concretizate în venituri primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi, rente, profituri), în alocațiile pentru consumul de capital fix și în impozitele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
sunt evaluate la prețurile CIF (cost insurance freight), care includ valoarea FOB a bunurilor, precum și cheltuielile de transport, cheltuielile cu serviciile de asigurare de bunuri etc., efectuate până al frontiera țării importatoare. C) Metoda repartiției (sau metoda însumării veniturilor) Metoda repartiției constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea factorilor de producție, concretizate în venituri primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi, rente, profituri), în alocațiile pentru consumul de capital fix și în impozitele indirecte. Compensarea factorilor de producție sau
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de nonrăspuns pe medii de rezidență (urban/rural/Municipiul București) și statutul ocupațional al capului gospodăriei; − calculul coeficienților ajustați pe baza caracteristicilor demografice (sex, grupă de vârstă, mediu) ale persoanelor din fiecare gospodărie, pe regiuni. Ajustarea se realizează prin redresarea repartiției populației din eșantion, după aplicarea unei tehnici de post-stratificare. Aceasta constă în definirea unor grupe distincte (post-straturi) de unități de observare, după efectuarea cercetării în teren, grupe pentru care se cunosc, din alte surse, repartițiile caracteristicilor de interes. Poststratificarea se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Ajustarea se realizează prin redresarea repartiției populației din eșantion, după aplicarea unei tehnici de post-stratificare. Aceasta constă în definirea unor grupe distincte (post-straturi) de unități de observare, după efectuarea cercetării în teren, grupe pentru care se cunosc, din alte surse, repartițiile caracteristicilor de interes. Poststratificarea se realizează la nivelul județelor. Utilizarea acestei tehnici conduce la creșterea gradului de precizie a estimațiilor. Concepția metodologică și organizatorică a anchetei a fost realizată de INS București, cu sprijinul specialiștilor francezi de la INSEE Franța, în cadrul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor de vasomoție are loc o închidere și deschidere ritmică a capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de activitatea țesutului perfuzat, cu o repartiție diferențiată în același organ. Aceste modificări în debitul sanguin capilar sunt aparent distribuite neregulat, dar sunt ritmice și organizate. La nivelul mușchiului scheletic în repaus densitatea capilarelor deschise este de 200-300/mm3, iar în activitate poate deveni de 10 ori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]