KorAP: Find »[drukola/base=repetitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...94 >

2,350 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610

traseul istoriei rusești, fără a puncta stagnare, nici pe departe, ci mai degrabă consistență și consecvență în filonul etnic. Unul dintre aceste binoame este reprezentat de: ÎNAINTE și DUPĂ. În istoria devenirii Rusiei a existat mereu acest „înainte și după”, repetitiv, înnoitor, ca o constantă a specificului național, o matriță a nașterii și mai cu seamă a renașterii naționale, activată periodic spre regenerarea energiilor și redesenarea orizonturilor. Actul de naștere al Rusiei creștine este el însuși o pagină de istorie cu

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

în general, nu este recunoscută necesitatea emancipării în plan privat (evident, a celor care ar avea nevoie de așa ceva). Pur și simplu, o astfel de perspectivă nu este luată în discuție. Cine își asumă de bună voie corvoada unor munci repetitive, monotone și cu o finalitate elementară: conservarea vieții? Este preferabil să consideri că viața merge de la sine, că există o forță vitală ce determină ca amănuntele de fiecare zi să se armonizeze. Constatarea că există nevoi imediate, nu numai individuale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460

cu violență Împotriva propriei familii sau a societății, mai ales În condițiile asocierii consumului de alcool. În cadrul tulburărilor obsesiv - compulsive furia și agresivitatea nu sunt În general criterii de diagnostic, Însă TOC se caracterizează prin gânduri intrusive și inadecvate, comportament repetitiv. Agresivitatea este mascată de forme reacționale organizate, iar trecerile la act rămân excepționale și sunt adesea mascate de ambivalență, de remușcări și de dorința de pedeapsă. Prevalența comportamentului agresiv În TOC asociat cu altă patologie psihiatrică este de două ori

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951

un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. (Pe lângă exprimarea deficitară și repetitivă - de exemplu, folosirea expresiei „cota aferentă” - se impune a ne întreba din ce „cote” consiliul local și primarul vor putea să-și desemneze pentru fiecare unitate de învățământ câte doi sau trei reprezentanți? Întrebarea se impune cu atât mai mult

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382

forma unui produs axiologic, integrat într-o grilă valorică personală, CPP va impulsiona comportamentul atunci când aceasta va fi apelată. Ea nu va rămâne deloc în plan metafizic, ci va fi transpusă în practică. Experiența, contactul repetat cu anumite situații, oarecum repetitive, au o importanță covârșitoare în structurarea CPP (determinantă este experiența personală). Dinamica credințelor psihopedagogice Potrivit concepției de ansamblu a acestui studiu, CPP nu sunt fenomene statice, ci structuri complexe cu multă energie și o dinamică proprie, prezentându-se astfel atât

[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
mecanismelor oboselii. Principiile sale au ca punct de plecare schimbările ce au loc în sistemul nervos central și, în consecință, în organismul viu în timpul activității. Adepții săi (Riedl, 1977; Secenov & Rosenblat, 1988) arată că, spre exemplu, în cursul unei activități repetitive prelungite, prin reducerea potențialului funcțional (eficacitate funcțională), celulele cortexului declanșează imediat procesul invers, deci efortul de restabilire a potențialului funcțional. Dacă procesul de restabilire se dovedește suficient pentru a reinstaura echilibrul, persoana respectivă nu mai resimte oboseală. Procesele de inhibiție

[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
urmă aspect, al oboselii, ne interesează din perspectiva managementului clasei de elevi, deoarece starea de monotonie și supraîncărcarea, ca factori determinanți ai „oboselii de tip managerial”, rezultă în urma unor disfuncții organizatorice ale activității din clasa de elevi: - activități și sarcini repetitive, monotone; - absența conexiunii inverse reale; - perspectivele motivaționale limitate; - durata și intensitatea inadecvate ale activităților de tip educațional; - interesul scăzut al elevilor pentru activități instructiv-educative, conduse inoportun de către cadrul didactic. Astfel, conceptele de interes ale managementului clasei de elevi, în ceea ce privește oboseala

[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
2. Pregătiri necesare pentru asigurarea succesuluitc "3.2. Pregătiri necesare pentru asigurarea succesului" 5. Pregătește-ți sala de clasă pentru a putea desfășura ore ordonate și disciplinate. 6. Menține un mediu fizic adecvat. 7. Fii organizat. 8. Stabilește activități algoritmice (repetitive) pentru fiecare activitate educativă. 9. Folosește așezarea băncilor ca pe o metodă specifică de realizare a unei bune discipline. 10. Stabilește reguli implicite (în conformitate cu valorile expresive) pentru clasa ta. 11. Încurajează-i pe elevii care respectă aceste reguli. 12. Punctualitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

ordinul 0.3 - 10 μV, obținută prin stimularea standardizată a analizatorilor vizual, auditiv sau somato-senzorial, detectată neinvaziv prin culegere cu electrozi plasați la nivelul scalpului, prelucrată prin amplificarea, filtrarea și medierea îaverijare) computerizată a X trasee corelate la X stimuli repetitivi și afișată într-o fereastră de latență îprecoce sau tardivă) sub forma unor unde notate î74, 75): - precoce î0 -100 ms): N1,N2, I,II, ...,VII - 1-10ms, denumite PE exogene; - tardive îpeste 300ms): N100, P300, N400, P600, numite PE endogene

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
evocate centrale, culese în arii specifice cerebrale, într-o fereastră temporală precoce, utilizând stimuli standardizați nediferențiali și care exprimă doar activitatea neurologică de conducerea la nivelul analizatorului până la proiecția corticală: Potențialele evocate auditive îBAEPs) sunt generate prin stimuli sonori micști repetitivi, la 30 dB deasupra pragului auditiv - hearing level îHL), sub formă de burst-uri sau click-uri îdurată de 0,1ms, bandă de la 100 Hz la 10 kHz și 500 repetiții). BAEPs sunt culeși utilizând electrozi neinvazivi sub formă de discuri mici

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
un prag de 70-80 dB, repetați în faze alternativ opuse, într-o fereastră poststimulare de 1-10 ms, și respectiv a activitații postsinaptice exprimată în potențialul global de acțiune al nervului îPGAN) - N1 la stimuli sonori tip click-uri filtrate, ½ sinusoidă, administrați repetitiv de 100 - 2000 de ori la 10 Hz. Amplitudinea undei N1 este direct proporțională cu intensitatea sonoră, iar latența este invers proporțională cu ea, dar ambele variază neliniar cu prezența unui punct de inflexiune situat la 80 dB. Porțiunea bazală

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
reprezintă înregistrarea activității electrice din trunchiul cerebral, culeasă far-field neinvaziv, cu electrodul activ plasat pe mastoidă și electrodul de referință plasat la nivelul vertexului, într-o fereastră de 1 - 15 ms, generată cu click-uri fitrate între 100 Hz - 3 kHz, repetitive 1000 - 4000, cu frecvența de repetiție de 10 - 20 Hz. Undele descrise de Jewett sunt: unda I ce reprezintă potențialul evocat la nivelul nervului auditiv îPGAN) porțiunea cohleară, unda II - porțiunea retrocohleară a nervului auditiv până la nivelul nucleilor bulbari cohleari

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de la nivelul corpilor geniculați interni până la nivelul talamusului și potențialele tardive 50 - 400 ms (LLR - Late Latency Response) generate în ariile corticale primare și secundare. (225) Potențialele evocate auditive corticale reprezintă răspunsul electric talamo-cerebral ce se obține la o stimulare repetitivă, standardizată a analizatorului auditiv, folosind zgomote tip click-uri filtrate sau tone burst-uri, cu durată scurtă 10 - 20 ms, bandă 20 Hz - 1kHz, cu o frecvență a repetiției de 50 - 100 c/s pentru MLR, respectiv tone burst-uri de 50 - 1000

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tehniciilor de potențiale evocate uzuale, ce nu permit depășirea graniței dintre neurologic și cognitiv, se datorează tipului de stimulare folosită în explorarea analizatorilor și fereastra de analiză a semnalului mediat achiziționat: - Stimulii folosiți în tehnica „clasică' sunt stimuli fizici nediferențiați, repetitivi și fără încărcătură cognitivă îclik-uri, burst-uri pentru potențialele evocate auditive, fash-uri, reverse pattern pentru potențialele evocate vizuale, stimuli electrici pentru potențialele evocate somato-senzoriale); Fereastra de achiziție cu aplicativitate clinică actuală nu depășește 300 ms, în schimb procesele cognitive se presupune

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
praxiei verbale și refacerea engramelor motorii prin răspuns. Metoda de stimulare-facilitare se bazează pe următoarele principii: 1. Stimularea auditivă intensivă se referă la administrarea stimulilor verbali auditivi consecvent, la un ritm care se apropie de vorbirea normală; 2. Stimularea senzorială repetitivă se referă la readministrarea acelorași stimuli în contexte și în sedințe diferite; 3. Stimularea variată și diferențiată se referă la folosirea unor arii tematice variate și realizarea stimulării cu stimuli asemănători, dar cu nuanțe diferite ca formă și înțeles; 4

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tulburările echilibrului vegetativ de tipul hipersudorației palmare, tulburărilor funcționale cardiace, respiratorii și digestive. (48, 166) Metoda stimulării magnetice transcraniene Metoda stimulării magnetice transcraniene este o metodă folosită uneori pentru a stimula refacerea limbajului prin direcționarea unui câmp magnetic ―lent și repetitiv' asupra zonelor cerebrale ce se presupune că exercită o influență inhibitorie asupra capacității de denumire în afazia non-fluentă. Metoda nu are un standard de eficiență demonstrat, deși o serie de studii efectuate de Naeser M &Leone AP par să confirme

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ce mimează literele sau al literelor p-b, b-d prin exerciții folosind drapele, modelaje din sârmă. Metoda semantico-sintagmatică de recuperare a grafiei are principii asemănătoare metodei de recuperare a lexiei. La nivelul literelor se copiază linii drepte, înclinate, curbe, frânte repetitiv pe rânduri sau în cadrul unor desene simple, se copiază litere de tipar mari, mici apoi cursive, separate și în cadru unor cuvinte, folosind culori diferite pentru consoane și vocale sau pentru consoanele perechi surde-sonore. În cazuri severe, copierea literelor din

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sa labiofacială este vizibilă, neprovocând dificultăți în labiolectură. Ceea ce poate crea dificultăți este reglarea intensității sonore la hipoacuzici. După articularea analitică a consoanei se trece la etapa sintetică, prin exersarea articulării în cadrul unor silabe simple sau cuvinte conținând silabe simple, repetitive: salutul pa!, cuvintele: papa, apa, fără a se forța articularea și labiolectura pentru cuvinte mai complexe. Corectarea deformăriilor articulării fonemului pReducerea treptată a intensității emiterii fonemului p până la estompare poate fi corectată prin reluarea exersării analitice a fonemului izolată și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
îi semnalizează când a reușit să emită corect fonemul b. A doua tehnică folosește antrenarea inițială a fonației laringiene, iar dezocluzia articulatorie este ajutată de logoped prin percuția obrajilor sau prin îndepărtarea digitală intermitentă a buzelor și producerea unui b repetitiv. Se explică apoi logopatului că emisia fonemului b implică utilizarea unei dezocluzii unice și nu repetitive. A treilea tehnică are ca bază de execuție modelul articulării sunetului p, la care se atașează vibrațiile corzilor vocale declanșate în etapa dezocluzivă. Palparea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a fonației laringiene, iar dezocluzia articulatorie este ajutată de logoped prin percuția obrajilor sau prin îndepărtarea digitală intermitentă a buzelor și producerea unui b repetitiv. Se explică apoi logopatului că emisia fonemului b implică utilizarea unei dezocluzii unice și nu repetitive. A treilea tehnică are ca bază de execuție modelul articulării sunetului p, la care se atașează vibrațiile corzilor vocale declanșate în etapa dezocluzivă. Palparea reciprocă, a toracelui și a laringelui, între recuperaționist și logopat asigură explicarea diferențelor de sonorizare laringeană

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
poate apărea după articularea corectă a lui b izolat, dar prin introducerea în combinații silabice cu alte sunete își pierde sonoritatea. Folosind metoda analitică a pronunției izolate, pe foneme și silabe, urmată de metoda sintetică a reconstrucției cuvântului și accentuând repetitiv consoana b se exersează cuvântul ce a creat dificultăți în pronunție. De exemplu cuvântul berbec se va rosti repetând fonemul b astfel: bbberbbbec; - Parazitarea fonemului b cu un sunet ă sau alt fonem emis anterior este cauzată de faptul că

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
p: prin deplasarea unui pendul de hârtie sau împrăștierea unor bucățele de hârtie etc. Fonemul se deprinde și se exersează analitic, apoi se exersează sintetic prin introducerea în cuvintele din care a fost detașat sau în cuvinte cu silabe simple, repetitive: tata, în care se pronunță silabisind sau repetând sunetul, astfel: tata, ta-tata, tata, t-t-t-a, t-t-t-a, ta, ta-ta, apoi se exersează silabele inversate (vocală-consoană): at-at, a-ta; pa; pa-t, pat, tata-pat. Consoana t are o utilizare relativ frecventă atât

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ad-ad-ad, ada, ada. Vibrația laringelui, toracelui și chiar a dinților se resimte de către subiect prin palpare, și se imită, verificându-se prin comparare, similitudinea expresiei vizual-tactile în articulare. Se poate folosi pentru obținerea transferului fonetic al sonorizării cuvântul ud, pronunțat repetitiv ut-ut-ut până se obține consoana d. Consoana d se emite mult mal greu decât celelalte consoane sonore. Pentru emiterea acestui sunet se fac exerciții îndelungate. Când s-a obținut, fonemul d trebuie consolidat în cuvinte ca: da, dud, dulap, doi

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
laringiene la logoped. Conștientizarea intensității și continuității curentului de aer se face prin palpare sa preorală în spațiul interdigital police-index. Obținerea sonorizării laringiene se poate realiza prin transfer interfonemic pornind de la articularea lui a precursor, pronunțându-se prelungit și scurt, repetitiv, într-o singură expirație, sunetele szsz, apoi sazasaza. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ș - Sigmatismul pentru Ș Fonemul ș este o consoană fricativă, obținută prin constricția canalului vocal, articulată prepalatal și este surdă fiind lipsită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ș, respectiv exersând expirul cu vârful limbii interdental când se simte aerul rece specific lui s. - Exerciții „de șuierat' într-un expir unic prelungit, dar schimbând poziția vârfului limbii din interdentală, retrodentală și alveolară într-o succesiune interfonemică s-ș repetitivă. Constricția se realizează la nivel alveolar, pe fața dorsală a limbii, imediat în spatele vârfului limbii ce stă la limita dintre alveole și incisivi. Exercițiile se suflat se pot realiza cu un pai apoi se repetă fără el. - Exersarea transferului interfonemic

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]