1,973 matches
-
sacoșe, el o invită cu o reverență comică înapoi în hol: - Și acum, draga mea, să vedem cum ies eu la inspecția de fond a forului superior pe linie de marketing! Iuliana înaintă destul de timid în fiecare cameră, neputându-și reprima exclamațiile de uimire:Wow! Ce frumos miroase și ce curat este peste tot! Ești extraordinar, Eugen! Adevărat, în toate cele trei camere, în bucătărie și baie sau pe balcon, era curat și toate lucrurile așezate la locul lor într-o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de cornee și nu numai. Iustin, asemenea unui mare actor în rol principal, reușise să se concentreze printr-un admirabil efort de voință. Asculta cu atenție, străduinduse, în același timp, să-și stăpânească nerăbdarea firească, de altfel - și nu-și reprimă un zâmbet generos, de admirație pentru femeia care a fost pionul principal pe masa de șah a luptei împotriva bolii lui. ,,Ciudat! Deși starea de nevăzător mi-a adus atâta durere, acum parcă aș vrea să se prelungească încă puțin
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
abia reușea să-și stăpânească lacrimile ce o încercau, spre deosebire de Iulia, care le lăsa să se rostogolească până la colțurile gurii și abia atunci le ștergea cu batista. Ea privea cu duioșie ce se întâmplă în fața ei și nu-și putea reprima un gând ce o mai încercase în ultimele două zile: ,,Frate drag, tragedia vieții tale a fost ca o trambulină ce ne-a propulsat pe fiecare spre un viitor cum nu ne-am fi imaginat. Acum îi dau dreptate Marian
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
se aseamănă, exagerând prea puțin, din păcate, cu celulele canceroase din interiorul unui organism. Codruț 25 iunie 2006 Îți trimit par la poste, grație serviciului cu preț redus al imprimatelor (oare cât va mai dura până când Poșta Română îl va reprima?) aceste două reviste, „Le Courrier International” și „L’Hebdo“, aduse de Anna, o dată cu venirea ei în România. Le-am citit cu nesaț, detașare și, culmea, puțin dispreț. Cred că am redevenit „român“, m-am înfundat în apa călduță - mocirloasă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
momentul începerii lucrului, îmi venea în minte ideea că va dispărea. Cum interpretezi simbolic acest obicei? Există mai multe explicații din punctul meu de vedere. Una dintre ele ar fi că toată această credință crescută în poporul român a fost reprimată în perioada comunistă și a revenit în vervă după 1989, ca un fel de răspuns la starea de oprimare care a existat atunci. Pe de altă parte însă, cred că există și alte explicații, pentru că cei care au văzut filmul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
corpului sau un articol de Îmbrăcăminte care ne fascinează Într-un mod inexplicabil. Asemenea fixații pe obiecte care ne provoacă plăcere se instaurează Încă din copilărie, cu mult Înainte de a ne putea exprima Încântarea. Cu cât Îmbătrânim, aceste experiențe sunt reprimate, Însă ele rămân stocate În subconștient și pot cauza conflicte. În cazul stărilor patologice, persoana respectivă are impresia că poate găsi satisfacție doar prin obiectul dorinței sale. Nefiind dispus să dezvăluie adevărul din spatele acestui fetiș, face tot ce-i stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Detesta poftele trupești ale propriului trup și, În același timp, era ademenit de ele. În trecut reușise să-și Înfrâneze impulsurile, spre deosebire de alți băieți din clasa lui, care se masturbau tot timpul. Între treisprezece și nouăsprezece ani reușise să-și reprime ceea ce numea „ea“, reușise să nu se masturbeze. Însă În ultimul an, după ce picase examenul de admitere la facultate, anii de auto-pedepsire și de scârbă de sine au provocat Înlăuntrul lui o reacție negativă, iar acea necesitate a revenit chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Înseamnă? se interesă Barnes. Cred că atunci când tratăm cu el trebuie să ținem cont și de conținutul emoțional. Vrei să-l psihanalizezi? spuse Ted. Să-l Întinzi pe canapea și să afli dacă a avut o copilărie nefericită? Norman Își reprimă supărarea cu oarecare dificultate. „În spatele aspectului său băiețos se ascunde un copil“, Își zise el. — Nu, Ted. Dar dacă Jerry are emoții, atunci ar fi bine să nu neglijăm aspectele psihologice ale reacțiilor sale. — Nu intenționez să te ofensez, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
CDR, condusă de lideri în vârstă, repere morale, fără îndoială, dar care s-au dovedit repede depășiți de problemele economice, Stolojan și Băsescu au experiență exact în aceste domenii. Și în general o experiență relativ comună de viață. Ei au reprimat cu duritate orice cochetărie cu inamicul politic și încearcă să-și apropie potențialii aliați, PUR și UDMR. Dacă la toamnă vor ieși înaintea PSD-ului, probabil că vor și reuși. PUR are tot interesul revenirii la putere pentru a și
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
a liderilor politici" (Vasile Gârneț). Evident, în această elită culturală, îl înclud și pe poetul și traducătorul Arcadie Suceveanu. Opera lui, de-o valoare incontestabilă, încununată cu multe și valoroase premii, este tradusă în peste 10 țări. Nu-mi pot reprima o întrebare: de ce la Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu" nu-i nominalizat niciun poet basarabean? Închei acest șapou, citând un mare istoric, acad. Alexandru Zub: "Republica Moldova, în noua alcătuire, ezitând mereu între Federația Rusă și reintegrarea în statul român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
viu, sau prea vital. ori, doamnei masek nu-i plăceau ființele vii, ci ființele moarte. Cum sunt oamenii așa sunt și crucile. Din cînd în cînd ne opream în fața unui mormînt sau a unui cavou și tanti masek nu-și reprima plăcerea de a-l face încă o dată praf și pulbere pe respectivul locatar al respectivului loc de veci. Vezi ce cruce îngîmfată i-au pus ? Cum a fost omul, așa e și crucea. La ce bun atîta sclipici, atîtea kilograme
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
utilizare a lor trebuia să treacă printr-un acord prealabil cu sursa primă a acestor proiecții, altfel spus, cu ea. în prima clipă am vrut să-i spun „cum ați făcut, Domnișoară ri, ca să intrați la mine ?” dar mi-am reprimat imediat această stupidă întrebare excesiv de materială și terestră. Domnișoara ri era o vrăjitoare, o inventatoare de jocuri, ea se juca de fapt cu energiile ascunse în noi, era capabilă să stîrnească aceste energii necunoscute, misterioase, să le excite (în sensul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
șansă, ai putea ieși de aici cu buzunarele pline dacă asculți de instinctul tău, poate că în acest moment te intersectezi cu norocul fără să știi... Dacă tot ai ajuns aici înseamnă că te-ai lăsat adus de o pasiune reprimată în mod nedrept, și nu e bine, frustrările vor roade tot ce este puternic în tine, mai bine să pleci mîine mahmur și cu toate economiile risipite decît să refuzi, acum, în această secundă, întîlnirea cu Șansa, cu Supraomul din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în patul lui ! o tînără femeie respira acolo rar și senin, profund absorbită de lumea lui orfeu, poate chiar scufundată într-un vis, cu o expresie de beatitudine pe față. Bernard coborî scările ca o furtună, fără să-și poată reprima starea de precipitare. Deși, în timp ce cobora scările pentru a i se plînge doamnei Warnotte își spunea în gînd „eu am înnebunit, de fapt femeia aceea mă așteaptă pe mine și în plus, în loc de pijama, poartă una din cămășile mele”. totuși
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Corona ? momîia rîse și se apropie de Bernard, îl înlănțui cu brațele și îl sărută pe obrazul drept : — nu vrei să facem o plimbare pe malul mării ? „așa goală cum ești ?” fu cît pe ce să spună Bernard, dar își reprimă imediat întrebarea. oricum, momîia părea să-i citească gîndurile, deci întrebarea era inutilă. — să înțeleg că acesta este ultimul meu vis ? făcu atunci Bernard aproape fără să gîndească. — Da, răspunse momîia și îl mai sărută o dată, pe obrazul stîng. 61
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
avertizeze că se află în primejdie. Bernard se simți însă cuprins de un fel de euforie. în definitiv, dacă dincolo va trebuie să lucreze la Departamentul vise, schimbarea nu va fi chiar așa de mare. nu reușea însă să-și reprime o altă enormă curiozitate : mai existau și alte departamente unde puteau fi repartizați nou-veniții ? — Da. Bernard nu se miră de rapiditatea răspunsului, dat fiind că momîia avea acces la întrebările sale chiar în clipa cînd acestea se nășteau. — De exemplu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
toată lumea, avea în minte imaginile din filmele western, cavalcadele avînd ca fundal pereții abrupți de la Grand Canyon sau formidabila scenă din filmul Diligența cu un atac al indienilor și o urmărire printre ciudatele formațiuni stîncoase de la Monument Valley. Victor își reprimă însă aceste divagații pentru a se concentra pe vis, pentru a nu-l pierde întrucît îl simțea fragil. Cum de ajunsese el colo, în deșert, sub capota ridicată a unei mașini cam veche și cam ponosită ? Iată o întrebare la
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
revoluție. împușcată în cap în Piața Palatului. Bătrînelul furios păru pe punctul de a se sufoca de indignare. Ce căutase proasta în fața Palatului, la manifestație ? ea, care lucra pentru securitate ? ea, care transcria conversațiile scriitorilor pentru serviciile însărcinate să-i reprime ? Bătrînelul începu să tușească din cauza unei indignări interioare și fu incapabil, timp de cîteva minute, să-și controleze tusea. reuși totuși să se oprească după ce extrase din buzunar o cutiuță conținînd gumă de mestecat și-și introduse o pastilă în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
precum și compoziția sa, clătină din cap ca și cum s-ar fi aflat în fața unui interlocutor, luă cîteva lingurițe din imaculata materie conținută de borcan și surîse în sinea sa. albul iaurtului și albul hîrtiei parcă rimau... Domnul Busbib nu-și putu reprima un sentiment de mîndrie. Iată, pentru prima dată, se simțea un cetățean conștient al lumii, un om implicat. Decizia de a face o listă cu problemele lumii îl trezise parcă din somn. De acum, își promise domnul Busbib, nu mă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dintele căzut și o clipă a avut vaga senzație că există un miros dulceag. Apoi mirosul a dispărut. A strîns din ochi, era hotărît să nu intre în panică, nu fusese decît o impresie, o părere, și chestiunile astea trebuiesc reprimate fără milă. Dar, oricît s-a străduit, din acel moment n-a mai reușit să-și scoată din minte preocuparea, fixația, obsesia sfîrșitului. Dintele căzut nu fusese decît un semn. Primul dintr-o lungă serie. Paradoxal, preocuparea aceasta l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
6 septembrie, după cum declarau cei din cursul superior. Profesorii se fereau de el, toți, nu era, printre ei, nici măcar un simpatizant al "mișcării". În anii trecuți "mișcarea" pătrunsese totuși în școli, însă Carol al Il-lea înființase "străjeria" și reprimase fără cruțare cadrele didactice sau elevii care citind Pentru legionari și Cărticica șefului de cuib, interzise, se simțiseră tentați să adere. Erau eliminați din toate școlile. Le citisem eu însumi, dar mult mai înainte citisem Discurs asupra metodei... de Descartes
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
trebuia să o faci de trei ori: iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă.“ - Elif Shafak, Bastarda Istanbulului Cultura black Marius Babias De la începuturile ei, contracultura din SUA a fost marcată de elementul care era (și încă este) cel mai mult reprimat de societate: cultura neagră. În societatea supremației albe, negrii fie erau considerați „ceilalți“, fie nu erau luați deloc în seamă, adică erau tratați ca și cum ar fi invizibili. Dar a existat și există un fenotip cultural, care se identifică mereu cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
nu cumva Jack venise la lucru cu bicicleta sau pe jos, probabil că nu era acolo. Fran fu luată prin surprindere de profunda dezamăgire pe care o simțea și își spuse că era din cauză că venise pregătită pentru o confruntare. Își reprimă decepția refăcându-și rujul în oglinda retrovizoare. Țipătul neașteptat și strident al unui claxon chiar în spatele ei o făcu să tresară și să-și deseneze pe față o linie de la ureche la nas, ce evoca perioada roșie din creația lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
piatră de pe inimă. Se temea doar că n-o să facă față responsabilității, dar avea să fie probabil un tată mult mai bun decât se aștepta. Un copil putea fi exact ce-i trebuia ca să redescopere emoțiile pe care și le reprimase. Stătea în firea de luptătoare a lui Fran să se îndrăgostească de o cauză, iar Laurence, își dădu seama, era una foarte nobilă. Îl putea salva pentru omenire. — Deci - o îmbrățișă el cu blândețe -, acum că am lămurit problema asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
rău, pre- vestitor de mari nenorociri. Pentru evitarea acestora, se iau măsurile extreme. Care sunt acestea și cum se aplică ele, nu am puterea să o scriu. Las doar să se înțeleagă. Întrebarea care mă săgeată, însă, nu poate fi reprimată: Oare numai vechile credințe să fie de vina? Nu cumva să-răcia cu rădăcini istorice a adus pe acești oameni în stare de a se apăra de nenorociri murind? Eu unul dau toată vina pe proas- ta rânduială ce dirijează lumea
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]