1,862 matches
-
nu mai trebuie să vă faceți o problemă, căci am găsit o posibilitate de reproducere rapidă, pagină cu pagină. Se poate deci elimina copierea lor manuală. În speranța că voi primi În curând vești, vă rog să transmiteți D-nei Dimitriu respectuoase omagii, iar pentru Dvs. aceleași sentimente. Ovidiu Ionescu </citation> <citation author=”IONESCU Ovidiu” loc="București" data =”14.8.1975”> Stimate Domnule Dimitriu, De nenumărate ori am discutat Între noi despre Fălticeni, despre frumoasa Dvs. activitate, mai ales după venirea Dvs.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pe care le-ați Încercat În ultimul timp, vă doresc multă sănătate, cât mai puține evenimente neplăcute, pentru a avea liniștea necesară Împlinirii frumoaselor Dvs. preocupări. Vă rog transmiteți D-nei Dimitriu, pe care poate vom avea plăcerea să o cunoaștem, respectuoase sărutări de mâini, iar Dv., cele mai bune gânduri. Ovidiu </citation> <citation author=”IONESCU Ovidiu” loc="București" data =”18.10.1975”> Mult Stimate Domnule Dimitriu, S-a scurs mai bine de o lună de la Întoarcerea din concediu și parcă tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
știu dacă am făcut bine că l-am scos de la „naftalină”. Lăsându-vă acum să respirați după ce v-am obosit cu descifrarea unor rânduri scrise la o oră târzie și tot În mare viteză, vă rog să transmiteți D-nei Dimitriu respectuoase sărutări de mâini. Cu aceleași sincere gânduri, Ovidiu Ionescu </citation> <citation author=”IONESCU Ovidiu” loc="București" data =”3.11.1975”> Stimate Domnule Dimitriu, Sper că la data primirii acestor rânduri ați primit deja și scrisoarea mea anterioară, prin care vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cerut. Aștept și pe D-na Ungureanu, căreia ai avut amabilitatea să mă recomanzi. Cu cele mai bune urări de sănătate A(l) D-tale M.V. Pienescu P.S. Fotografia costă 39 de lei. Spune, te rog, prof. Ciurea cele mai respectuoase salutări și cordiale urări de sănătate. Până astăzi 26.V. crt. D-na Ungureanu nu a apărut. </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”(București)” data =”4 iunie 1973” desc=”C.P.”> Stimate Tov. Dimitriu, Astăzi am Încasat m.(andat) p.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
voi deranja prea mult cu acest șir de pretenții. Cum o duceți cu sănătatea? Eu În ultima vreme am Început să am deranjamente digestive și am devenit extrem de fatigabil. Reiau regimul și purinorul. D-le Dimitriu, transmiteți doamnei cele mai respectuoase sărutări de mâini. D-voastră vă mulțumesc și vă urez multă sănătate. Cu stimă, V.V. Popa </citation> <citation author=”POPA Vasile V.” loc=”(Galați)” data =”7 noembrie 1977”> Stimate D-le Dimitriu, Am primit tabloul pe care D-voastră, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mult, nu cred s-o mai duc (...). Cu acestea Încheind, noi vă sărutăm și Îmbrățoșăm cu drag. Tante Marița și moșu Jorj </citation> <citation author=”TOMEGEA, Vasile N. ” loc=”(Boroaia)” data=”(8.1.1973)” desc=”C.P.”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Respectuos Vă mulțumesc pentru frumoasele cuvinte primite de la D-Voastră pentru anul nou și ziua numelui. Cu toată stima și dragostea, Vă transmit mai ales D-Voastră, sincere și respectuoase urări de ani mulți cu sănătate, cum și cele mai frumoase
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Boroaia)” data=”(8.1.1973)” desc=”C.P.”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Respectuos Vă mulțumesc pentru frumoasele cuvinte primite de la D-Voastră pentru anul nou și ziua numelui. Cu toată stima și dragostea, Vă transmit mai ales D-Voastră, sincere și respectuoase urări de ani mulți cu sănătate, cum și cele mai frumoase Înfăptuiri În activitatea ce o desfășurați cu tot devotamentul pentru cultura și Înălțarea poporului, care duce la Înflorirea patriei noastre. Cu toată stima, V.N. Tomegea </citation> <citation author=”TOMOZEI
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
timpul acordat după amiezii de la „Ciupercărie”. În Încheiere, trebuie să ți transmit toate salutările afective, cât și cele oficiale de la acei care m-au consemnat s-o fac. Dl. Sturz, Împreună cu conf. ing. Deacu președ. Comit. cultural Îți transmit mulțumirile respectuoase pentru „ora de neuitat” pe care ai oferit-o Politehnicei și Clujului. (De atunci sala a fost goală, deși au mai fost programate 2 conferințe, care din lipsă de auditoriu nu au mai avut loc). Prietenii mei, În frunte cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu invadarea Moldovei, În sezonul estival 1978. Și În cele din urmă, eu Însumi Îți mulțumesc de 1001 ori (o șeherezadă a recunoștinței prietenești), dorind ca viitorul să ne acorde Îngăduința a decide asemenea Întâlniri. Cu rugămintea de a transmite respectuoasele mele urări de bine doamnei, precum și mulțumirile mele pentru Îngăduirea absenței tale, al cărei principal vinovat sunt, te Îmbrățișez prietenește, Georgel P.S. 1. - Într-o seară la un post de radio, (cred Chișinău) am ascultat o emisiune despre generația poeziei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
catifeaua roșie a draperiilor îți fură privirea, lume multă - o fojgăială de nedescris. Evident, noi, scriitorii, suntem doar o parte, aproximativ jumătate, poate mai puțin, dintre cei prezenți. Se fac probe de microfon, invitații formează un semicerc, la o distanță respectuoasă, în fața vorbitorilor. Figura centrală este aici doamna ministru, o femeie blondă, de vârstă mijlocie. Descopăr în ea o altă persoană decât cunoștința mea de anul trecut, de la Strasbourg, Catherine Trautmann, care participase la inaugurarea Podului Europei întins peste Rin. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
furtună: este însuși geamătul firii, ieșindu-i din viscere. Multă lume îmi împărtășește curiozitatea. Spectacolul a devenit punctul nevralgic al salbei de happening-uri din acea zi, și publicul a crescut tot timpul, pe nesimțite, oprindu-se la o distanță respectuoasă de locul reprezentației. Mișcările tinerilor artiști, aparent autonome, „țesând” o pânză complicată după logica ascunsă a coregrafiei, amintesc - evident, păstrând proporțiile - evoluțiile extraordinarei formații de dans a lui Maurice Bejart. De data aceasta, s-a renunțat la artificiul unei scene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu numai în timpul vieții, dar și după, cum vedem, unii dintre ei „surprind”, cum e cazul formidabilei „mode poetice” a lui Bacovia din ultimele două decenii, Bacovia ce pare că se apropie „amenințător” de Eminescu, punându-i oarecum într-o respectuoasă umbră pe un Blaga sau Arghezi. Gustul literar postum, al criticii, istoriei literare și al poeților tineri, vii, sunt, iată, semne ce anunță uneori surprize „de talie”, postumitatea literară am putea zice că e un „desen înscris pe gheața unui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
repetate rânduri, ridicându-se în ședințele prezidate chiar de șeful statului - care, în primii săi ani „de domnie”, erau numeroase și regulate -, afirmând nu numai valori contrare celor pentru care, „între noi”, cunoscându-le, părea a le dedica cele mai respectuoase sentimente, dar și atacându-ne pe noi, cei care făceam și visam o „altă literatură” decât gunoaiele realist-comuniste importate ca o modă tiranică de la sovietici, vituperând cu vocea sa subțire unde clocotea indignarea de moment contra „acelor scriitori care se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
această „maladie” a „titlurilor sau funcțiilor”, de această supraevaluare a aparatului administrativ și politic - vezi Italia, de exemplu! Nordicii, însă, se pare, sunt mai puțin sensibili la o funcție sau alta în „aparat” (sau SUA, de exemplu!Ă și mai respectuoși față de valoarea „în sine” a unui individ. E oare o chestiune de vechime a civilizației sau țin aceste reflexe de psihologia socială, de temperament, de istorie, de... rasă?! Există oare „rase”?! Mai toți antropologii zilelor noastre le neagă existența; în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe bicicletă; pretenția la umanitate îi dă un aspect de tristețe ridicolă. *1 Greșeală urâtă să crezi că-ți servești patria calomniind pe cei care au întemeiat-o. Veacurile unei națiuni sunt foile aceleiași cărți. Adevărații progresiști pleacă de la înțelegerea respectuoasă a trecutului. *1 Fluviul uitării ne leapădă în genunea trecutului. Numai ce-a fost spiritualitate și bine în noi rămâne la soarele vieții, radiind. *1 În Maramureș, în munte, încă se întrebuințează focul primitiv aprinzând lemnul prin frecare. I se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un elev cu numele de Alexandru A.Ștefănescu din comuna Drăgănești, județul Suceava. Cum era acest elev? Era înalt, senin, blond cu ochii albaștrii, frumos nevoie mare, cuminte, harnic la carte, fără pereche și cu un suflet foarte bun, foarte respectuos față de profesori și elevi mai mari. Parcă era un înger, așa era el în toată ființa lui. Și într-o zi l-a prins directorul Școalei I.Mitru, fumând pe un coridor și l-a bătut cu palma peste cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mers ce nu- ți lăsa deloc impresia că nu ar avea propriile picioare. Așa ceva este mai greu de văzut și poate și mai greu de înțeles. Nu știu ce să cred. După un timp mă apropii de cei trei pelerini, îl salut respectuos și cu emoție în glas pe bărbatul cu proteze iar el îmi răspunde calm, liniștit, continuându-și drumul. îmi vine să mă apropii mai mult de el, să-i declar admirația și respectul meu, dar mă abțin pentru a nu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai. Nu-l dor picioarele, nu are nici o bătătură, nici o rană, se simte în plină formă și intenționează să ajungă la capătul călătoriei, la mormântul apostolului. El reprezintă una din multele surprize ce le-am avut până acum. îl rog respectuos să-mi explice care-i secretul acestei performanțe și-mi răspunde cu simplitate că nu are nici un secret. Merge în - ritmul ce i-l dictează organismul câte cinci km pe oră după care face o pauză de cinci minute în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Au căutat să-și crească și educe copiii în credința strămoșească, într-o viață reală, cu respect pentru tradițiile și onestitatea comunității căreia aparțineau și față de etniile din orașul Bolgrad. Le-a sădit în suflete de mici să fie cinstite, respectuoase față de interlocutori, să-și clădească viitorul prin muncă, ravnă și colaborare la locurile de muncă. școala primară a urmat-o în orașul natal, remarcându-se prin inteligență, dragoste pentru învățătură, colegialitate. A fost mereu fruntașă la învățătură, iubită de colege
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
și conștiinciozitatea sa. S-a născut în orașul Bolgrad, județul Izmail, la 27 aprilie 1911. Părinții săi - Atanasie și Maria Manolov - au crescut-o în tradițiile coloniștilor bulgari din sudul Moldovei. De mică a fost deprinsă cu munca, să fie respectuoasă față de cei din jur, să fie îngăduitoare, să trăiască în armonie cu cei de altă naționalitate și credință, să ajute pe cei în dificultate. Aparține generației de copii care și-au început pregătirea școlară după unirea Basarabiei la România. Nu
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
martie 27/aprilie 9, Iași. Decretul Regal pentru promulgarea unirii Basarabiei cu România A. Sire, Sfatul Țării din Basarabia votând în ședința dela 27 martie (9 aprilie) 1918, unirea Republicei Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, subsemnatul are onoarea a ruga respectuos pe Maiestatea Voastră să binevoiască a semna alăturatul proiect de decret pentru promulgarea votului în chestiune și a declarațiunii făcute cu acest prilej de subsemnatul în numele poporului Român și al Maiestăței Voastre. Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cei care trăiesc în găști literare să știe ceva despre reguli ascunse sau despre vendete și atunci știu precis de la ce li se trage. Mie mi se pare că poetul trebuie să stea departe de coteriile literare, să-l salute respectuos pe critic de la distanță. Nu am fost elevul niciunui critic marcant, dar mă bucur atunci când unii critici importanți, ca Grigurcu, Cistelecan, Mincu, Dan Cristea, Ion Pop sau Mircea A. Diaconu găsesc notabilă poezia mea. Au scris destui critici (unii chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răniți de pe câmpul de luptă. Ne-am adresat d-nei starețe a mănăstirii Adam ca să dea monahile pentru îngrijirea și căutarea acelor răniți și ne-a răspuns că va urma apelului ce i-am făcut însă cu încuviințarea prea Sfinției Voastre. Respectuos vă aduc rugăminte, înalt prea sfințite, să binevoiți a da binecuvântarea prea Sfinției Voastre în acest scop uman. Primar, Ganne”. Rezoluția din 14 septembrie nr. 316 preciza că „Se va telegrafia superioarei Mănăstirii Adam să se trimeată atâtea monahii câte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trei excelenți colaboratori cubanezi un șofer, un grădinar și o femeie de serviciu, reprezentanți distinși, amabili și muncitori ai "culorilor" populației Cubei: șoferul creol cu bunica neagră, grădinarul alb și femeia de serviciu negresă! Toți trei erau tineri, frumoși, serioși, respectuoși, bine educați și cu cunoștințe care depășeau copios nivelul general al confraților de breaslă din România. În pregătirea mesei pentru Sfântul Vasile am colaborat perfect cu cei trei, excelenți cunoscători ai locurilor unde "s-a băgat": creveți, mușchi de vită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de la mine prin care trebuia să-mi anunț venirea, neprimind nici un răspuns, l-a determinat să mă sune personal. Imediat înțelesese că vina era a celor de la Centru de Creație că nu mă anunțaseră. Am acceptat bucuros, mulțumindu-i totodată respectuos pentru invitație. Eram invitat în calitate de pictor și nu de sculptor, aveam obligația să pictez două tablouri pentru organizatori. Mai aveam doar cinci zile ca să plec, tabăra era între 27 iunie 7 iulie. Pe data de 27 dimineață trebuia să mă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]