2,430 matches
-
provin de la segmente populaționale variate, dând posibilitatea identificării, în același timp, a cetățenilor care pot contribui la implementarea ulterioară a programelor (Warheit, Bell și Schwab, 1977). 4. Studiile panel sunt studii longitudinale, în care se lucrează cu același grup de respondenți în diferite momente, ceea ce permite surprinderea schimbărilor intervenite la nivel de atitudini și comportamente, ce ar putea trece neobservate altor metode. De asemenea, pot fi utilizate pentru studiul nevoilor și al intereselor sau pentru evaluarea programelor (Hiemstra și Sisco, 1990
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezultate mai bune în activitatea dumneavoastră curentă/actuală?”. De asemenea, în evaluarea performanțelor, chestionarele se pot prezenta și sub forma unor liste, în care sunt cuprinse o serie de comportamente pe care trebuie să le aibă angajatul sau supervizorul, iar respondentul trebuie să coteze aceste nevoi pe o scală de cele mai multe ori cu valori de la 1 la 5. Interviul, individual sau în grup, formal sau informal, structurat sau nu, oferă date privind nivelul cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor, cauze ale problemelor și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o reacție mai puternică față de dimensiuniile aferente baniilor decât singaporezii. Tailandezii au pus mai mult accent pe importanța baniilor, rezultând diferențe semnificative, deși nu existau alte diferențe statistice de ordin religios sau de nivel de disperare legată de bani, între respondenții din cele două Țări, eliminând astfel posibilele diferențe de ordin cultural și de dezvoltare economică. Tailandezii erau mai mândrii de victoriile lor financiare, în comparație cu vecinii lor singaporezi, simțind că banii le oferă respectul comunității, fiind și o reflecție a inteligenței
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
comportamentelor de neîmpărtășire în activitățile legate de muncă. De exemplu, ar fi interesant de examinat dacă angajații care se confruntă cu dificultăți legate de muncă, devin mai puțin dispuși să împărtășească cunoștiințele cu colegii (Hoon și Lim, 2001). Analizând atitudinea respondenților față de muncă, am observat că aceasta este influențată de situația financiară. Singaporezi care s-au confruntat cu criza, au simțit că relizarea optimă a muncii nu le-a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil managerial bazat pe recompensă. Pe de altă parte, atunci când recompensele financiare pentru munca lor sunt reduse sau nu merită efortul, ca efect al crizei, indivizii consideră că nu mai e profitabil să muncești asiduu. O altă explicație
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
angajați și activează atât în instituții bugetare cât și în organizații private. Cercetarea s-a efectuat pe un efectiv de 56 de subiecți, 32 dintre ei lucrează în instituții publice, bugetar, iar restul de 24 activează în sistemul privat. Dintre respondenți 16 sunt de gen masculin și 40 de gen feminin. Majoritatea subiecților au studii superioare (53 din 56). 5.5 Instrumente În această cercetare am utilizat două instrumente, un chestionar care măsoară implicarea motivațională (IM4Constantin et al., 2009) și o
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de control (De Singly et al., 1998), în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor acestea pot fi închise și deschise. Întrebări directe și indirecte Întrebările directe sînt cele care fac trimitere directă la un indicator ce poate fi ușor identificat de către respondent. Conținutul întrebărilor indirecte nu orientează spre un indicator sau acesta derivă din conținutul întrebării într-o manieră mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Întrebările de cunoștințe incluse în chestionare nu au un scop evaluativ, ci permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală); „Considerați că activitățile de petrecere a timpului liber sînt importante?” (întrebare de opinie); „Ați citit romanul În căutarea timpului pierdut?” (întrebare de cunoștințe). Dacă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
chestionar, o întrebare de control ar putea fi: „Cine este autorul romanului În căutarea timpului pierdut?”. Observație asupra exemplului de întrebare de control: aceasta poate să nu ofere o informație asupra acurateței răspunsului la întrebarea anterioară, deoarece există posibilitatea ca respondentul să fi aflat cine este autorul romanului fără să-l citească (din discuții, alte lecturi etc.). Întrebări deschise și întrebări închise Întrebările deschise presupun ca subiectul să elaboreze un răspuns, fără a avea la dispoziție variante precizate în chestionar. Utilizarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
trebuie redus la un număr rezonabil de date cuantificabile, ceea ce poate conduce la asocierea răspunsurilor în categorii și diluarea caracterului personalizat al acestora. Codarea răspunsurilor la întrebări deschise este cronofagă și permite intruziuni suplimentare ale subiectivității cercetătorului. Întrebările închise pun respondentul în fața unor alternative prestabilite de răspuns, din care trebuie să aleagă una sau mai multe. În funcție de numărul de răspunsuri, acestea pot fi dihotomice sau cu alegere multiplă. În prezent se utilizează și alte tipuri de întrebări închise (Rotariu și Iluț
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
octombrie 2010, 1.2 milioane de oameni au mărșăluit, iar reprezentanții sindicatelor au estimat un număr de 3.5 milioane. De asemenea, un sondaj de opinie realizat pe 18 octombrie 2010 a indicat faptul că un procent de 71% dintre respondenți susțineau protestele. În concluzie, acestea sunt exemple de mișcări sociale structurate, într-un context bine determinat și cu un scop similar: protest împotriva măsurilor anticriză, care au fost experimentate aproape în același fel de către fiecare plătitor de taxe. Până la acest
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
opiniile sunt împărțite, ceea ce indică mai degrabă lipsa unei viziuni clare sau a unui consens bine conturat cu privire la ceea ce ar îmbunătăți/ înrăutăți regionalizarea. Devine suficient să ne referim în acest caz, la un studiu IRES care arată că 48% dintre respondenți văd regionalizarea ca pe ceva bun, 36% o percep ca fiind mai degrabă rea, iar 16% se încadrează în categoria celor care nu știu dacă este mai degrabă bună sau mai degrabă rea<ref id=”1”>Institutul Român pentru Evaluare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
11. Mihail Manole Partidul Popular Democrat din Moldova 12. Darie Marcel Partidul Legii și Dreptății 13. Dorin Chirtoacă Partidul Liberal 14. Mihai Godea Independent Pentru a analiza datele obținute în urma desfășurării experimentului am apelat la interpretare statistică. Numărul mare de respondenți în cadrul experimentului (1 335) ne-a validat eșantionul ca fiind unul reprezentantiv din punct de vedere statistic, cu o eroare de +/-3%. Limitele cercetării se înscriu în mediul experimentului care nu a încurajat apariția unei a treia alternative relevante, deoarece
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
participa la interviul de grup. B. Moderatorul va explica în ce constă misiunea acestui grup și va răspunde la întrebările legate de regulile discuției de grup. C. Confidențialitatea răspunsurilor celor prezenți la discuția de grup / rolul înregistrării videoaudio. D. Prezentarea respondenților (vârstă, hobby-uri). 2. Stiluri personale de comunicare 1. Sunteți o persoană comunicativă? Cum vă caracterizați din acest punct de vedere ? Ce spun ceilalți despre dumneavoastră, din acest punct de vedere ? 2. Care este părerea dvs. cu privire la comunicarea eficientă ? 3
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
participa la interviul de grup. B. Moderatorul va explica în ce constă misiunea acestui grup și va răspunde la întrebările legate de regulile discuției de grup. C. Confidențialitatea răspunsurilor celor prezenți la discuția de grup / rolul înregistrării videoaudio. D. Prezentarea respondenților (vârstă, specialitate). 2. Stiluri personale de comunicare 1. Sunteți o persoană comunicativă? Cum vă caracterizați din acest punct de vedere ? Ce spun ceilalți despre dumneavoastră, din acest punct de vedere ? 2. Care este părerea dvs. cu privire la comunicarea eficientă ? 3. Comunicarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
participa la interviul de grup. B. Moderatorul va explica în ce constă misiunea acestui grup și va răspunde la întrebările legate de regulile discuției de grup. C. Confidențialitatea răspunsurilor celor prezenți la discuția de grup / rolul înregistrării videoaudio. D. Prezentarea respondenților (vârstă, profesie). 2. Stiluri personale de comunicare 1. Sunteți o persoană comunicativă? Cum vă caracterizați din acest punct de vedere ? Ce spun ceilalți despre dumneavoastră, din acest punct de vedere ? 2. Care este părerea dvs. cu privire la comunicarea eficientă ? 3. Comunicarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
caz se apleacă cu precădere asupra unui fenomen contemporan. Cu alte cuvinte, metoda biografică infățișează un traseu definit în evoluția unei persoane, a unui grup, a unei relații, arătând preferința formei narative de prezentare, pe baza de interviuri culese de la respondenți, în scurt, metoda biografică conduce spre o biografie; este povestea unei vieți sau a unei perioade de viață, a unei cariere profesionale etc. Definiția metodei Studiul de caz este centrat pe un fenomen contemporan, care poate fi investigat pe viu
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
verificare / confirmare, ce reprezintă reformulări ale unei întrebări, prin care, în cazul primirii unor răspunsuri diferite se încearcă aflarea răspunsului corect; „Confirmați că utilajul a fost verificat... ?” întrebări de completare, care permit trecerea de la un subiect la altul, sau relaxarea respondentului, acestea având de regulă un caracter personal. „Sarcinile dumneavoastră de serviciu sunt ...?” Întrebările personale cu formulare generală, precum: „Ce părere aveți despre...?”, ” Ce aveți de spus despre...?”, „Ce mai aveți de adăugat?” sunt nepotrivite în timpul interviului. Astfel de întrebări pot
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
o reacție mai puternică față de dimensiuniile aferente baniilor decât singaporezii. Tailandezii au pus mai mult accent pe importanța baniilor, rezultând diferențe semnificative, deși nu existau alte diferențe statistice de ordin religios sau de nivel de disperare legată de bani, între respondenții din cele două țări, eliminând astfel posibilele diferențe de ordin cultural și de dezvoltare economică. Tailandezii erau mai mândrii de victoriile lor financiare, în comparație cu vecinii lor singaporezi, simțind că banii le oferă respectul comunității, fiind și o reflecție a inteligenței
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
comportamentelor de neîmpărtășire în activitățile legate de muncă. De exemplu, ar fi interesant de examinat dacă angajații care se confruntă cu dificultăți legate de muncă, devin mai puțin dispuși să împărtășească cunoștiințele cu colegii (Hoon și Lim, 2001). Analizând atitudinea respondenților față de muncă, am observat că aceasta este influențată de situația financiară. Singaporezi care s-au confruntat cu criza, au simțit că relizarea optimă a muncii nu le-a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil managerial bazat pe recompensă. Pe de altă parte, atunci când recompensele financiare pentru munca lor sunt reduse sau nu merită efortul, ca efect al crizei, indivizii consideră că nu mai e profitabil să muncești asiduu. O altă explicație
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
angajați și activează atât în instituții bugetare cât și în organizații private. Cercetarea s-a efectuat pe un efectiv de 56 de subiecți, 32 dintre ei lucrează în instituții publice, bugetar, iar restul de 24 activează în sistemul privat. Dintre respondenți 16 sunt de gen masculin și 40 de gen feminin. Majoritatea subiecților au studii superioare (53 din 56). 5.5 Instrumente În această cercetare am utilizat două instrumente, un chestionar care măsoară implicarea motivațională (IM4Constantin et al., 2009) și o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
amintești unele situații, evenimente după care a urmat ceva (realizări, promovări, recunoașterea competentei etc.) decât acelea neurmate de nimic. Totodată, oamenii tind să ofere răspunsuri acceptate social. Vroom arăta de altfel că # răspunsurile pot proveni dintr-un proces defensiv propriu respondentului care poate atribui momentele de satisfacție propriilor sale calități, în timp ce insatisfacția o proiectează pe mediu, mai mult decât inadecvărilor și deficientelor profesionale (apud Altman et al., 1985). # În fine, metoda este retrospectivă și ignoră fenomenul de recență a evenimentelor; ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în forma originală, cu cuvintele povestitorului. Produsul final este în întregime o relatare la persoana întâi, din care cercetătorul lipsește cât mai mult posibil. Aceasta face din povestirea vieții nu numai un document primar creat prin colaborarea cercetătorului și a respondentului, ci și un instrument secundar de studiu pentru alți cercetători care folosesc povestirea pentru informații narative sau date specifice. Povestirea vieții, așa cum este descrisă aici, ia de obicei forma unei scurte autobiografii, cu o persoană care o ghidează pe cealaltă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
printr-o povestire a vieții (obiectivitatea demersului), ca realizarea unui astfel de interviu să implice, în mare măsură, subiectivitatea și chiar norocul. Același cercetător, bazându-se pe un set de variabile, ar putea să folosească diferite întrebări în cazul diferitor respondenți și să obțină totuși povestiri complete ale vieții acestora. Diferiți cercetători ar putea folosi întrebări diferite, în funcție de interesul particular al proiectelor lor. În esență, o povestire a vieții este un șablon care va fi aplicat în mod diferit în situații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]