4,965 matches
-
Atunci când scria Trei cuvântări apologetice contra celor ce resping sfintele icoane, sau Contra maniheilor, sau Contra nestorienilor, Sfântul Ioan Damaschin se manifesta ca un polemist de mari resurse teologice, filosofice și expresive. Lucrările sale omiletice, capodopere ale oratoriei și artei retorice, îl arată a fi unul dintre cei mai mari creatori din istoria literaturii universale, ca, de altfel, și imnele sale sacre - adevărate modele de poezie cu o rafinată versificație, bazată pe valoarea silabelor și pe accentele tonice ale cuvintelor. Ca să
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
organizație școlaricească, despre care cu siguranță vom mai auzi lucruri minunate. Nu aș vrea să uit de prof. Emilia Pop, din Mireșul Mare - cea care semnează interesantul articol despre tradițiile noastre milenare - sunt neglijate ori uitate cu desăvârșire? - se întreabă retoric, și domnia sa, pe bună dreptate! Nici de prof. drd. Gherasim Domide, nu aș dori să uit - dorindu-i calificativul ,,MAGNA CUM LAUDE”, la absolvirea școlii doctorale, cel care semnează cu esență și seriozitate maximă, un eseu despre ,,Izvorul Șomeșului”. Stau
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
orașe universitare - inteligența conducătorilor să fie pusă în slujirea intereselor țării și poporului român, așa cum jură pe biblie, nu investită în propriile interese ori ale acoliților sau mai rău, a altor state! și multe altele. Se pot pune multe întrebări retorice: există în acest neam oameni capabili să aducă starea de normalitate, dar nu sunt lăsați să ajungă în posturile de decizie? Nouă , celor mulți, ce ne-a rămas de făcut? Să așteptăm? Cât poate dura răbdarea? Așteptăm ...doar să ne
CE VREA BUCUREŞTEANUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348487_a_349816]
-
mizeriei, de flori de mucegai, care însă, pe urma lui Arghezi, nu trebuie disprețuite. Căci pot revoluționa și estetica, și spiritualitatea. toaca de seară - e fumul din hornuri ori ceața pe vale? Ion Linu Admirabilă atmosfera incertă avansată de întrebarea retorică. Toaca de seară nu limpezește în niciun fel confuzia, ci o ratifică și o consacră, consfințindu-i momentul. Amin! Și să rămînă în veci. Geam de bordei - fluturele dă ture în jurul lunii Petru-Ioan Garda O sugestie interesantă: în lipsa unei surse
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
moștenit de la antichitatea grecească. Sfântul Vasile a studiat pedagogia elenă într-o perioadă în care, de exemplu, Universitatea din Atena a cunoscut cea mai strălucită perioadă a existenței sale[138]. Astfel, tradiția culturală grecească este reînviorată, care în unele școli retorice a ajuns doar o chestiune de formă[139]. Sfântul Vasile a fost unul dintre cei mai mari promotori ai limbii grecești[140]. Acest fenomen spiritual a fost caracterizat prin diferiți termeni, precum: „păstrare”, „amestecul elementelor sau amestec”, „unire a două
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
este credibil de când există, începând cu ora exactă. Și ce mai trebuie? E o adevărată școală, se fac lecții și de dicție pentru aceasta. E o măiestrie a captării ascultătorului, se intră chiar în dialog cu el, printr-o întrebare retorică, de exemplu. Dar foarte importantă e vocea care reține atenția. E o artă care se învață citind la microfon, refăcând frazele. Vocea să vină din interior. Fiindcă, o voce plată, egală, nu ajunge la cel căruia i te adresezi. O
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
românească,conștientă,să devină o spiritualitate.De mâna întâi!Adică: o spiritualitate agresiv-profetică.Și proteică! Și polemică! Românul,acest sfătos ancestral,mai crede în șansa dialogului. Întrebarea: „Să ne fi născut din oboseala romanilor și din lacrimile dacilor?” Este numai retorică. Deoarece,România,atinsă de grația istorică a viitorului ,va deveni o ROMÂNIE SCHIMBATĂ LA FAȚĂ! Cel mai mare stilist (francez și român),EMIL CIORAN,își folosește unealta,cuvântul omnipotent,să deturneze,semantic,UNIVERSUL! „Politicul exprimă și servește valorile vitale,pe când
SCHIMBAREA ROMÂNIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345461_a_346790]
-
a spoi zidurile Liceului St. Louis, din B-dul Saint-Michel 44, totul pentru 32 de franci și 50 centime, și asta fără ca tovarășii mei de lucru să se îndoiască de dubla mea piele �.” De ce datorie morală? Deși ar putea să sune retorică întrebarea, sunt două aspecte ale acestei datorii morale, ca fețele aceleiași monede. Primul aspect este legat de nedreptatea săvârșită voluntar de politic asupra societății sugrumate, alături de care și pentru care Panait Istrati luptă dorindu-se a fi ceasul deșteptător al
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
în viață de acele momente în care inima bate mai repede, mai puternic, când timpul parcă zboară, iar în interior se aprinde o flacără ce te face să te simți cu adevărat viu. Să simți că trăiești." Se întreba apoi retoric în continuare: “ Cum să simțim din nou pasiune, entuziasm? Cum să ne simțim inima pulsând cu energie, nu abia bătând în piept? Cum să lăsăm iubirea, bunătatea, înțelegerea și compasiunea să ne modeleze?” Oare Carmen o fi găsit răspunsul care
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
și tutun, ca printr- o pădure, și ajungeam în sfârșit în curte.Urma întrebarea de întâmpinare: -Era vreun țipar în vârșă?.....Dacă ziceam ,, Da”, problema era lămurită, se știa că nu am trecut pe acolo. Dacă ziceam ,, Nu”, urma întrebarea, retorică de altfel,la care nu dădeam răspuns niciodată, făcându-mă că nu o auzeam: -Da, pește mai e?......era foarte probabil să fie, chiar dacă îl aruncam și pe tot...doar mai trecuse apă pe gârlă în urma mea, de unde era să
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
tocmai se prelingea pe bolta sinilie un... avion! Îl urmărisem din privire în timp ce sorbeam paharul cu apă amestecată cu miere, uitând - efect placebo - de spaimă. De ce-mi trecuse? Și tocmai când pasărea de-aluminium mi se-arătase?! mă răzvrătisem retoric. Păi mie nu de avion mi-e groază! completasem. Îmi place. Sunt, de asemenea, vrăjit de clipa decolării sau de finalizarea călătoriei, aterizarea în sine mă fericește! Mă simt amenințat, torturat exclusiv de zborul însuși. Ca român, pentru ca s-accept
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
patrie de suflet. Să fi fost acesta „prețul” ingrat prin care HARICLEEA DARCLÉE și-a plătit cu vârf și îndesat pe pământul țării celebritatea construită cu atâta ardere lăuntrică în afara ei?!... Ar fi extrem de dureros ca răspunsul afirmativ la interogația retorică anterioară să constituie, de fapt, esența adevărului unic. Credem, totuși, că numai vanitatea oarbă a mediocrității cultural-politice din acea vreme, precum și indiferența semănată de aceasta în jur au reprezentat, de fapt, cele două dimensiuni negative, care au metamorfozat dur existența
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
această stare, omul se smulge prin negarea existenței, adică prin transgresarea din realitate, saltul la Nirvana. Dar această ieșire este un salt în gol. Nirvana este nonexistentă. Recunoscând inteligența și frumusețea construcției filozofice a moralismului negativ budist, autorul se întreabă retoric "această subtilă și confuză dialectică, înfățișată sub forma unei exagerate cosmogonii, este cu adevărat mai impunătoare decât recunoașterea simplă, dar tragică a durerii, așa cum o face creștinul?". Despre valorificarea suferinței Nici o cultură, nici o filozofie trecută sau prezentă nu a putut
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
COTIDIAN Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Acest adevăr n-a fost spus niciodată între o gură și altă gură totul se schimbă degeaba îmblânzești distanța. Prins în capcana discursului retoric gustul cuvintelor ca un dans pe buzele fierbinți, alunecă pe întâmplări cu dezgust. Ne îndepărtăm de noi înșine fără să știm nu spunem nimănui dar tăiem în carne vie, cruzimea face diferența și obrazul subțire. Te-am privit cum te
COTIDIAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377854_a_379183]
-
făcut Politehnica, la Chimie Industrială, a făcut masteratul în Canada, dar ce folos?! Iubește arta obsesiv, iubește Europa, nu se simte în largul ei în Canada. Este o fire extrem de critică, cu cine o fi semănând?!, mă întreb și eu retoric. În perioada liceului eram prietenul căutat de prietenii ei. După evenimentele din ,,Piața Universității”, căsătorită cu un artist-arhitect dizident, a ales în 1990, plecarea din țară. Au plecat în ajunul sosirii minerilor în București. I-am înțeles, i-am încurajat
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
mari. Vinovații se duseră și ei în camere pentru un duș, o dichiseală, promițându-le celorlalți că nu vor depăși sfertul academic. -Ce să-ți povestesc! Ce legătură e între două mânătărci ieșite după o mocănească și sfertul academic?! lansă retoric Papa nemulțumirea-i către plafonul holului. Măi să fie! zise el după o pauză. Dacă nu mi-aș fi exprimat năduful, n-aș fi observat ce clădire ultra ocupă Hotel Royal, măi, măi!... Ca la un semn, colegii, uitând cu
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
efectele iubirii... -Și tocmai în călătoria asta n-am luat-o pe Karmel a mea! își deplânse situația Papa. -Ce? ai fi vrut să pui în balanță cele două plăceri? îl zgândări, de data asta, Diplomatul. Întrebarea i se păru retorică și Papa nu dădu curs provocării, continuând să mestece niște boabe de strugure. Între timp, muzica veche se scurgea înspre urechi atât de plăcut, încât convivii o simțeau ca pe o dublă părtașă: la extaz, dar și... la digestie. Solitarul
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
necuviincios să-l aruncăm în discuție pe Dumnezeu?! pară Flower-Power, cu o privire puțin înlăcrimată, ca a omului care pare că a suferit multe și a mers mai departe doar cu credința din suflet. -Știți ce zicea Marin Preda? întrebă retoric Miramoț. Sunt lucruri care nu se spun și, dacă am formula totul numai prin cuvinte, valoarea cuvintelor ar scădea. Până la urmă, fiecare trebuie să-și păstreze în intimitate anumite valori... măcar din respect pentru ceilalți, din dorința de a nu
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
cu un fond sufletesc bun, plămădit într-o arzătoare credință. Părinții săi erau printre cei mai bogați ai locului. După o educație serioasă în familie, copilul Vasile termină școala în cetatea Cezareea apoi continuă la Constantinopol și își desăvârșește studiile retorice și filozofice la Atena. Aici leagă o prietenie trainică și sinceră cu Grigorie de Nazianz. Vasile, un student serios și sârguincios/râvnitor înclinat spre oratorie, dar și spre științele exacte, frecventează cursurile, pe lângă cele de drept și pe cele de
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
În serile lungi meditând, sau uneori la o cafea de pildă, ca un cerșetor de dragoste - poetul adună și memorează gânduri rimate și ritmate în poeme speciale mai toate slujind cu un scop: gândul și dragostea pentru Alexandra. Prin întrebări retorice, uneori își cântă isprăvile autodepășindu-se din vasta sfială aflată în fața iubirii. Imaginea poeziilor lui Sebastian Golomoz este realistă; dorința este insuficientă ori poate nehotărâtă spre a-și atinge stăpânirea de sine. Își îngăduie să înceapă din nou, totul de la capăt
UN CUVÂNT, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375979_a_377308]
-
rime și irizări de lumină. Limbajul nu e deloc monoton, el se reconstruiește continuu, se reinventeză trecând de la un registru la altul (popular, familiar, religios etc.), cu versuri căzând grăbite în albia poemului, atașându-i-se, formând întregul, compact, spectaculos, retoric. „Periplul prin neant” al autorului se compune din trei grupaje lirice („Sublim femininul”, „După ultimul Babel”, „Netihnule Divinule. O biserică pe stâncă”), corespunzând fiecare unei tematici clar definite: iubirea, creația, divinul. Armonia universală se atinge prin componentele ei androginice, prin
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși (nord).” Nume
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
care Marian Malciu face practic o radiografie în adăncime, o secționare pe verticala timpului, în istoria neamului romanesc, în punctul Ruginoasa. Ceea ce încântă în aceste 30 de pagini de informație minuțioasă este logica strânsă a faptelor prezentate într-un stil retoric captivant, o cozerie în care cititorul este martorul permanent al autorului, participantul aproape palpabil care legitimează discursul. Vocația educativă și patriotică este firul roșu care leagă toate aspectele prin care Marian Malciu își plimbă cititorul într-o călătorie spre cunoaștere
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
în domeniul sociopolitic, folosind o amplă și migăloasă documentare, cartea lui Alexandru Mihalcea, scrisă în spiritul și litera celor care au trăit calvarul comunist, merită să fie introdusă în școli ca manual de istorie adevărată. Titlurile capitolelor, formulate ca întrebări retorice, sunt incitante. Au românii nostalgia lui nea Nicu sau suferă de amnezie? Personajul abject care a ținut poporul în frig, foame, întuneric, obligându-l să se înmulțească precum iepurii, paranoicul ridicol, încăpățânatul agramat, dementul „luceafăr și geniu al Carpaților” și
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]