4,138 matches
-
ordinele secrete și teama de repercusiuni asupra poziției lor (din pricina pierderii controlului În centrul unui oraș românesc care a trecut parțial și pentru scurt timp În mâinile unor militari germani), fie din cauză că, după evenimente, au fost solicitați să „renoveze” realitatea retroactiv, pentru a corespunde cu planul pogromului și cu explicația formulată a apriori În privința unei așa-zise rebeliuni a evreilor din Iași, care ar fi Îndreptățit o ripostă dură și imediată. Singurul dintre fruntașii oficialităților care cel puțin s-a străduit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Stat-Major să planifice răzbunarea, dar a fost surprins de proporțiile ei. Cei care au răspuns de punerea ei În practică au Înțeles schimbarea de direcție și temându-se de furia Conducătorului, XE "Antonescu, Ion" și-au modificat În mod corespunzător, retroactiv, rapoartele pentru a le pune de acord cu concepția Conducătorului XE "Antonescu, Ion" (vezi infra). Antonescu a făcut aluzie, pentru cei care l-au Înțeles, că armata soluționează chiar În acele zile „problema evreiască” În Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vagoanele pe care el și camarazii săi le-au escortat erau Înscrise cu cretă cuvintele „ucigași de soldați germani și români”133. Autoritățile n-au dat apă evreilor la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" . Apa - ca și germanii - a apărut retroactiv, la proces. Iar pâinea, pe care primarul târgului a Încercat să susțină că a avut grijă să o dea evreilor a fost Împărțită, Într-adevăr, dar nu evreilor, ci jandarmilor din escortă, după cum a mărturisit polițistul trimis s-o aducă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pătruns de rațiune”. Magistrații militari „nu au reușit” să Înțeleagă misterele transportării evreilor din Iași la Călărași XE "Călărași" . Căpitanul Pitiș XE "Pitiș, Nicolaie (căpitan)" a fost nevoit să se adreseze autorităților militare pentru a obține autorizații de Înhumare (probabil retroactive) pentru morții descărcați din tren, iar Martinescu XE "Martinescu" a autorizat Îngroparea evreilor care au murit zi de zi la Călărași XE "Călărași" - dar numai pe acei care au murit În spital, pe baza cererii spitalului și a certificatelor medicale
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
uciși 300 de evrei, la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" au fost descărcate 658 de cadavre, iar legat de Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" au comunicat două cifre: 1.062 și 1.194 de victime - o metodă românească de corectare retroactivă a crimelor. Supraviețuitorii trenului la Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" Comunitatea din Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" , care a numărat 1.454 de evrei (37% din totalul populației) a făcut tot ce i-a stat În putință, În timpul scurt pe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
desfășurat În timpul regimului comunist, În perioada lui Ceaușescu XE "Ceaușescu, Nicolae" : a fost interzis accesul la arhivele statului și la documente juridice, „istoricii” și propagandiștii regimului s-au bazat pe documentația falsificată și au ignorat documentele originale, pentru a elibera retroactiv societatea și Armata română de răspunderea pentru pogrom, aruncând toată vina asupra naziștilor, legionarilor, huliganilor și indivizilor „de la marginea societății”. În felul acesta, regimul lui Ceaușescu XE "Ceaușescu, Nicolae" a continuat linia aleasă de regimul lui Antonescu XE "Antonescu, Ion
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
autentice, ale căror prezentare și analiză vor permite să prezentăm și să Înțelegem documentele falsificate și, de asemenea, să dovedim că aceste documente n-au fost scrise la data trecută pe ele, ci mai târziu, În Încercarea de a repara retroactiv realitatea și faptele. Este vorba de raportul din 2 iulie 1941 al directorului general de atunci al Siguranței, Emanoil Leoveanu XE "Leoveanu, Emanoil (general)" ; de procesul comandantului militar al Iașiului și al garnizoanei din oraș, colonelul Constantin Lupu XE "Lupu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
zilele sângeroase ale regimului antonescian din punctul lor de vedere, Într-o perioadă când toți erau convinși că războiul se va termina cu victoria Germaniei XE "Germaniei" și a aliaților ei, inclusiv România, Înainte ca regimul să fi hotărât modificarea retroactivă a crimelor sale. Tabloul pe care l-au descris a evidențiat un efort suprem de a-i stăpâni pe jefuitorii români, de a stăvili excesele comise de soldații români și participării polițiștilor la jaf și asasinate, inclusiv intervenția generalului german
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pentru care apoximativ treizeci de evrei au dat declarații În favoarea lui la proces), și care a Înțeles dimensiunile reale ale tragediei - singurul care a avertizat În scris că se Încearcă lichidarea evreilor. Nu i se putea ordona să-și schimbe retroactiv raportul original nr. 1042, și de aceea a fost invitat la București. Iată cum trebuie Înțelese declarațiile sale la proces: „Rămăsesem singura autoritate care contraziceam celelalte rapoarte ale celorlalte autorități române, care afirmau că populația evreiască a fost aceia care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a anexa rapoartele lor la raportul autentic al lui Leoveanu XE "Leoveanu, Emanoil (general)" (În care-i acuza pe evrei că au tras În armată) (vezi Anexa nr. 3). La a doua campanie de falsificări, În 1944, au fost schimbate retroactiv rapoarte ale autorităților militare și polițienești despre evenimentele de la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" și Podu Iloaiei, XE "Podu Iloaiei" pentru a acuza Armata germană de numărul mare de morți din „trenurile morții” și pentru maltratarea evreilor evacuați acolo. De
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ciudată ideologie locală și exclusivă, un fel de hibrid compus din ideologia marxist-comunistă și naționalism românesc, care acționa pentru a estompa situația jalnică a națiunii, Îi ridica permanent În slăvi pe soții Ceaușescu XE "Ceaușescu, Nicolae" , mobiliza trecutul schimbându-l retroactiv pentru a justifica drumul „românesc” spre socialism sub conducerea „fiului iubit al poporului”. România a fost prezentată ca o victimă a fascismului; românii - ca popor nobil care s-a mobilizat aproape până la unul pentru a apăra minoritatea evreiască; iar pogromul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
se arătă, în esență, ca dispozițiile alin. 6 și 7 ale art. 5 din Legea nr. 59/1993 consacră principiul aplicării imediate a legii noi - principiu conținut în însuși art. 15 alin. (2) din Constituție - la faptă pendentia, nefiind deci retroactive. Dreptul părților interesate de a ataca hotărârile judecătorești definitive menționate de textele legale evocate, cu noul recurs, reglementat de Legea nr. 59/1993 , a fost instituit prin această lege, el puțind fi exercitat de la data intrării legii în vigoare (26
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
consacrat imperativ de art. 15 alin. (2) din Constituție, dîndu-se satisfacție totodată și principiului major în materia aplicării legii în timp: tempus regit actum. Pe de altă parte, se subliniază că textele atacate că neconstituționale nu numai că nu sunt retroactive, dar ele dau expresie - în sistemul judiciar reformat - accesului liber la justiție, ca drept fundamental consacrat de art. 21 din Constituție. La termenul din 24 februarie 1994, după cum s-a consemnat în încheierea de dezbateri de la acea dată, s-a
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Până la intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, principiul neretroactivității legii era înscris, în materie civilă, numai în art. 1 din Codul civil "Legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactiva", astfel încât, nefiind un principiu constituțional, doctrina și jurisprudența au decis constant că el constituia o regulă de interpretare obligatorie pentru judecător, dar nu-l obligă pe legiuitor, care putea dispune și altfel. De aceea au existat și legi cu caracter
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
astfel încât, nefiind un principiu constituțional, doctrina și jurisprudența au decis constant că el constituia o regulă de interpretare obligatorie pentru judecător, dar nu-l obligă pe legiuitor, care putea dispune și altfel. De aceea au existat și legi cu caracter retroactiv, atât de drept material, cît și de drept procesual. Chiar și în aceste condiții, legea retroactiva respectă cauzele rezolvate prin hotărâri judecătorești definitive (causae finitae) și numai o dispoziție expresă putea duce la o altă soluție. După intrarea în vigoare
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
de interpretare obligatorie pentru judecător, dar nu-l obligă pe legiuitor, care putea dispune și altfel. De aceea au existat și legi cu caracter retroactiv, atât de drept material, cît și de drept procesual. Chiar și în aceste condiții, legea retroactiva respectă cauzele rezolvate prin hotărâri judecătorești definitive (causae finitae) și numai o dispoziție expresă putea duce la o altă soluție. După intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, neretroactivitatea a devenit un principiu constituțional și deci nici legiuitorul nu
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional. Consecințele înscrierii principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe și probabil, tocmai de aceea, soluția aceasta nu se intilneste în foarte multe țări, dar
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
nici o cale de atac existența contra unei hotărâri nu poate fi desființată fără retroactivitate de către o lege posterioara. Cum însă, înainte vreme, neretroactivitatea nu era de ordin constituțional, fiind înscrisă doar în art. 1 din Codul civil, au existat legi retroactive care au atins principiul autorității lucrului judecat sau au supus o hotărâre definitivă ori irevocabilă unei căi de atac neprevăzute de legea în vigoare în momentul pronunțării ei. Doctrina de la noi sau din alte țări, criticând aceste legi, le-a
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
pronunțării ei. Doctrina de la noi sau din alte țări, criticând aceste legi, le-a socotit atunci fie admisibile din punct de vedere juridic, dar inadmisibile din punct de vedere politic, fie le-a calificat drept monstruozități juridice ori legi flagrant retroactive. În reglementarea din țara noastră, prin Legea nr. 18 din 12 februarie 1948 s-a introdus în Codul de procedură civilă art. 724, care, în alin. 4, consacră în mod expres soluția potrivit căreia hotărârile rămân supuse căilor de atac
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
desființat recursul extraordinar, ce putea fi exercitat de procurorul general în termen de un an de la rămînerea definitivă a hotărârii. Așa fiind, în raport cu soluția potrivit căreia hotărârea este supusă căilor de atac din momentul pronunțării, Legea nr. 59/1993 apare retroactiva. Cum Legea fondului funciar nr. 18/1991 a intrat în vigoare la 20 februarie 1991, la data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993 (26 iulie 1993) existau două categorii de hotărâri definitive ale judecătoriilor: hotărâri care fiind pronunțate
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
până la intrarea în vigoare a Legii nr. 59/1993 , care erau supuse acestei căi de atac. Această distincție trebuie avută în vedere și la aprecierea faptului dacă dispozițiile art. 5 alin. 7 din Legea nr. 59/1993 sunt sau nu retroactive: a) în cazul hotărîrilor pronunțate înainte de 26 iulie 1992, caracterul retroactiv al prevederilor art. 5 alin. 7 din Legea nr. 59/1993 este vădit, deoarece sunt supuse unei căi de atac noi, care nu există la data pronunțării, hotărâri definitive
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
supuse acestei căi de atac. Această distincție trebuie avută în vedere și la aprecierea faptului dacă dispozițiile art. 5 alin. 7 din Legea nr. 59/1993 sunt sau nu retroactive: a) în cazul hotărîrilor pronunțate înainte de 26 iulie 1992, caracterul retroactiv al prevederilor art. 5 alin. 7 din Legea nr. 59/1993 este vădit, deoarece sunt supuse unei căi de atac noi, care nu există la data pronunțării, hotărâri definitive care nu mai puteau fi desființate nici pe calea excepțională a
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
să evite, adică nesiguranță și tulburări în circuitul civil; ... b) în cazul hotărîrilor pronunțate după 26 iulie 1992, desi definitive, ele puteau fi atacate totuși cu recurs extraordinar în termen de un an de către procurorul general. Sub acest aspect, caracterul retroactiv rezultă din privarea părților de posibilitatea pe care o oferă recursul extraordinar. În scopul înlăturării stării de neconstituționalitate ce rezultă din această situație, recursului extraordinar i s-a substituit recursul direct la dispoziția părții interesate. Deci, înlăturarea recursului extraordinar ce
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
că repararea daunelor suferite înainte de intrarea în vigoare a Constituției din 1991 se reglementează prin lege. Întrucît prin excepția de neconstituționalitate invocată se urmărește tocmai repararea în natură a acestor daune, care este o atribuție a Parlamentului României, precum și aplicarea retroactiva a supremației actualei Constituții cu privire la o lege anterioară adoptării ei, prin stingerea unui drept de proprietate constituit în baza unei legi preconstitutionale rezultă că, nefiind nici un motiv de ordin juridic care să modifice practică actuala a Curții Constituționale, aceasta excepție
DECIZIE Nr. 3*) din 10 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111703_a_113032]
-
Constituției din 1991 a unor reguli instituite de aceasta, întrucît ele nu existau la data când acea lege a fost adoptată. Aplicarea criteriului ierarhic al supremației Constituției față de o lege anterioară ar însemna să confere regimului constituțional actual un efect retroactiv, cu încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, si a art. 150 alin. (1), potrivit căruia legea anterioară contrară Constituției este abrogata, ceea ce exclude de plano posibilitatea că ea să încalce supremația unei norme constituționale
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]