1,619 matches
-
neam nu este o simplă totalizare de peticării sufletești, ci este el însuși o unitate care trăiește de sine prin armonia funcțiilor sale, întocmai cum trăiește și sufletul fiecărui individ în parte. Sufletul neamului nostru s-a format ca o rezultantă din sufletele românilor care au trăit și trăiesc; el își are firea sa proprie, pe care o putem explica din sufletele românilor, dar pe care nu o putem confunda cu firea vreunuia dintre aceștia. El este în fiecare dintre noi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și nici construcțiile reificate, ci procesul de identificare cu acestea este cel ce dă realitate unei identități colective 10. Așadar, pe axa colectiv-individual, punctul de plecare al studiului empiric îl reprezintă individul, iar identitatea colectivă va fi o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Acesta este deci răspunsul care ne arată "cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv", și care ne va permite să trecem la întrebarea: "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Acest pas îl
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
individuale, adică a elementelor de identificare comună fie ele valori, memorii, imagini, procese etc. ale actorilor sociali. Așadar, pe axa colectiv-individual, punctul de plecare al studiului empiric l-a reprezentat individul, iar identitatea colectivă a fost considerată o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Definiția identității socioculturale, de la care am plecat în analize, s-a bazat pe asumpția unei ontologii triplu stratificate și a fost următoarea: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
I + q(th,aj) + q(c,aj) = 0 (17) în care I este intensitatea totală a radiației solare; α(ej) este factorul de absorbție solară a stratului j; q(th,aj) este radiația termică absorbita ; q(c,aj) este căldură rezultanta prin conducție și convecție. În formulare completă, ecuația de bilanț energetic pentru nodul j al rețelei de calcul devine : I * [(1 - rho(j)(lambda) - tău(j)(lambda)) * I(j-1)(lambda) + (1 - rho'(j)(lambda)- tău'(j)(lambda) * I'(j)(lambda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
constantă). Temperatura exterioară de referință modificată a unui element de închidere opac adiacent mediului exterior se determina cu relația: 2ι(ev(k))[ț(j)] = ι(io) - R*q(k)[ț(j)] (C.2) în care: ι(io) este temperatura interioară rezultanta a spațiului ocupat considerată cu valoare arbitrară constantă (se recomandă valoarea ι(io) = 20°C indiferent de sezon - rece, cald), în °C; ț(j) este momentul (oră); q(k) este densitatea de flux termic la suprafață interioară a elementului exterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
costbeneficiu și modelele de creștere exogenă și endogenă. Aceste tehnici și modele ale eficienței investițiilor, în general, ale ISD, în particular, au generat noi deschideri vizând aplicarea la nivel macroeconomic a analizei multifactoriale a ISD, ca factor explicativ dar și rezultantă a evoluției PIB și a altor indicatori macroeconomici, pe termenele scurt, mediu și lung. În concluzie, acest capitol teoretico-metodologic a avut ca obiectiv central poziționarea contribuției ISD la dezvoltarea durabilă a României, în funcție de eficiența în sens larg a acestora la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de salariați considerat de străini ca supradimensionat în timpul economiei socialiste. Întreprinderile cu ISD de tip greenfield, care au contribuit la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în sectorul nonbancar, dar ponderea acestora a fost relativ scăzută, astfel că rezultanta dintre ocuparea prin fuziuni și achiziții (mergers and acquisitions) și cea prin întreprinderi la „firul ierbii” a însemnat practic reducerea numărului de angajați în România. Pe de altă parte, sectoarele Comerț și Alte servicii au cunoscut într-o primă etapă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de responsabilitate penală este, pentru P. Zosin, de neadmis: "individul fiind strict condiționat în toate apucăturile sale, el nu poate fi câtuși de puțin răspunzător de actele sale"110. Pentru Zosin, crimele efectuate de un individ sănătos mintal exprimă o rezultantă a acestor condiționări sociale, individul în sine nefiind decât instrumentul întâmplător (așa cum oricare altul ar fi putut deveni într-o conjunctură socială similară). În cazul omului bolnav, responsabilitatea este tot atât de neavenită, fiind vorba aici de o expresie a determinismului organo-psihic111
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de interes cu care se întâmpină studiile psihiatrice, nu numai de lumea profană, nu numai de lumea cultă până la un punct, ci chiar de studenții în medicină și de mulți medici"120. Pentru Zosin, psihiatria, conturată ca știință, reprezintă o rezultantă istorică a unor condiționări lente și laborioase ale concepțiilor despre psihic completate de descoperirile de importanță ale fiziologiei nervoase. În special în "Constituirea psihiatriei ca știință pozitivă", această viziune este pregnantă. Abilitatea cu care este condusă ideea determinismului istorico-biologic evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
trebuie să intervină de asemenea. Metodele de cercetare în această direcție nu sunt numeroase. Se va putea interveni, spre exemplu, pe embrionii de pește sau de batraciene. Se va profita de cazurile teratologice. Aplazia suprarenalelor în anencefalie ar putea fi rezultanta absenței unui hormon cerebral care ar excita dezvoltarea și funcționarea suprarenalelor. Studiul ordinei în care se dezvoltă organele ar putea, de asemenea, să dea unele indicațiuni. Un organ deja existent ar putea interveni în determinismul dezvoltării altuia ce apare ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
expresivă, apoi gramaticalizată). Inițial, copula era folosită la persoanele 1 și 2, pentru a evita ambiguitatea agentului, dar apoi, copula a fost folosită pentru sublinierea stativității, ca variație stilistică, și, în final, s-a gramaticalizat ca expresie a perfectului stării rezultante. Actualmente, cele două forme sunt în distribuție complementară. Această transformare "activă" a fost implementată diferit în est și în vest: în est, înnoirea formei active a fost radicală, iar structura preergativă a fost deergativizată între secolele XIV−XVI; agentul a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
scot în evidență o proprietate a variabilelor contextuale; ele nu sunt legate de variabila de explicat printr-o relație simplă, ci mediată, cel mai adesea prin circuite determinative multiple. Contribuția globală a unei variabile contextuale la explicarea variabilei efect reprezintă rezultanta unui fascicul complex de relații de determinare. În consecință, ea poate varia semnificativ de la un context social la altul. Relația variabilă contextuală/variabilă efect nu poate constitui cel mai adesea obiectul unor formulări generale, a unor legi universale. De multe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prezentând o autonomie relativă în raport cu sistemele care îl integrează ca subsistem, cu propriile sale subsisteme, cu sistemele cu care se învecinează. Starea reală a unui sistem social nu poate fi deci integral dedusă din logica sa internă autonomă. Ea reprezintă rezultanta suprapunerii și interferenței dintre o mulțime de sisteme. Presupoziția autonomiei nu este însă eronată. Ea descrie o tendință reală. În lipsa unor factori perturbatori sau împotriva acestora, orice sistem va tinde să-și promoveze propria sa logică, crescându-și gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemele finaliste sunt compuse din subsisteme. Întregul, sistemul, are preeminență asupra părților. Suprasistemul este rezultatul interacțiunii unei mulțimi de sisteme. În cazul său, doar elementele componente (sistemele) au finalități proprii. Starea sa nu reprezintă materializarea unei orientări finaliste globale, ci rezultanta echilibrărilor, compunerilor, agregărilor acțiunii sistemelor componente. Am optat pentru termenul de „suprasistem” pentru a indica faptul că acesta nu este un sistem cu finalități proprii, ci un sistem de sisteme. În cazul său, spre deosebire de sistemul finalist, elementele au preeminență asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Casele de bilete, cu cozile și indivizii care le compun, formează un sistem caracterizat printr-o stare de echilibru: lungimea cozilor tinde să fie egală. Această stare de echilibru nu este realizată în virtutea unei finalități a sistemului, ci ca o rezultantă neintenționată a comportamentului indivizilor. Nu există o finalitate generală de egalizare a cozilor. Fiecare persoană doritoare de bilete este orientată spre minimalizarea timpului de așteptare. În consecință, ea se va orienta spre coada mai scurtă; datorită acestui fapt, lungimea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizațiilor este fundată, în cea mai mare parte, în mod clar pe opțiunea holistă. Individualismul metodologic pornește de la presupoziția inversă a holismului, și anume că singurul sistem orientat efectiv și complet de finalități proprii este individul. Societatea nu reprezintă decât rezultanta acțiunilor individuale. Ea este deci un suprasistem, în terminologia propusă aici, și nu un sistem orientat finalist. Individualismul metodologic are și el o lungă istorie. O opțiune clară de acest tip poate fi găsită la John S. Mill care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistem care se constituie simultan atât „de jos în sus”, cât și „de sus în jos”. Ea nu este nici un sistem global puternic integrat și ierarhizat, în care componentele sale sunt simple subsisteme, ca în viziunea holistă, dar nici o simplă rezultantă a acțiunilor indivizilor, un suprasistem, ca în viziunea individualismului metodologic. Societatea trebuie privită ca o ierarhizare circulară de sisteme, cu două intrări: individul și colectivitatea. Colectivitatea, la rândul ei, are mai multe niveluri: începând cu familia, ceata sau tribul din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să sprijine un subsistem în detrimentul intereselor colectivității în ansamblu? Modelul client/consultant se fundează în această privință pe o presupoziție referitoare la relația subsistem-societate: subsistemele (prototipul lor fiind întreprinderea capitalistă) sunt singurele elemente active; maximalizarea satisfacerii intereselor lor are ca rezultantă pozitivă dezvoltarea pe ansamblu a colectivității. Sprijinind deci sistemele particulare din care este compusă societatea, sociologul va contribui implicit la dezvoltarea de ansamblu a colectivității. Această presupoziție oferă justificarea morală a angajării exclusive a specialistului în sprijinirea subsistemelor. A devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute a vieții, a stării de satisfacție/insatisfacție cu viața, cu diferitele componente ale ei. Relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi deci rezultanta acestor două mari circuite. Dacă relația dintre ele este pozitivă, înseamnă că impactul asupra condițiilor obiective este mai mare decât cel asupra nivelului de aspirații: deși nivelul de aspirații va fi mai ridicat, calitatea obiectivă a condițiilor de viață va
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aduce schimbarea socială. Mannheim reintroduce pe această cale procesul istoric de lungă durată În fenomenul de succesiune a generațiilor: fiecare „realitate” ce se Înfăptuiește În cadrul unei generații se integrează Într-un curent mai vast constituit prin „spiritul epocii”, Înțeles ca rezultantă a interacțiunilor dinamice Între generațiile efective care se succedă În serii continue. Din această perspectivă istorică, Mannheim Înscrie teoria sa asupra generațiilor În sociologia cunoașterii: generațiile decurg din schimbarea socială, ele sunt caracterizate de idei care exprimă momente istorice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istorice) și a proceselor de reproducere/transformare socială; b) pe ordonată: axa vârstelor individuale (și a statutelor personale, mai mult sau mai puțin legate de „procesele de vârstă” sau aging process, definite În sensul cel mai larg); c) pe bisectoarea rezultantă: axa liniilor vieții sau a traiectoriilor temporale ale cohortelor generaționale, la intersecția acestor două „componente cronologice elementare” (1991, 25-45). Considerăm că aceasta schemă grafică teoretică - perfect adaptabilă la toate procesele sociale Înscrise În durată - are avantajul de a obliga la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apartenenței la o generație - numită socială sau istorică - este un aspect esențial de apropiere individuală a timpului social și condiționează integrarea biografiilor individuale În acest timp colectiv; c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă a procesului de instituționalizare a cursului vieții, organizat secvențial, În funcție de momentele consecutive de educație, de muncă și de pensionare. Aceste etape „Împart” populația În trei segmente distincte: tinerii (aflați Înainte de intrarea În lumea muncii), adulții (persoanele aflate la „vârsta activă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de persoane născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică și o identitate generațională: c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă a procesului de instituționalizare a cursului vieții, organizat secvențial În funcție de momentele consecutive de educație, de muncă și de pensionare. II. Datele empirice obținute În ancheta „Trei generații” au permis extrapolarea câtorva concluzii. În primul rând, a fost pus În evidență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ceea ce dă impresia că ele se termină în „fund de sac”. Mucoasa are un aspect inflamat, polipoid sau ulcerat. Întregul perete bronșic este bine vascularizat, chiar cu aspect de hiperemie [35]. Concepția modernă (Alex. Eskenasy) privește plămânul bronșiectatic ca o rezultantă a interferenței factorilor disgenetici (imunopatologici, infecțioși și expectoranți) ce modifică sinteza de elastină. În evoluție, acești factori generează leziuni ce interesează atât bronșiile cât și parenchimul peribronșic. La nivel bronșic leziunile se fibrozează cu includere de focare celulare polimorfe, uneori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
de rigoarea germană, s-au interiorizat, devenind astfel moduri de gândire, aspirații, atitudini, motive, valori etc. Toate influențele externe au fost filtrate prin condițiile interne, acestea coparticipând ca elemente ale „aliajului”. Dezvoltarea, ca ordine succesivă a stadiilor, a fost o rezultantă a conlucrării dintre aceste influențe și condiții, o codificare în care nu se mai poate decela între împrumuturile ce au acționat și sistemul de înregistrare folosit (condiții). Ea nu a fost un simplu „efect de amprentă” sau „copiere” a Nachbarshaft-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]