1,629 matches
-
lor. Diagramele de corp liber se folosesc pentru a analiza forțele ce acționează asupra unui sistem. Ideal, aceste diagrame se desenează cu modulele și unghiurile vectorilor forță păstrate astfel încât să se poată face adunarea grafică a vectorilor pentru a determina rezultanta. Pe lângă adunare, forțele pot fi și descompuse în componente independente, în unghi drept unele față de altele. O forță orizontală îndreptată spre nord-est poate fi descompusă în două forțe, una îndreptată spre nord, și alta spre est. Adunând vectorial aceste forțe
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
unei baze cu un vector pe direcția uneia dintre forțe, deoarece acea forță va avea atunci o singură componentă nenulă. Vectorii forță pot fi și tridimensionali, a treia componentă fiind în unghi drept cu celelalte două. Echilibrul apare atunci când forța rezultantă ce acționează asupra unui obiect este zero (adică suma vectorială a tuturor forțelor este zero). Există două feluri de echilibru: echilibru static și echilibru dinamic. Echilibrul static a fost înțeles înainte de inventarea mecanicii clasice. Obiectele în repaus au forță totală
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
să se miște cu aceeași viteză ca și corabia în timp ce cade. Astfel, nu este necesară nicio forță pentru a ține ghiuleaua în mișcare cu viteză constantă înainte. Mai mult, orice obiect ce se deplasează cu viteză constantă trebuie să aibă rezultanta forțelor ce acționează asupra lui egală cu zero. Aceasta este definiția echilibrului dinamic: când toate forțele ce acționează asupra unui obiect se anulează reciproc dar obiectul continuă să se deplaseze cu viteză constantă. Un caz simplu de echilibru dinamic are
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
loc în cazul mișcării cu viteză constantă pe o suprafață cu frecare cinetică. Într-o astfel de situație, este aplicată o forță în direcția mișcării, în timp ce frecarea cinetică se opune și este exact egală cu forța aplicată. Aceasta dă o rezultantă egală cu zero, dar, deoarece obiectul a pornit cu viteză nenulă, el continuă să se miște cu viteză nenulă. Aristotel a interpretat greșit această mișcare ca fiind cauzată de forța aplicată. Totuși, când se ia în considerare frecarea cinetică, este
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
a pornit cu viteză nenulă, el continuă să se miște cu viteză nenulă. Aristotel a interpretat greșit această mișcare ca fiind cauzată de forța aplicată. Totuși, când se ia în considerare frecarea cinetică, este clar că nu există nicio forță rezultantă ce determină mișcarea cu viteză constantă. În fizica particulelor modernă, forțele și accelerația particulelor sunt explicate ca schimb de particule purtătoare de impuls. Cu dezvoltarea teoriei cuantice de câmp și a relativității generale, s-a conștientizat că "forța" este un
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
de greutate ce acționează asupra unui obiect de la suprafața Pământului este direct proporțională cu masa obiectului. Astfel, un obiect ce are o masă formula 30 este atras cu forța: În cădere liberă, acestei forțe nu i se opune nimic și deci rezultanta forțelor ce acționează asupra corpului este chiar greutatea lui. Pentru obiectele ce nu sunt în cădere liberă, greutății i se opun reacțiunile din partea suportului corpului. De exemplu, rezultanta forțelor ce acționează asupra unei persoane care stă pe pământ este zero
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
În cădere liberă, acestei forțe nu i se opune nimic și deci rezultanta forțelor ce acționează asupra corpului este chiar greutatea lui. Pentru obiectele ce nu sunt în cădere liberă, greutății i se opun reacțiunile din partea suportului corpului. De exemplu, rezultanta forțelor ce acționează asupra unei persoane care stă pe pământ este zero, deoarece greutatea sa este echilibrată de o forță normală exercitată de sol. Contribuția lui Newton la teoria gravitației a fost unificarea mișcărilor corpurilor cerești, despre care Aristotel presupunea
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
inerții simulate mecanic J Re : moment de inerție mecanic al bancului cu inerții simulate electric M : masa vehiculului pe pistă I : inerția echivalentă a bancului cu inerții simulate mecanic IM : inerția mecanică a bancului cu inerții simulate electric Fs : forța rezultantă la viteza stabilizată Ce : cuplul rezultant al inerțiilor simulate electric FI : forța rezultantă a inerțiilor simulate electric dθ 1 : accelerația unghiulară a roților motoare d t dθ 2 : accelerația unghiulară a roților ne-motoare d t dWm : accelerația unghiulară a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
simulate electric M : masa vehiculului pe pistă I : inerția echivalentă a bancului cu inerții simulate mecanic IM : inerția mecanică a bancului cu inerții simulate electric Fs : forța rezultantă la viteza stabilizată Ce : cuplul rezultant al inerțiilor simulate electric FI : forța rezultantă a inerțiilor simulate electric dθ 1 : accelerația unghiulară a roților motoare d t dθ 2 : accelerația unghiulară a roților ne-motoare d t dWm : accelerația unghiulară a bancului cu inerții mecanice d t dWe : accelerația unghiulară a bancului cu inerții
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
stabilește o curbă a lui K în funcție de presiunea de la intrarea tubului Venturi. Pentru o scurgere sonică, K are în mod evident o valoare constantă. Atunci când presiunea scade (adică atunci când crește reducerea presiunii), tubul Venturi se deblochează, iar K descrește. Variațiile rezultante ale lui K nu sunt tolerabile. Pentru un număr minim de opt puncte în zona critică, se calculează K, mediu și abaterea standard. Dacă abaterea depășește 0,3% din K mediu, trebuie să se ia măsuri pentru a o îndrepta
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
dintre anvelopă și carosabil M = forța de rotație a frânei =T*R z = rata de frânare T/P = M/RP s = mișcarea centrifugă stimulatoare (forța centrifugă folosită plus cea nefolosită) sp = forța centrifugă efectivă - forța centrifugă pentru care forța centipetă rezultantă este 90% din forța centripetă medie (ThA) ThA = forța centripetă medie - ea poate fi determinată integrând valorile între o treime și două treimi din forța centrifugă totală (smax) l= lungimea părghiei r= raza tamburului de frână p= presiunea de acționare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
centrifugă activatoare prevăzută (s) a frânei respective va fi determinată prin următoarea relație: s = l x Se/le S nu va depăși valoarea efectivă a forței centrifuge (Sp) 4.3.1.2. Va fi determinată valoarea medie a forței centripete rezultantă (ThA) a factorului activator instalat la frâna respectivă la presiunea dată la punctul 4.3.1. 4.3.1.3. Viteza de rotație a cilindrului va fi dată de: C = ThA x l C nu va depăși Cmax 4.3
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
este aplicat sau nu urmează a fi aplicat in cadrul sistemului de frânare prin inerție, volumul va fi testat la de 1,8 ori forța P sau la de 1,8 ori presiunea p, ceea ce necesită o forță de frânare rezultantă de B* = 0,5 x g x GBo 6.2.2. în cazul în care un protector de supraîncarcare este aplicat sau urmeaza a fi aplicat în sistemul de frânare prin inerție, volumul va fi testat la de 1,1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de nicotilamid adenin dinucleotidă redusă (NADH): oxaloacetat + NADH + H+ L-maleat + NAD+ piruvat + NADH + H+ L-lactat + NAD+ Cantitatea de NADH oxidată la NAD+ în aceste reacții este proporțională cu cantitatea de citrat prezent. Oxidarea NADH este măsurată de descreșterea rezultantă a puterii de absorbție la o lungime de undă de 340 nm. 2. REACTIVI 2.1. Soluție tampon pH 7,8 (0,51 M glicilglicină: pH 7,8; Zn2+ (0,6x10-3M): Se dizolvă 7,13 g glicilglicină în aproximativ 70
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
atât de materialul din care sunt executați termoelectrozii, cât și de temperatura sudurilor calde și reci. Relația dintre temperatura și forța termoelectromotoare se poate exprima printr-o ecuație de gradul al doilea de forma: în care E este forța termoelectromotoare rezultantă, atunci când t este temperatura sudurii calde, iar temperatura sudurii reci este constantă (în general 0 °C); a, b și c sunt trei constante ale căror valori se determină prin măsurarea tensiunii termoelectromotoare la temperaturi fixe cunoscute (temperatura de solidificare a
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
drum un câmp magnetic orientat după axa "z", adică perpendicular pe direcția de mișcare a atomilor. Acest câmp magnetic posedă o mare neomogenitate în spațiu, si ca urmare, asupra polilor dipolului magnetic atomic acționează forțe de mărimi diferite, a căror rezultanta imprimă dipolului o accelerație fie în sensul câmpului, fie în sens opus, în funcție de orientarea dipolului în raport cu câmpul. Dacă dipolul atomic s-ar afla într-un câmp magnetic omogen, forța rezultanta care ar acționa asupra sa ar fi nulă, deoarece forță
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
dipolului magnetic atomic acționează forțe de mărimi diferite, a căror rezultanta imprimă dipolului o accelerație fie în sensul câmpului, fie în sens opus, în funcție de orientarea dipolului în raport cu câmpul. Dacă dipolul atomic s-ar afla într-un câmp magnetic omogen, forța rezultanta care ar acționa asupra sa ar fi nulă, deoarece forță magnetică acționează asupra polului sau nord cu aceeași intensitate că și asupra polului sau sud. S-a dovedit că atomii în starea "s" posedă toți același moment magnetic, iar proiecția
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
AL UNEI ÎNȚELEGERI SCRISE, UN DEȚINĂTOR AL DREPTURILOR DE AUTOR, SAU ORICE ALTĂ PARTE CARE POATE MODIFICA ȘI/SAU REDISTRIBUI PROGRAMUL CONFORM PERMISIUNILOR DE MAI SUS NU VA FI FĂCUT RĂSPUNZATOR PENTRU PAGUBELE DUMNEAVOASTRĂ, INCLUSIV CELE GENERALE, SPECIALE, ÎNTÂMPLĂTOARE SAU REZULTANTE, APĂRUTE DIN FOLOSIREA SAU INABILITATEA DE A FOLOSI PROGRAMUL (INCLUZÂND, DAR FĂRĂ A FI LIMITAT LA PIERDEREA SAU DETERIORAREA DATELOR, SAU PIERDERILE SUFERITE DE DUMNEAVOASTRĂ SAU TERȚE PERSOANE, SAU O INCAPACITATE A PROGRAMULUI DE A INTEROPERA CU ALTE PROGRAME), CHIAR DACĂ
GPL (licență, versiunea 2) () [Corola-website/Science/311426_a_312755]
-
Sintagma principiul zero al termodinamicii este folosită, de autori diferiți, pentru a indica "două" principii fundamentale ale termodinamicii, cu conținut diferit. Ambiguitatea rezultantă se rezolvă precizând că, în funcție de contextul în care apare, "principiul zero al termodinamicii" se referă fie la "stabilirea echilibrului termodinamic", fie la "tranzitivitatea echilibrului termic". O stare a unui sistem termodinamic în care proprietățile sistemului nu variază în timp este
Principiul zero al termodinamicii () [Corola-website/Science/309652_a_310981]
-
AL UNEI ÎNȚELEGERI SCRISE, UN DEȚINĂTOR AL DREPTURILOR DE AUTOR, SAU ORICE ALTĂ PARTE CARE POATE MODIFICA ȘI/SAU REDISTRIBUI PROGRAMUL CONFORM PERMISIUNILOR DE MAI SUS NU VA FI FĂCUT RĂSPUNZATOR PENTRU PAGUBELE DUMNEAVOASTRĂ, INCLUSIV CELE GENERALE, SPECIALE, ÎNTÂMPLĂTOARE SAU REZULTANTE, APĂRUTE DIN FOLOSIREA SAU INABILITATEA DE A FOLOSI PROGRAMUL (INCLUZÂND, DAR FĂRĂ A FI LIMITAT LA PIERDEREA SAU DETERIORAREA DATELOR, SAU PIERDERILE SUFERITE DE DUMNEAVOASTRĂ SAU TERȚE PERSOANE, SAU O INCAPACITATE A PROGRAMULUI DE A INTEROPERA CU ALTE PROGRAME), CHIAR DACĂ
GPL (licență, versiunea 3) () [Corola-website/Science/308804_a_310133]
-
corp poate fi descrisă ca o combinație de mișcare liberă (sau inerțială), și deviații de la această mișcare liberă. Deviațiile sunt cauzate de forțe externe, care acționează asupra unui corp în conformitate cu legea a doua a lui Newton, care afirmă că forța rezultantă ce acționează asupra unui corp este egală cu masa (inerțială) a acelui corp înmulțită cu accelerația. Mișcările inerțiale posibile sunt legate de geometria spațiului și timpului: în sistemul de referință standard al mecanicii clasice, corpurile în mișcare liberă (în absența
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
ce depinde de gradientul potențialului gravitațional. Spațiul, în această construcție, își păstrează structura euclidiană. Totuși, "spațiul-timp", ca întreg, devine mai complicat. După cum se poate arăta cu un simplu experiment imaginar, urmând traiectoria în cădere liberă a diferitelor particule de test, rezultanta vectorilor spațiu-timp care pot reprezenta viteza unei particule (vectori temporali) variază cu traiectoria particulei; în termeni matematici, legătura newtoniană nu este integrabilă. De aici, se poate deduce că spațiul-timp este curbat. Rezultatul este o formulare geometrică a gravitației newtoniene doar
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
o suprafață curbată. Pentru a obține forța mecanică netă peste întregul profil trebuie adunate contribuțiile componentelor tuturor suprafețelor mici ale obiectului. Este important de știut faptul că dacă presiunea pe o suprafață închisă este constantă, atunci nu există nici o forță rezultantă, deoarece suma tuturor forțelor mici pe direcțiile normale dă valoarea zero. (Pentru fiecare mică suprafață, există o altă mică suprafață a cărei normală este orientată în exact direcția opusă normalei primei suprafețe.) Pe un corp aflat într-un fluid în
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
o și mai aspră rigoare: înregistrarea exactă a mișcărilor sufletului, împinsă până la reconstituirea grafică a unui sentiment; printre cuvinte, aparent înlănțuite la-ntâmplare, el trebuie să palpite ritmic și viu ca și în răsuflare. Ideea poetică va fi atunci o rezultantă firească a vieții, mai mult sugerată decât rostită. Iată ce mi se pare a fi actualitate în poezie. Poetul nu spune lucruri ce nu s-au mai spus, dar nou în poezie e sentimentul pe care el îl încearcă-n
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
aici, și încet, încet, relieful a început să prindă aproximativ până în Cuaternar, conturul pe care îl are azi. Între componentele peisajului geografic al comunei Osica de Sus, solurile ocupă și ele un loc aparte. Formarea și evoluția solurilor sunt o rezultantă a conlucrării factorilor pedogenetici naturali specifici comunei noastre și anume: rocă, relief, climă, ape și vegetație. Factorul de rocă intervine în formarea solurilor prin compoziția mineralogică, gradul de duritate al rocilor, alcătuirea granulometrică a lor. Factorul de relief intervine în
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]