1,654 matches
-
Cel ce va face hoții, ucideri sau va fi gazdă de hoți... cu această pedeapsă de moarte se va osândi - înțepatu’!"", fapt ce a împuținat simțitor infracțiunile în timpul domniei sale. Pravila lui Vasile Lupu din 1646 prevedea și circumstanțe atenuante, pentru robii foarte săraci: ""Țiganul, sau țiganca lui, sau copilul, de va fura o dată sau de două ori și de trei găină, gâscă sau alt lucru micșor, să se iarte; iară de va fi alt lucru mai mare furat, să să cearte
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
turcilor cauza acestui dezastru prin intervenția Maicii Domnului, dar a fost condamnat la moarte, iar icoana a fost aruncată în mare. Monahul scăpă însă cu viață datorită faptului că ienicerul care trebuia să-l omoare era un român ajuns în robie la turci. Acesta îl eliberează, cu condiția să nu mai calce prin Constantinopol (devenit Istanbul). Întors în țară cu sentimentul amar al pierderii icoanei sfinte, Anufie se retrage pe malul Mării Negre să mediteze in singurătate. Seara se lasă încet și
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
se amestece cu artiști italieni și arhitecți în cafenelele din jurul Soho . Foarte ambițios , dar fără patronajul sau calificări , a stabilit cu privire la introducerea să în scenă intelectual cu lucrări de filosofie ( " Un eseu asupra omului " , publicat 1773 ) și teoria politică ( " lanțurile robiei " , publicat 1774) . [ 2 ] critică ascuțite lui Voltaire în apărarea prietenului sau Helvetius adus tânărul Marat pentru atenție mai mare pentru prima dată și a consolidat sentimentul sau tot mai mare de o divizie mare între materialiști , grupate în jurul Voltaire , pe
Jean-Paul Marat () [Corola-website/Science/310852_a_312181]
-
selgiucizi se înfiorau, deși nici ei nu erau blânzi cu dușmanul. Potrivit datelor din cronici 17 000 de oameni au fost măcelăriți și peste 100 000 tineri, chiar copii unii dintre ei, din întreg principatul, au fost duși în grea robie. După 171 de ani de stăpânire de către Casa de Hauteville, Principatul Antiohiei dispărea în zgomotul loviturilor date de sultanul mameluc Baibars, ecoul lor răsunând până în Europa. Boemund al VI-lea reușise să se refugieze la Tripoli, care, împreună cu Acra, rămâneau
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
în timpul cărora au fost înecați în apele Istrului copiii sugari și cocoșii. Pe lângă aceste cruzimi, rușii au dat dovadă și de curaj pentru că Leon Diaconul spune că, atunci când nu mai vedeau nici o speranță de scăpare, pentru a nu cădea în robie, își curmau zilele, înfingându-și săbiile în măruntaie. După un asediu de aproape 3 luni, Sviatoslav, văzând că rezistența sa era inutilă, i-a cerut, la sfârșitul lunii iulie, lui Ioan Tzimiskes, să înceapă tratativele, ajungându-se la o înțelegere (24
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
cuvântului de origine ebraică "Pasah" („a trecut”), poate moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numesc Pesah (Paște) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie ale trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșirea XII, 27), care se prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Termenul ebraic de "Paști" a trecut prin forma lui aramaică - Paskha פסחא (folosită până azi în ebraică pentru a denumi
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
creștine, deși având la bază aceleași credințe religioase, nu consideră sărbătoarea de Paști relevantă, acestea fiind: Martorii lui Iehova și Adventiștii de Ziua a Șaptea. etc. Pesah (Paștele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană și ieșirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise. Sărbătoarea Paștelui celebrează evenimentul fondator din relatarea biblică care este eliberarea evreilor din sclavia egipteană. E legat deci de peripețiile Ieșirii (Exodului) și suferințele îndurate de popor în deșert
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
și ultima zi de Pesah. Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o cină rituală, cina pascală numită Seder (in ebraică - „ordine”) cu un tipic deosebit, cu prilejul căreia comesenii citesc cartea Hagadá centrată pe dezbaterea semnificației ieșirii evreilor din robia egipteană, așa cum este ea relatată în Biblie. Această cină rituală a fost la vremea ei sărbătorită și de Isus, apostoli și primii creștini. Etimologie Tradiții de Paște Culinar
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
să se numere șapte săptămâni numite "Omer", începând cu a doua zi a Paștelui, până la data marcată ca Șavuot. Această numărare a zilelor ar exprima ahtierea poporului după cuvântul divinității exprimat în Tora. La sărbătoarea Pesah, evreii serbează eliberarea din robia faraonului, iar la Șavuot - primirea Legii (Tora) care i-a consacrat, după tradiția iudaică antică, într-un popor dedicat slujirii lui Dumnezeu. Sărbătoarea Șavuot este legată de mai multe aspecte ale vieții evreiești.mai ales din timpul practicării agriculturii în
Șavuot () [Corola-website/Science/310346_a_311675]
-
era dificilă pentru Nelson, care a refuzat s-o lase pe Davis să cumpere o casă până când își va putea permite el. După mai mult de 20 de roluri în filme, rolul vicioasei și neîngrijitei Mildred Rogers în "Sclavia umană" („Robie”) (1934), o adaptare după romanul omonim de W. Somerset Maugham, i-a adus primele recenzii pozitive importante. Multe actrițe se temeau să joace astfel de personaje, refuzând astfel rolul, dar Davis a văzut-o ca pe o ocazie să-și
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
greutatea de 50 de kilograme. Pe clopotul cel mic este gravat cu litere cirile: ”"acest clopot s'au vârsat spre lauda sf(in)tei Troițe în anul 1768"” - clopotul cel mic l-a cumpărat un om ce a căzut în robie grea și a făgăduit că va cumpăra un clopot de ”șugubjină” adeca de întoarcere de vreme grea, căci împrăștie norii. În anul 1922 poporul a strins bani, s-a luat un clopot nou de 44 kilograme dela fabrica Schieb din
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
mărșălui spre sud, către Mistra și teritoriile despotului Constantin. Murad însuși conducea restul oștirii, de-a lungul coastei nordice a Moreii. Orașul Sikyon a fost silit să se predea și a fost ars până la temelii. Populația a fost dusă în robie la Vostitza. Sultanul a mers înainte spre Patras. Cei mai mulți dintre locuitorii orașului fugiseră pe țărmul opus, să se adăpostească, împreună cu venețienii, la Naupaktos. Aproape 4.000 de oameni au rămas în fortăreața de pe deal și au rezistat asalturilor repetate ale
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
nu s-a ostenit să răspundă. Pentru el, ideea abandonării Constantinopolului era de neînchipuit. Câteva zile mai târziu, a venit un sol al sultanului să-i sfătuiască pe oamenii din Constantinopol să se predea și să se salveze de la o robie sau de la o moarte sigură. Puteau rămâne unde erau, plătind un tribut anual de 100 000 de monede de aur sau, dacă preferau, puteau părăsi orașul nevătămați și cu toate bunurile lor. Constantin și-a consultat sfatul. Unii dintre curteni
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
populația totală. În secolul XIX s-a ivit o schimbare în atitudinea față de sclavi, nu doar în România ci și prin toată Europa, astfel, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856. Prima declarație a libertății sclavilor a fost data în anul 1848, dar din cauza faptului că guvernul acela a fost slab și nu a durat mult timp, nici acest decret nu a durat, nici nu
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
România. Mulți romi erau deja sau au ajuns în țările din Europa de Vest și mulți au ajuns de asemenea și în America. Romii din Bucovina, provincie trecută sub stăpânire habsburgică din 1774, sunt primii care au părăsit statutul de robi. Astfel, robia a fost desființată aici printr-un ordin al împăratului Iosif al II-lea dat în 1783. Din punct de vedere juridic însă, abia începând din 1803, când li se modifică și statutul fiscal, romii se află în aceeași situație cu
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
locuri au trăit băștinași cu mult mai înainte, primii oameni stabilinduse aici cu sute de ani în urmă. Au fost și ei atacați de nomazii de câmpie, dar nu s-au lăsat prădați cu una, cu două sau duși în robie și se împotriveau cum puteau, adesea răzbunându-i pe războinici. Alte referințe mai importante din istoria localității: În 1859 - satul Harmațca avea 158 curți, din care 490 bărbați și 445 femei. La acel moment exista biserică. În 1892 - satul avea
Harmațca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305121_a_306450]
-
Nou cu adevărat al acestei credințe și al acestui neam care nu avuseseră până atunci decât ani vechi, începuți și sfârșiți în același vechi și întunecos fel al păcatului, al necredinței, al bigotismului și al formalismului înghețat și împilat în robia păcatului și păcătoșirii. În 1928 a avut loc la Arad primul congres al preoților misionari sub patronajul P.S. Grigorie Comșa, episcopul locului. Acest congres avea să elaboreze un „Statut al Asociației preoților misionari pentru a fi trimis Sfântului Sinod spre
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
provine de la cuvântul ucraineană "Sokyra" (în ), care înseamnă topor. Și în limba română secure (săcure) înseamnă topor. La începutul secolului al XVI-lea, oștile otomane au invadat Moldova și Bucovina, iar țăranii au fugit în păduri pentru a scăpa de robia păgână. Fugarii și-au ales un loc de popas pe malul unui pârău care se vărsa în Nistru. Aici au fost atrași de pădurea deasă, în care găseau din abundență ciuperci, fructe de pădure și vânat. Oamenii și-au construit
Secureni () [Corola-website/Science/306115_a_307444]
-
1854 „Niciodată n-am văzut luxul și lipsa, frumusețea și urâtul, mândria și sărăcia puse într-un așa de izbitor contrast. Aici se arată un gen schimonosit de civilizație, cum se întâmplă întotdeauna într-o societate în care libertatea și robia stau alături una de alta.” Medicul militar german Wilhelm Derblich după ce critică și ironizează unele aspecte ale orașului menționează despre Grădina Cișmigiu „este locul vesel de adunare al tuturor plimbărilor [...] și singurul loc unde se uită că te găsești în
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
nu fără semnele prevestitoare ale puternicelor fulgere - și au pătimit cu dreptate pentru răutățile lor". "14. Căci s-au purtat cu ură crâncenă față de cei străini. Unii n-au voit să primească pe trecătorii necunoscuți, dar aceștia au adus în robie pe străinii care le făcuseră bine." (Cartea Înțelepciunii lui Solomon 19:13-14) Într-o examinare a proceselor de viol și sodomie, din timpul secolului al XVIII-lea, la Tribunalul din Londra, descoperim că atitudinea, în ceea ce privește pedepesele, era indulgentă cu violul
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
zdrobirea și încetarea vericăruia jăf și nedreptate ce ați cercat până acum din pricina oblăduitorilor domni ce [...] v-au supt sângele” și anunța o „mare ușurință” în ceea ce priveau „toate celelalte dări și orânduieli”, măsuri care trebuiau să aducă la „scăparea robiei întru care v-ați aflat până acum”. În lupta pe care urma să o poarte, el avea nevoie de sprijinul boierimii, singura forță politică recunoscută de Imperiul Otoman și de celelalte puteri, capabilă să-i susțină demersurile diplomatice. Tudor a
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
-mi iau rămas bun de la cei mai apropiați prieteni. Fă tu așa fel încât să vină pe rând la mine, în liniște."". A doua zi, pe 18 februarie, în jurul orelor 14:00-15:00, rostește ultimele sale cuvinte: "Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul", după care a decedat. Face parte dintr-un grup ce împărtășea aceeași orientare spirituală, alături de studentul în drept Ioan Ianolide, Anghel Papacioc, cel care avea sa devină ieromonahul Arsenie
Valeriu Gafencu () [Corola-website/Science/306426_a_307755]
-
ale poetului C. Bolliac: „Țiganul și clăcașul/Au fost gândirea mea;/ Stăpânul, arendașul/ Și legea lor cea grea“, iar locul unde se desfasoara acțiunea este „în codrul Orheiului“. Răzvan este căpitanul haiducilor, după ce trei ani fusese robul lui Sbierea, „o robie de spaimă, () fost-am în lanțuri“. Cerșetorul Tănase vine în codru să se facă și el haiduc („Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan“), ca să-și răzbune necazurile indurate din pricina boierilor nemiloși: „Decât să mor în orașe de cruzimea celor
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
-i un loc în divan“, adică funcția de hatman în Țară Moldovei. Răzvan meditează asupra rolului pe care Basota l-a avut în ascensiunea lui („Acest om, fără s-o știe, m-a rădicat pan-aici“), pentru că dacă nu „m-arunca-n robie“, nu s-ar fi făcut hoț de codru, n-ar fi întâlnit-o pe Vidra, care 1-a împins „cu-ncetul la țintă cea mai înaltă!“. Bucuroasă și încântată, dintr-un orgoliu nemăsurat, Vidra-i spune lui Răzvan că mai
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
În seara de 31 octombrie, mii de români din Timișoara și satele învecinate participă la o impresionantă adunare națională în Piața Libertății. Aprobă cu ovații cuvintele rostite de dr. Aurel Cosma: „De astăzi înainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile robiei națiunii române." Consiliul Militar Național Român se impune încă din primele zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru Unirea Banatului cu România. Va avea o contribuție
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]