2,724 matches
-
îngheță zâmbetul pe față. Nu se dezmeticise din puținele minute de somn și privind-o nedumerită șopti: - Scuza signora, io non ho capito... (Scuzați doamnă, eu n-am înțeles) - Cosa non hai capito? Zingara roumena! (Ce n-ai înțeles? Țigancă româncă!) .- Signora, io non sono zingara.. (Doamnă, eu nu sunt țigancă...) În cele din urmă înțelese că vroia la baie să-și facă nevoile. Florica încă nu stăpânea toate expresiile uzuale mai ales când era abordată în dialectul napoletan. Cele mai
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
când „stăpâna” vroia să meargă la plimbare. O urca în căruciorul pe care îl împingea pe străduță până la parcul din apropiere. Acolo italianca își făcea de lucru cu suratele sale, iar ea mai schimba câte o vorbă cu câte o româncă pe care o întâlnea tot la „pasagiare” (plimbare). Avea prin negociere patru ore libere în fiecare duminică după amiază, iar în fiecare zi de mercato (un târg unde se găsesc fructe, legume, alimente, îmbrăcăminte, un fel de bâlci de la noi
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
și rea ca o zgripțuroaică. Bărbatul părea mai cumsecade, o întreba dacă îi lipsește ceva, îi zâmbea și o alinta cu palma pe spate. În ultima vreme Angelica parcă înnebunise. Ziua dormea, în schimb noaptea urla din diverse motive. De câte ori românca adormea o auzea pe bătrână strigând să-i schimbe programul la televizor că nu-i place emisiunea la care se uita sau îi cerea un pahar cu apă. Într-una din zile, spre surprinderea Floricăi, apăru Mimo și-i spuse
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
strânsoare. Femeia, țărancă zdravănă, se eliberă și sări în picioare. - Sei un animale, mi volevi violentare! (Ești un animal, vroiai să mă violezi!) - și-i dădu o palmă. Mimo rămase câteva clipe buimac. Nu știa cum să reacționeze la furia româncei. În cele din urmă îi făcu semn Floricăi să urce în mașină că totul va fi în regulă. Dar aceasta nu se lăsă ușor convinsă. Bărbatul urcă și așteptă ca românca să se calmeze. Din acel moment Florica realiză că
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
clipe buimac. Nu știa cum să reacționeze la furia româncei. În cele din urmă îi făcu semn Floricăi să urce în mașină că totul va fi în regulă. Dar aceasta nu se lăsă ușor convinsă. Bărbatul urcă și așteptă ca românca să se calmeze. Din acel moment Florica realiză că, dacă nu luptă pentru drepturile sale, riscă să devină batjocura nu numai a „babei” de care are grijă mai ceva ca de propria mamă, ci și a fiului său. De ciudă
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
sale, riscă să devină batjocura nu numai a „babei” de care are grijă mai ceva ca de propria mamă, ci și a fiului său. De ciudă Mimo îi puse acasă o cameră video prin care să urmărească orice mișcare a româncei, cât și când doarme, când, cum și ce îi dă să mănânce Angelicăi, ce și cât de mult mănâncă ea. Astfel, aroganța ei față de stăpân era scump plătită. Din zi în zi slăbea și nu știa ce să mai facă
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
l-a primit din partea Demiurgului, dar pe care i l-a făcut spre a ne aduce bucurie în suflet și multă fericire, fiindcă atunci când o ascultăm ne simțim purtați prin saloanele Palatului Imperial al MUZICII DIVINE, acolo unde iubita noastră româncă și-a pus pe frunte cununa gloriei, diadema celebrității fără egal în lume. Va trece foarte mult timp până când va răsări o asemenea floare „de migal” care să mai cânte aria Clopoțeiilor (LAKME de Leo Delibes) precum Silviei Voinea. Frumoasă
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
șirag de pietre rare”, ne încununa acum întâlnirile și simțeam că devenisem parte din acest tablou grandios a tot ce definește ideea de român. Îi ascultam în umbră pe acești frați de zicală, reținută în a-mi dezvălui identitatea de româncă. Ce vor crede, oare, dacă m-aș alătura oceanului lor de cuvinte? Aș fi, poate, ca un val spart pe un mal străin? Vor râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
dădusem seama, în meditațiile așteptării mele, că șaptesprezece ani de străinătate nu au fost destul de lungi ca să șteargă neliniștile lui Eminescu din mine. Aici, pe peronul spaniol, cufundată ca în trecut, în haos sau zgomotul de fond al conversațiilor românești, românca din mine s-a eliberat. Era ca o ieșire a celei din mine spre o identitate de multă vreme suprimată. Era la amiază, și soarele, moleșit de atâta vară, își răspândea leneș căldura latentă în toamna lui Septembrie. Autobuzul sosise
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
șirag de pietre rare”, ne încununa acum întâlnirile și simțeam că devenisem parte din acest tablou grandios a tot ce definește ideea de român. Îi ascultam în umbră pe acești frați de zicală, reținută în a-mi dezvălui identitatea de româncă. Ce vor crede, oare, dacă m-aș alătura oceanului lor de cuvinte? Aș fi, poate, ca un val spart pe un mal străin? Vor râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
dădusem seama, în meditațiile așteptării mele, că șaptesprezece ani de străinătate nu au fost destul de lungi ca să șteargă neliniștile lui Eminescu din mine. Aici, pe peronul spaniol, cufundată ca în trecut, în haos sau zgomotul de fond al conversațiilor românești, românca din mine s-a eliberat. Era ca o ieșire a celei din mine spre o identitate de multă vreme suprimată. Referință Bibliografică: Amiaza in Spania / Delia Almajan, Vancouver, British Columbia, Canada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 10, Anul I
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
în perioada emigrărilor ilegale din estul Europei, în toți anii deceniului nouăzeci, până prin anul 2007 (în cazul țării noastre). Dar și astăzi se mai întâlnesc astfel de situații, atunci când unii patroni occidentali practică munca la negru, ori unele familii angajează românce pentru îngrijirea bătrânilor bolnavi, sau pentru activități menajere. Deși astfel de activități sunt reglementate prin lege cu drepturi și obligații pentru angajatori și angajați, relațiile de muncă ajung în starea pomenită mai sus, fie din cauza caracterului deplorabil al angajatorilor, fie
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
literară, cu un astfel de personaj. Mai mult, la pag. 242-243, extinde analiza unor astfel de comportamente anormale, căutând cauzele care le-au generat. Este o analiză pertinentă care clarifică și încearcă să justifice comportamentul Nevicăi, în condițiile când alte românce s-au comportat...hai să zicem „necorespunzător”, fapt care a atras oprobiul opiniei publice din Italia. Este adevărat, fiecare neam, fiecare popor, are și uscături. Nu știu dacă vreun sociolog a făcut vreo estimare cantitativă a edecurilor sociale ale fiecărui
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
neam, fiecare popor, are și uscături. Nu știu dacă vreun sociolog a făcut vreo estimare cantitativă a edecurilor sociale ale fiecărui popor(dacă ar ajuta la ceva), dar nimeni nu dă dreptul cuiva să facă generalizări de tipul: românii (sau româncele) sunt... ori invers, italienii (sau italiencele) sunt...Mai degrabă, în cazul acestui roman, mesajul este general uman, în care sunt dezvăluite monstruozitățile din cadrul relațiilor omenești, care provoacă suferințe psihice de nesuportat. Este un roman dickensian, din alte planuri temporale și
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
zicale populare, aluzii ironice, uneori sarcastice la adresa pornirilor sadice ale „madamei”, împletite cu duioșia și compasiunea față de suferințele psihice ale Dorinei. În zugrăvirea trăirilor menajerei, autoarea folosește expresii și metafore calde, duioase, care îi dezvăluie caracterul frumos și puternic, specific româncelor serioase, harnice, demne în situațiile de umilire a lor și răbdătoare în probele de foc ale vieții. Comportamentul și atitudinea Dorinei în toate „probele” la care o supun răutățile Nevicăi, îi scot în evidență frumusețea sufletească a „menajerei românce”, fapt
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
specific româncelor serioase, harnice, demne în situațiile de umilire a lor și răbdătoare în probele de foc ale vieții. Comportamentul și atitudinea Dorinei în toate „probele” la care o supun răutățile Nevicăi, îi scot în evidență frumusețea sufletească a „menajerei românce”, fapt care o înfurie pe scorpia cu „față umană”. Pe măsura curgerii suitei de întâmplări oribile, autoarea amplifică tensiunile poveștii, pe care le temperează cu încântătoare descrieri ale frumoaselor peisaje italiene. De fapt, frumusețile naturii reprezintă pentru Dorina un adevărat
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
din șatră îi spuneau „domnișoara”, o strigau „domnișoară!” și era suficient, așa că se știa cine-i domnișoara. Totuși, că erau mari, că erau mici, lăieților din șatră le era rușine s-o tutuiască. După ceva timp, Bria a observat că românca aciuită la ei nu se închină și nu spune „Tatăl nostru”, că nu face ca ei, așa cum fac toți creștinii! Pe când mergeau amândouă spre un sat, fiecare purtând în spate câte o traistă în care să adune ce-or primi d-
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
în ale căror opere universale mă regăsesc și îmi aflu refugiul. Scriind, este ca și cum aș da o parte din mine, fiindcă scriu cu sufletul, scriu ceea ce simt, fiind mai puțin atentă la tehnică... Închei afirmând că sunt mîndră să fiu româncă, să fiu parte a acestui neam cu o colosalitate de valori, chiar dacă locuiesc între Prut și Nistru, pe un teritoriu cu o istorie zbuciumată. Un scop, nu doar al meu, ci și al tinerilor de aici, este să readucem România
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
informarea legată de activitatea Ligii din ultima perioadă. „Vestitorul de Malu Vânătˮ, revista lunară al carui prim număr a apărut în luna septembrie, impresionantă enciclopedie „Neosteniți intru lumină. Vol. III. Musceleni și argeșeniˮ, a lui Ion C. Hiru, și volumul româncei stabilite în Canada Milena Munteanu, „Departe de țară cu dorˮ, abia ieșit de sub teascurile tiparului, sunt publicațiile prezentate publicului din bogată recolta a sfârșitului de an. Aflându ne la ora bilanțului pe 2014, Al.F. Țene i a nominalizat pe
MIREASMĂ DE SĂRBĂTORI LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371776_a_373105]
-
și trist bace, Te căiește și te zbate Și carpat din nou te face! La mulți ani țară ce-și duce-a Umbrei umbră - plumbul , greu-și Răstignind pe cruce crucea Și în ceruri Dumnezeu-și! La mulți ani români, românce, Fericiți vă fie anii, Nu lăsați să vi se-nstânce Inima, cum vor tiranii! De Ziua ta, Țară de vis de ziua ta, țară de jalea tuturor românilor ți-ai pierdut muntele, valea verdele plămânilor de ziua ta, țară de mila
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
limba română și instruirea în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiția Națională ,,Românca - Miss Serbia“ și a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc“. - Este și un m esaj către românii din jurul frontierelor României dar și pentru aceia aflați oriunde pe meridianele globului, încurajându-i să
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiția Națională ,,Românca - Miss Serbia“ și a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc“. - Este și un m esaj către românii din jurul frontierelor României dar și pentru aceia aflați oriunde pe meridianele globului, încurajându-i să folosească asemenea acțiuni culturale
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiția Națională ,,Românca - Miss Serbia“ și a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc“. - Este și un m esaj către românii din jurul frontierelor României dar și pentru aceia aflați oriunde pe meridianele globului, încurajându-i să folosească asemenea acțiuni culturale pentru păstrarea identității - Omul muncește onest, în interesul
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
într-un muzeu de artă universal. Totodată, Alexadra Popescu-York a fost prezentă la New York Couture Fashion Week nu doar ca designer, ci și ca artist plastic. Designerul și creatorul acestui eveniment de anvergură internațională, Andres Aquino, a selectat-o pe românca Alexandra Popescu-York și a desemnat-o realizatoarea tripticului „New York - trecut, prezent și viitor”, ce este constituit din trei tablouri de dimensiuni mari (5 metri înălțime, 3 metri lățime). Aceste tablouri au fost expuse ca fundal al prezentării de anul acesta
ALEXANDRA POPESCU-YORK LA COUTURE FASHION WEEK 2014 DIN NEW YORK de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362175_a_363504]
-
artist. Începuse, într-adevăr, circul... formelor fără fond. Angheluță nu găsise altă soluție de titrare a unui cîmp bucățelit geometric decît comoda Pămînturile Gospodăriei. Portretul unei femei oarecare, nici măcar cu ambiția simbolisticii reducționiste, se numea, într-un prim puseu naționalist-comunist, Româncă și aparținea lui Vînătoru. Musceleanu picta, impersonal, o Pionieră. Hălăucescu, expertă în baraje, siluia acuarela într-un Baraj de la Bicaz. Mărginean, mult mai tîrziu și fără timorările predecesorilor, picta ritos, nici mai mult, nici mai puțin, casa memorială din Scornicești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]