6,521 matches
-
înainte de HSA diagnosticată, ce a determinat internarea. Asemenea simptome premonitorii (cefalee santinelă), de obicei o cefalee severă, neobișnuită, cu debut brusc, asociată uneori cu grețuri și amețeli dar neînsoțită de semne meningeale și cu evoluție spontan remisivă, sunt atribuite micilor sângerări din anevrism, dar mai pot fi datorate unei hemoragii în peretele anevrismului, expansiunii acute a sacului anevrismal sau ischemiei. Importanța recunoașterii acestor mici hemoragii de alarmă a fost subliniată de multe ori, deoarece diagnosticarea și tratarea anevrismului în această fază
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
poate identifica hemoragia pretruncală; 5. în anevrismele multiple CT poate oferi indicații asupra anevrismului rupt (sediul hemoragiei); 6. poate prezice locația anevrismului în 70% din cazuri: a. sânge predominant în ventriculi, în special IV și III sugerează o sursă a sângerării în fosa posterioară, cum ar fi anevrismele de PICA sau disecția de artera vertebrală, b. sânge în porțiunea interemisferică anterioară sugerează un anevrism de AcoA, c. sânge predominant în fisura silviană este comun în anevrisme de ACM. Puncția lombară. Este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mijloace de rezolvare a cazului. Medicul de urgențe, medicul neuroimagist și medicul neurochirurg de gardă, la nevoie și medicul neurointensivist și medicul 376 neurolog, se vor anunța și vor colabora imediat pentru diagnosticul de HSA, grad clinic, comorbidități, sursă a sângerării și vor asigura în regim de urgență punctele 1-5. 1. Anamneza completă și corectă de la pacient și însoțitori, înștiințarea familiei asupra gravității cazului, a necesității colaborării la asigurarea confortului psihic al pacientului, avizarea asupra protocolului de urmat, necesitatea consimțământului (intervenție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Pe de altă parte chiar în formele fără leziuni inițiale grave sau în cele cu leziuni parțial sau total reversibile prognosticul nu este totdeauna favorabil. 378 Complicațiile apărute în evoluția unui pacient cu hemoragie subarahnoidiană se pot datora: 1. repetării sângerării (repetării rupturii anevrismale); 2. prezenței în cutia craniană a sângelui extravazat la ruptura inițială (în spațiul subarahnoidian, adesea și în alt compartiment: intraparenchimatos, intraventricular, subdural); 3. perturbărilor sistemice specifice alterărilor funcțiilor neurovegetative și a stării de comă și 4. investigațiilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
aspiratorul, iar pentru porțiunile mai solide se poate folosi pensa de tumoră. După evacuare se va face hemostază cu bipolar și materiale hemostatice (Surgicel®), iar tensiunea arterială sistolică se va crește cu 10-20 mmHg pentru a identifica potențialele surse de sângerare. Pentru hematoamele cu inundare ventriculară se poate plasa un tub de drenaj ventricular extern exteriorizat prin cavitatea hematomului evacuat pentru a scădea distrucția masei cerebrale. De obicei, după evacuarea hematomului presiunea și efectul de masă scad facilitând repunerea voletului osos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
aspiratorul, iar pentru porțiunile mai solide se poate folosi pensa de tumoră. După evacuare se va face hemostază cu bipolar și materiale hemostatice (Surgicel®), iar tensiunea arterială sistolică se va crește cu 10-20 mmHg pentru a identifica potențialele surse de sângerare. Pentru hematoamele cu inundare ventriculară se poate plasa un tub de drenaj ventricular extern exteriorizat prin cavitatea hematomului evacuat pentru a scădea distrucția masei cerebrale. De obicei, după evacuarea hematomului presiunea și efectul de masă scad facilitând repunerea voletului osos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
prezenta calcifieri, hialinoză și impregnare hemosiderinică, urmare a microhemoragiilor, chiar și în absența unei hemoragii cu răsunet clinic. Acestea pot prezenta leziuni de tip anevrismal, destul de greu de pus în evidență cu ajutorul mijloacelor diagnostice imagistice. Intraoperator anevrismele pot fi sursa sângerării la nivelul MAV [2,7]. Venele de drenaj asigură întoarcerea sângelui vehiculat la nivelul MAV în circuitul normal. Din aceste vase sângele oxigenat, ce nu a luat contact cu țesutul cerebral prin intermediul capilarelor, se varsă în sistemul venos. Presiunea la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ridicată comparativ cu restul sistemului venos cerebral, putând genera fenomenul de furt vascular. Macroscopic ele apar modificate, „arterializate”, cu calibru mărit, uneori pulsatile, cu pereți îngroșați, traiect sinuos, de multe ori cu aspect anevrismal, putând fi de asemenea sursă de sângerare. Creșterea presiunii la nivelul venelor, dilatarea vaselor, precum și tracțiunea exercitată la nivelul structurilor de înveliș ale creierului pot 403 duce la apariția cefaleei rezistentă la tratament, de multe ori pulsatilă [2,8]. Drenajul prin venele eferente ale MAV se poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
față de celălalt. Malformațiile arterio-venoase devin simptomatice în decada a treia de viață [2,13]. În mod particular, în cazuistica noastră vârful de incidență s-a situat între 40-50 de ani. De obicei, după apariția simptomelor evoluția este progresivă, cu repetarea sângerării și agravare neurologică. Riscul de apariție a sângerării la pacienții diagnosticați cu MAV este de 2-4% pe an. Pacienții care prezintă hemoragie au un risc crescut de resângerare, în mod particular în primul an după apariția accidentului vascular. Riscul apariției
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a treia de viață [2,13]. În mod particular, în cazuistica noastră vârful de incidență s-a situat între 40-50 de ani. De obicei, după apariția simptomelor evoluția este progresivă, cu repetarea sângerării și agravare neurologică. Riscul de apariție a sângerării la pacienții diagnosticați cu MAV este de 2-4% pe an. Pacienții care prezintă hemoragie au un risc crescut de resângerare, în mod particular în primul an după apariția accidentului vascular. Riscul apariției hemoragiei în primele 12 luni este de 7-33
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
similar pentru ambele grupuri de pacienți [13]. Riscul de deces datorat hemoragiei prin ruperea MAV este de 10-15%. Morbiditatea asociată cu aceste leziuni în ceea ce privește deficitele neurologice este de aproximativ 2-3% pe an sau de 20- 30% pentru fiecare episod de sângerare [2,13]. CLASIFICAREA MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE Pentru clasificarea MAV au fost folosite diferite criterii, dar cel mai folosit sistem este cel propus de Spetzler și Martin; acest sistem folosește criterii legate de dimensiunea, localizarea și modul de drenaj al MAV, oferind
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este reprezentată de situația în care viața pacientului este pusă în pericol prin efectul de masă produs de hematomul rezultat ca urmare a rupturii malformației. Obiectivul de bază al intervenției chirurgicale este excluderea în totalitate a leziunii, eliminând riscul de sângerare ulterioară Rezecția incompletă nu reduce riscul de sângerare recurentă și nici apariția crizelor comițiale [8]. Câteva aspecte ale strategiei chirurgicale necesită însă o nuanțare. În ceea ce privește „timming”-ul operației după hemoragie, majoritatea autorilor recomandă o intervenție chirurgicală la 3-4 săptămâni după
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este pusă în pericol prin efectul de masă produs de hematomul rezultat ca urmare a rupturii malformației. Obiectivul de bază al intervenției chirurgicale este excluderea în totalitate a leziunii, eliminând riscul de sângerare ulterioară Rezecția incompletă nu reduce riscul de sângerare recurentă și nici apariția crizelor comițiale [8]. Câteva aspecte ale strategiei chirurgicale necesită însă o nuanțare. În ceea ce privește „timming”-ul operației după hemoragie, majoritatea autorilor recomandă o intervenție chirurgicală la 3-4 săptămâni după sângerare, pentru a avea un creier relaxat, hemoliza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ulterioară Rezecția incompletă nu reduce riscul de sângerare recurentă și nici apariția crizelor comițiale [8]. Câteva aspecte ale strategiei chirurgicale necesită însă o nuanțare. În ceea ce privește „timming”-ul operației după hemoragie, majoritatea autorilor recomandă o intervenție chirurgicală la 3-4 săptămâni după sângerare, pentru a avea un creier relaxat, hemoliza cheagului și delimitarea netă a MAV față de acesta. În opinia noastră, un interval de 4-5 zile este însă suficient pentru a obține o relaxarea cerebrală satisfăcătoare pentru a permite o intervenție chirurgicală în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
peste 50% din cazuri (într-una din serii) MC sunt descoperiri incidentale. HEMORAGIA Riscul de hemoragie nu este bine stabilit. Însăși definiția hemoragiei în aceste cazuri este controversată de vreme ce, prin definiție, toate MC sunt înconjurate de hemosiderină, indicator al unor sângerări mici (fig. 5.46, B). Riscul de hemoragie semnificativă este mult mai mic decât în cazul malformațiilor arterio-venoase. MC predispun la mici hemoragii, recurente, care rareori sunt devastatoare. Rata de hemoragie tinde să fie redusă în studiile pe cohorte (aproximativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
utilă pentru diagnosticul diferențial în cazurile atipice. MANAGEMENT Sunt trei atitudini posibile în managementul malformației cavernoase: urmărirea; excizia chirurgicală; radioterapia/radiochirurgia stereotactică. Malformațiile cavernoase descoperite incidental, asimptomatice, trebuie abordate conservator, cu urmărire imagistică pentru aproximativ 2-3 ani (pentru a exclude sângerările subclinice, frecvente). După această perioadă pot fi investigate suplimentar în funcție de evoluția clinică. Cu toate acestea unii experți recomandă excizia leziunilor asimptomtatice dacă sunt unice, localizate în zone ne-elocvente, ușor accesibile. Deoarece aspectele imagistice sunt patognomonice puncția-biopsie sau excizia de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
dacă sunt unice, localizate în zone ne-elocvente, ușor accesibile. Deoarece aspectele imagistice sunt patognomonice puncția-biopsie sau excizia de confirmare a diagnosticului nu sunt recomandate. CHIRURGIA Are următoarele indicații în malformația cavernoasă: a. Leziuni accesibile cu: deficit neurologic focal sau sângerări asimptomatice sau crize convulsive la debut sau crize dificil de controlat medicamentos. b. Leziuni mai puțin accesibile dar care au prezentat sângerări repetate cu deteriorare neurologică progresivă, chiar dacă sunt situate în zone delicate precum trunchiul cerebral sau măduva spinării. RADIOCHIRURGIA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nu sunt recomandate. CHIRURGIA Are următoarele indicații în malformația cavernoasă: a. Leziuni accesibile cu: deficit neurologic focal sau sângerări asimptomatice sau crize convulsive la debut sau crize dificil de controlat medicamentos. b. Leziuni mai puțin accesibile dar care au prezentat sângerări repetate cu deteriorare neurologică progresivă, chiar dacă sunt situate în zone delicate precum trunchiul cerebral sau măduva spinării. RADIOCHIRURGIA STEREOTACTICĂ Unele studii au arătat o posibilă reducere a ratei de resângerare la 2 ani de la radiochirurgia stereotactică, însă morbiditatea indusă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ATITUDINE TERAPEUTICĂ Tratamentul fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când: - se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este multimodal și constă de preferință în embolizarea preoperatorie a nidusului urmată de ablația chirurgicală a malformației [10,11]. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ ANDREI ȘTEFAN IENCEAN GENERALITĂȚI. ETIOLOGIE Hemoragia intraventriculară (IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
secundar hipocoagulabilității; frecvent etiologia este nedeterminată. Tabloul clinic se poate instala acut datorită hipertensiunii intracraniene, cu apnee și bradicardie, pupile areactive, fontanele în tensiune, somnolență, icter sau paloare excesivă, crize convulsive, decerebrare sau decorticare, scăderea hematocritului cu peste 10% datorită sângerării. Evoluția subacută se caracterizează prin iritabilitate, scăderea funcțiilor motorii, mișcări oculare anormale. Evoluția poate fi și asimptomatică, cu diagnostic retroactiv prin evidențierea scăderii hematocritului sau a întârzierii în dezvoltarea neurologică. Diagnosticul paraclinic se face prin ecografie transfontanelară (fig. 5.55
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
extern (Chater’s point) și se alege un ram din ACM potrivit ca și calibru pentru anastomoză. Partea distală din ATS și ramul din ACM sunt pregatite pentru anastomoză, în acest timp este necesară folosirea clipurilor temporare pentru a preveni sângerarea. La sfârșitul intervenției se verifică fluxul de la nivelul bypassului [7,8]. Complicațiile anastomozei ACM - ATS pot fi următoarele: - ocluzia sau tromboza grefonului. Pentru a preveni tromboza intraopertor se poate spăla grefonul și vasul anastomotic cu ser heparinizat; - apariția deficitelor neurologice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
explică frecvența crescută a bolii comparativ cu cei cu activitate opsonică normală. Mai sunt și alți factori predispozanți pentru peritonita bacteriană spontană: - severitatea bolii hepatice;scăderea proteinelor < 10 g/dl și a fracțiunii C3 a complementului în lichidul de ascită;sângerări în tractul gastrointestinal; aproximativ 20% din cei internați cu sângerări gastrointestinale au SBP și 30-40% dezvoltă infecții bacteriene în cursul spitalizării;infecție urinară; - episoade recurente ale SBP;factori iatrogeni (46, 86); - cateterisme venoase sau urinare. Kuo (1991) consideră că bacteriemia
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
opsonică normală. Mai sunt și alți factori predispozanți pentru peritonita bacteriană spontană: - severitatea bolii hepatice;scăderea proteinelor < 10 g/dl și a fracțiunii C3 a complementului în lichidul de ascită;sângerări în tractul gastrointestinal; aproximativ 20% din cei internați cu sângerări gastrointestinale au SBP și 30-40% dezvoltă infecții bacteriene în cursul spitalizării;infecție urinară; - episoade recurente ale SBP;factori iatrogeni (46, 86); - cateterisme venoase sau urinare. Kuo (1991) consideră că bacteriemia, prezentă de multe ori la bolnavii cu ciroză, este cauza
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
categoriile de risc crescut (infarct miocardic în antecedente, infarct miocardic acut în curs, angină stabilă și instabilă, boală ischemică periferică, antecedente de AVC sau de accident cerebral ischemic tranzitoriu, fibrilație atrială), beneficiul absolut al administrării de antiagregante a depășit riscul sângerărilor majore. O altă metaanaliză [Sanmuganathan et al., 2001] a patru trial-uri controlate a arătat că utilizarea aspirinei în prevenția primară a redus evenimentele cardiovasculare majore în ansamblu cu 15%, iar rata infarcturilor miocardice acute cu 30%. Administrarea de aspirină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]