6,936 matches
-
pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
la tăiere. Am auzit cum glasul tău mă tot chema într-una, cum strigă Bunul Dumnezeu să-ți dea în cer cununa. Cum am putut să îți privesc doar chipul tău de-aproape, creat de har dumnezeiesc iubirea să îmi sape. Te-am așteptat de mii de ani să vii măcar odată, sub umbra vechilor castani firavă și curată. Eu am privit al meu destin tăcut în chinuri grele, și mi-am băut panarul plin de lacrimi și durere. Dar n-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
eu am venitca mielul la tăiere.Am auzit cum glasul tăumă tot chema într-una,cum strigă Bunul Dumnezeusă-ți dea în cer cununa.Cum am putut să îți privescdoar chipul tău de-aproape,creat de har dumnezeiesc iubirea să îmi sape.Te-am așteptat de mii de anisă vii măcar odată,sub umbra vechilor castanifiravă și curată.Eu am privit al meu destintăcut în chinuri grele,și mi-am băut panarul plinde lacrimi și durere.Dar n-am uitat să îți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
Piatră, mult mai bine, decât să alunec și să mă fac bucăți. Sfinx: E așa de plăcut să simți nepătrunsul în aerul rece al văzduhului. Păpădie: Tu ești puternic, Sfinx! Eu sunt asemeni apei domoale care se ferește să-și sape drumul prin păduri întunecoase și văi adânci. Sfinx: Într-o zi vântul de câmpie îți va răpi și ție coroana. În acel moment vei plânge după clipa înălțimii ce ai refuzat să o guști. Păpădie: Eu sunt o părere, o
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
piatra din vârful muntelui. Piatră: Lumina. E greu să-ți înțelegi lumina. Adesea arzi în căutarea luminii și când crezi că i-ai găsit ochii, începi să strigi că sunt albaștri, dar te împiedici și cazi. Sfix: Am uitat să săpăm în stânca vieții și să observăm lumina care arde în noi. Piatră: E timpul să observăm astăzi acea lumină pe munte. Păpădie: Ești de neclintit în hotărârea ta, ca o piatră. Mai bine ai rămâne cu mine pe această câmpie
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
Boierii le priveau cu ochi lacomi, dornici de desfătări. Cu un zâmbet ironic, Arnăutu le șopti că dacă nu-i interesează comoara, se pot arunca în brațele fetelor. Boierii se rușinară și-și întoarseră privirile de la ielele nopții. Cu cât săpau mai mult, cu atât flacăra scădea în intensitate, pentru ca în cele din urmă să se stingă. Fecioarele dispărură și se auzi o lovitură în ceva metalic. - Am dat de ladă! - șopti Sasu. O scoaseră din groapă, îi desfăcură capacul și
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
cu destinul colectiv și cu necesitățile individuale ale nației sale, hominidul politic al prezentului urlă cât îl țin bojocii a postmodernitate prost înțeleasă, fecaloid-sufocantă, precum și a neo-dictatură mondială cu sevă vizibil glocalizantă, o vizibilă masoneală mediatizată la maximum, care își sapă continuu presupusa-i eternitate în structura molatecă a drojdiei. „Ce lucru mai prostesc decât fapta candidatului ce lingușește poporul, - care caută să-i câștige sufragiul prin daruri, să vâneze aplauzele atâtor gură-cască, să de lăfăiască în aclamațiile lor, să se
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
Acasa > Orizont > Selectii > LECȚIE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 370 din 05 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului lecție Am căutat printre florile săpate în stănci lecția de supraviețuire și ele m-au trimis la nisipurile spălate de valuri... Cu speranță, am întrebat nisipul de ce măsoară timpul, dar el m-a trimis spre cer, unde lumina zâmbea florilor și codrilor și munților cu coame
LECŢIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361782_a_363111]
-
vad în câmpia de prigorii ce se umple de fiorii mitului din Galaad după amiezile precaut mi te iar aduc în față ca un eșec ce se răsfață și nu știu unde să te caut că de la faptă la voroavă neștiută pururi sapă o fântână fără apă noaptea vieții o enclavă Referință Bibliografică: Și iar vin toamne desfrunzite / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ŞI IAR VIN TOAMNE DESFRUNZITE de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361808_a_363137]
-
-o și în „Făclia Hidrocentralei”, însoțită de un reportaj. Acolo este hala mare a mașinilor, unde lucrau câțiva oameni, cred că cinci. Hala se numea pe atunci „Gheorghe Gheorghiu - Dej”. Cei cinci oameni supravegheau procesul hidroenergetic. Centrul de control este săpat în munte, de unde s-au scos circa trei sferturi de milion de metri cubi de pământ și rocă. Numai cinci oameni, cred că și astăzi e la fel, țin în frâu un milion de kilowați. Știi ce e acolo, în
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
-o și în „Făclia Hidrocentralei”, însoțită de un reportaj. Acolo este hala mare a mașinilor, unde lucrau câțiva oameni, cred că cinci. Hala se numea pe atunci „Gheorghe Gheorghiu - Dej”. Cei cinci oameni supravegheau procesul hidroenergetic. Centrul de control este săpat în munte, de unde s-au scos circa trei sferturi de milion de metri cubi de pământ și rocă. Numai cinci oameni, cred că și astăzi e la fel, țin în frâu un milion de kilowați. Știi ce e acolo, în
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
vor pierde în tunelul morții din care nu a mai ieșit niciun drum. Obsesiile noastre au băut lumina, glasul sângelui ne chema într-acolo unde nimeni nu poate să dezlege taina de nemărginire și vise halucinante în care fierul deznădejdii sapă fântâni. Steaua mea cade și se ridică din cenușa păsării în care se iscă focul, suflă prin simțuri și alungă despletit amurgul. Curând vor ajunge la izvorul căutat stafii prin întuneric. Referință Bibliografică: Izvorul căutat / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare
IZVORUL CĂUTAT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361874_a_363203]
-
topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
de la rezervă era închisă, dar să începem cu nașterea mea în ținutul hazar din nordul Caucazului, după un an bunicii mei materni erau împușcați pe malul Bugului, de o patrulă germană, nu i-am cunoscut, cum se spune, și-au săpat singuri groapa, chiar așa a fost, uneori visez că eu sunt acela care o îngrop pe bunica, am venit după război, într-o curta m-a atacat un cocoș viteaz, precum Hercule i-am sucit gâtul, l-am mâncat cu
BIOGRAFIE –POEM de BORIS MEHR în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361982_a_363311]
-
aduși tocmai din Munții Apuseni, recunoscuți pentru pregătirea lor, dar și cunoscători ai meseriei. Echipele de mineri au fost completate cu personal din zonă, care s-au adaptat condițiilor severe de muncă. Sistemul de lucru era în felul următor: se săpa inițial o galerie de dimensiuni normale, iar alte echipe lărgeau profilul și îl aduceau la dimensiunile finale.Durata săpării a durat aproximativ un an. Străpungerea s-a produs în 19 octombrie 1965 la ora 2,30, cu o deviație de
MINA SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362014_a_363343]
-
greutatea nedreptății. In acea pădure sunt poeni, dar fără de lumină, căci brațul puterii confiscate ca o aripă neagră, taie soarele și fură raze luate vieții, drept mită. Sunt cei urâți la minte, care copacii falnici încearcă să-i îndoaie, încet săpându-le morminte. Ei mint și înșeală pădurea, care-i din ce în ce mai pipernicită. Au dus dincolo de hotarele sale, agoniseala vremurilor și și-au făcut pe insule castele. - Mamă! Ia-mi și mie o înghețată, și-un glas de copil spre cer se
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni obșesti, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului, La Ciurgău, Fântâna Pintii. Localitatea Chelința nu a existat dintotdeauna în același areal teritorial, pe parcursul timpului, cunoscând câteva metamorfoze geografice. Conform „Istoricului
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
ei grijă, știu să vă țină amețiți, Vor să fiți răi, iar dacă-mi turbați, în lanțuri ei vă țin. Asigurați veți fi, în cușcă o să stați, răsplata-i pe măsură; Poate-nvățați, că spune și-n sfânta scriptură: dacă săpați Groapa celui ce pâinea i-ați mâncat, că va-ndopat în gură, Acum, sau mai târziu, în ea veți putrezi. Veți fi de toți uitați. Una-i să lătrați, și alta să ajungeți la cei ce vă comandă; Când treaba își
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
-mi duc până la cap propozițiile, mă pierd în amănunte derizorii și uit esențialul, adică viața, așa cum palpită ea sub soare, ca un turn babel, unde se plimbă numai umbre de oameni care caută cu înfrigurare fericirea și n-o găsesc, sapă după ea, fac arheologie, în zadar, fericirea fuge de ei ca o nebună ieșită din balamuc, filozofii au amuțit, nu mai dau lecții, lumea merge într-o singură direcție, pământul se va învârti după nevoile noastre de dragoste, numărăm și
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
15, 43-47 Sfetnic ales, cu nume minunat, Netemător de vremea lui Pilat El i-a cerut acestuia supus Trupul mort al omului Iisus Și coborându-l de pe cruce frânt L-a pus cu grijă sfântă în mormânt, În mormântul dat, săpat în stâncă, Să-i fie pacea somnului adâncă; Înfășurat în giulgiu și-n durere, În Vinerea înainte de Înviere, La ușă prăvălind o piatră grea Cu liniștea de dincolo de ea... Slăvite Iosif, cine te-a trimis Să-l ceri pe Cel
IOSIF DIN ARIMATEEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365954_a_367283]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > ALEGRO MA NON TROPO-2 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ALEGRO MA NON TROPO- 2 Moto: Picătura sapă piatra, nu prin forța ei, ci căzând mereu (proverb latinesc) Hora UNIRII-bătuta pe loc În eseul cu același titlu, pe care l-am scris în toamna anului 2013, am analizat jocul intereselor de pe scena politică europeană din acele momente fierbinți
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
lei. Asemenea viziuni terifiante sunt de natură să sperie, până și sufletele cele mai puternice. Ca orice poet care se respectă, Valentina Becart se plimbă nestingherită prin Labirintul singurătății. ... Singurătatea îi priește, este aliata poeților. Acolo, în labirintul singurătății poți săpa fîntâni „spre a găsi izvorul / celei mai pure / creații ... ” Multă sensibilitate și candoare regăsim în poemele becartiene și, dincolo de tonul nostalgic, o undă ușoară de speranță care dă culoare și spirit, atât creatoarei, cât și beneficiarilor acestor avuții sufletești. Dar
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
-i. Se vrusese a fi doar o sugestie dar era infinit mai mult decât atât. Era o răbufnire de indignare și revoltă, de neacceptare a înjosirii semenului său, știind prea bine ce va avea să urmeze. - Cum adică să-mi sape groapa, soldat !? Bert nu are nici o reacție, ar fi inutil să îi explice comandantului grupei a treia că aveau în dotare lopeți pentru tranșee, că bravii soldați aflați în subordinea lui i-ar fi săpat mormântul chiar și cu unghiile
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
urmeze. - Cum adică să-mi sape groapa, soldat !? Bert nu are nici o reacție, ar fi inutil să îi explice comandantului grupei a treia că aveau în dotare lopeți pentru tranșee, că bravii soldați aflați în subordinea lui i-ar fi săpat mormântul chiar și cu unghiile dacă ar fi fost să moară pe cămpul de luptă ori chiar pe câmpul de instrucție, din cauza unor crampe neuronice. Nu înmormântare își dorește comandantul grupei a treia. Soldații din grupa comandată de el sunt
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]