10,267 matches
-
ca și acum - de economiștii lumii dezvoltate (Manoilescu, 1986). Obiectivul final al teoriei lui Manoilescu era însă tot prosperitatea, pornind de la postulatul că rațiunea însăși de a fi a economiei este prosperitatea societății: „Scopul, pentru viața economică a popoarelor, este satisfacerea nevoilor oamenilor” (Ibidem, p. 330). Chiar și comunismul, care reprezenta un mod de organizare a societății diferit de cel al lumii occidentale, se legitima în primul rând prin capacitatea de a produce o prosperitate mai mare comparativ cu lumea occidentală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
O parte dintre acestea au devenit membre ale Uniunii Europene în 2004, după criterii de strategie geopolitică. România și Bulgaria urmează să se alăture acestora și Uniunii Europene după 2007. Dar nici una dintre ele nu îndeplinește criteriul de prosperitate, iar satisfacerea acestuia devine, de acum încolo, principala țintă a noii tranziții în toate aceste societăți. Iar una dintre paradigmele în funcție de care sunt orientate reformele în aceste societăți este, în continuare, modificarea structurilor, instituțiilor și caracteristicilor interne, pentru a le aduce în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de tip industrial, cu toate evoluțiile ei de la revoluționara mașină de filat și până la computerul contemporan, este un rezultat implicit al influenței pieței asupra producției. Conform paradigmei comuniste, evoluția tehnologică urmează abordarea rațională a eliminării pierderilor din producție și a satisfacerii necesităților populației stabilite științific - după modelul calculului numărului de încălțări prezentat mai înainte -, iar organizarea de tip industrial a producției este rezultatul imediat al acestei raționalități. Industria, comună celor două moduri opuse de organizare economică și socială a societăților, comunistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au primit în gestiune întregul capital aflat în formă monetară. La fel de adevărat este și că au obținut rapid profituri mari, mai ales pe seama întreprinderilor industriale și a bugetului de stat, și că au avut posibilitatea să utilizeze aceste fonduri pentru satisfacerea unor interese instituționale proprii. Într-o economie care era în cădere liberă și care își reducea produsul intern brut cu câteva procente bune aproape în fiecare an (-8,8% în 1992, -6,1% în 1997, -4,8% în 1998, -1
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mișcarea sionistă, care milita în ilegalitate împotriva ideologiei fasciste, și devenise între timp unul dintre conducătorii ei. În 1950 se stabilește în Israel, în kibbutzul Nir-Etion, apoi ca profesor în Kfar-Saba. Conduce în această perioadă organizația de tineret Bnei-Akiva. După satisfacerea serviciului militar, lucrează în cadrul Ministerului de Externe, însărcinat cu problemele reîntregirii familiei. În 1995 își susține doctoratul în științe istorice la Universitatea Bar-Ilan din Tel Aviv. Colaborează la publicațiile în limba română „Viața noastră”, „Revista mea” și este laureat al
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
alte resurse de putere: drăgălășenia și inocența copiilor, puterea dată de dragoste, calitățile psihointelectuale deosebite. Nu e de neglijat nici forța fizică, invocată de analiștii familiali, nu doar ca amenințare și agresivitate în rezolvarea conflictelor în favoarea lor, dar și ca satisfacere a poftelor sexuale, ca viol al soțiilor și abuz sexual față de propriii copii, mai cu seamă în cazul copiilor vitregi. Dacă în prima variantă a teoriei conflictualiste, conflictul este structural și se poate rezolva doar prin schimbarea sistemului social, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
folosință îndelungată ș.a.m.d., luarea de decizii este foarte simplă, aproape o formalitate. Asemenea situații sunt însă excepționale și, dacă avem în vedere o perioadă cât de cât lungă de timp, poate imposibile. Preferințele fiind diferite, și strategiile pentru satisfacerea lor sunt principial diferite. Dar urmând strategii individuale optime, nu se obține optimul social - acea combinație între opțiunile personale care să asigure bunăstarea pentru toți. În familie e nevoie așadar de negocierea preferințelor și de găsirea modalităților de a le
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
coabitațional. Ca explicație generală este aceea că el întrunește în mare măsură avantajele mariajului, înlăturând costurile eventualului divorț. Factorii mai specifici sunt legați de faptul că școlaritatea prelungită a făcut să crească mult vârsta biologică a tinerilor și deci necesitatea satisfacerii unor nevoi, în particular a celor sexuale. Apoi, cu deosebire în timpul colegiului sau al universității, cei doi parteneri se ajută nu numai în menaj, ci și în domeniul profesional. Mulți tineri trăiesc împreună necăsătoriți din cauza locuinței. Și în problema coabitării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Postman, a publicat opinia sa despre narcisismul american neînfrânat Într-o carte intitulată Amusing Ourselves to Death. Ambii, observatori atenți ai culturii americane, se temeau că tinerii americani erau din ce În ce mai prinși Într-o cultură promovată de media, care vinde ideea satisfacerii instantanee a tuturor dorințelor personale. Rezultatul era era acela că fiecare generație succesivă de americani mai puțin doritoare (sau chiar capabilă) să muncească din greu și să amâne recompensa de moment În așteptarea uneia viitoare. Pentru narcisist, timpul are valoare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un vis). Loteria din Chicago exclamă: This could be your ticket out (ăsta poate fi biletul tău de ieșire șdin sărăcieț)”55. Jocurile de noroc, ca și drogurile, au devenit un viciu pentru milioane de americani. Amândouă răspund nevoii de satisfacerii imediate - fericirea instantanee. National Research Council estimează că mai mult de 3 milioane de americani sunt jucători patologici „pe viață”, 1,8 milioane de americani În plus devenind jucători patologici În „ultimul an”, 7,8 milioane au o problemă „pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dacă cuiva i se spune Întotdeauna cât este de bun, el chiar Începe să o creadă și așteaptă să i se Întâmple numai lucruri bune. Pentru acești tineri, visul american nu mai este o căutare, ci un drept. Dorința de satisfacere imediată, când este combinată cu un sentiment al Îndreptățirii și cu supraîncurajarea, poate crea un amestec emoțional volatil. Tipul de personalitate narcisist este În general mai puțin capabil să facă față multiplelor frustrări ale vieții și mai dispus la comportare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult mai dispuși să echilibreze nou-câștigata autonomie cu o ascultare colectivă a unei autorități superioare și nu cu responsabilități personale față de celelalte ființe umane. Pentru americani, un comportament, care includea autocontrolul, sacrificiul de sine și hărnicia era mai degrabă destinat satisfacerii lui Dumnezeu - și a propriei persoane - decât satisfacerii obligațiilor sociale. În acest sens, mulți americani au rămas credincioși eticii protestante, cu mult după ce europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență a fost care a separat visul american de antecedentele lui
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o ascultare colectivă a unei autorități superioare și nu cu responsabilități personale față de celelalte ființe umane. Pentru americani, un comportament, care includea autocontrolul, sacrificiul de sine și hărnicia era mai degrabă destinat satisfacerii lui Dumnezeu - și a propriei persoane - decât satisfacerii obligațiilor sociale. În acest sens, mulți americani au rămas credincioși eticii protestante, cu mult după ce europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență a fost care a separat visul american de antecedentele lui europene. Americanii nu au văzut nici o contradicție În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sistem putting-out. Noile progrese În tehnologie și În organizarea muncii au dus la o diviziune a muncii reducând În mod substanțial costurile de producție și timpul necesar pentru a le produce. Noul model de producție era mai apt să asigure satisfacerea cererii din ce În ce mai ridicate din partea consumatorilor 3. Noua metodă de a face afaceri a avut un alt efect mai profund. În cadrul sistemului breslelor, meșterii și lucrătorii erau proprietarii uneltelor de care se foloseau, ceea ce le oferea controlul asupra producției. Noua clasă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
altfel accesibile unei firme care operează ca un agent autonom Într-o piață concurențială. Uzzi relatează despre un producător care „transmite informații despre mărfurile cele mai vandabile pentru sezonul viitor numai membrilor rețelei sale; astfel dându-le un avantaj În satisfacerea cerințelor viitoare”8. Într-o economie globală În care competiția este dură și diferența Între succes și insucces depinde adeseori de variațiile subtile În calitatea bunurilor și serviciilor, rețelele se bucură adesea de un avantaj În raport cu jucătorii individuali pe piață
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politica de mediu (NEPA) mandatează declarația de impact asupra mediului Înaintea unor experimente științifice și aplicații tehnologice, ea a fost interpretată În mod restrâns de către curțile federale și limitându-se aplicabilitatea. Chiar și atunci când a fost folosită, pragul limită pentru satisfacerea cerințelor NEPA este atât de jos, Încât este ineficientă În majoritatea cazurilor. Abordarea reglementării În Uniunea Europeană, contrastează profund, fiind gândită să prevină efectele dăunătoare Înainte ca ele să apară. Companiilor le revine răspunderea să dovedească că produsele lor chimice nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
caritate nu înseamnă altceva decât mijloace de a crește prestigiul în fața comunității. (Și de aici foarte multe avantaje, inclusiv materiale.) Într-o formă aproape cinică, oferirea de bani și alte gesturi de ajutorare a unor persoane nu reprezintă altceva decât satisfacerea nevoii de superioritate de statut, de a marca dependența celorlalți față de tine. Chiar conduitele cotidiene ce par dezinteresate (banii dați cerșetorilor) au la bază motivații egoiste, cum ar fi aceea de a scăpa de disconfortul și teama pe care insistența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
notată cu „+”). Pe scurt, iată cum: prin dezinhibiție, conținutul încărcat de violență promovat prin mijloacele de comunicare în masă acționează în sensul că, deși numeroase acte agresive sunt prezentate ca reprobabile și autorii lor pedepsiți, cele mai multe apar ca mijloace de satisfacere a unor interese, ca aducătoare de câștiguri. Mai mult, asociate cu personajele pozitive, cu eroi și eroine, astfel de comportamente sunt gratificate material și psihosocial de colectivitate, fiind considerate, în final, demne de urmat. În cazul multor cititori, spectatori sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai ales, cu cea a alegerii raționale și nici cu una mai specifică, a modelului de conflict de grup realist, care afirmă că eventualele conflicte intergrupale se datorează competiției pentru resurse limitate (hrană, locuri de muncă etc.), și deci pentru satisfacerea și/sau maximizarea nevoilor și beneficiilor propriului colectiv. Studiilor ce folosesc grupuri create artificial în laborator doar prin simpla categorizare - numită și paradigma grupului minimal - li se reproșează că, în condiții reale, unde membrii in-group-ului interacționează și comunică, unde există
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de Copil, care constituie echilibrul celei de Părinte, astfel că dacă fiecare om „își poartă în sine propriii părinți”, în același timp mai păstrează în propria ființă „copilul care a fost”. Starea de Copil este caracterizată de impulsurile naturale de satisfacere a dorințelor și nevoilor; starea de Copil presupune, așa cum observă autorul, farmec, plăcere și creativitate, dar și egoism și agresivitate. Un individ branșat la starea de Copil, așa cum observă Prutianu (2005), vede lumea înconjurătoare prin ceea ce simte și nu prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de Copil presupune, așa cum observă autorul, farmec, plăcere și creativitate, dar și egoism și agresivitate. Un individ branșat la starea de Copil, așa cum observă Prutianu (2005), vede lumea înconjurătoare prin ceea ce simte și nu prin ceea ce gândește. Condusă de principiul satisfacerii propriilor trebuințe, starea de Copil nu admite decât cu greu opreliști în realizarea dorințelor sale; - starea de Adult reprezintă o viziune pragmatică a prezentului care poate oferi rezolvări lucide și soluții corecte. Starea de Adult permite o privire mai obiectivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cinci baze ale puterii sau influenței care ni se par utile în analiza emițătorului ca parte a comunicării (figura 9): 1) Puterea recompensatoare este puterea a cărei bază este constituită de abilitatea de a răsplăti. În această categorie se încadrează satisfacerea unor dorințe ale receptorului. Din punct de vedere strict didactic, profesorul este învestit cu o astfel de putere, în sensul că implicarea, interesul, performanța elevului etc. (dar și docilitatea, supunerea acestuia în anumite cazuri) sunt răsplătite. 2) Puterea coercitivă - receptorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o denumește uneori și funcția) adaptativă, aceasta reprezintă modul în care receptorul reacționează în vederea maximizării recompensei și minimizării pedepsei. Atitudinile și deprinderile față de anumite obiecte, persoane și simboluri se formează în măsura în care acestea satisfac anumite nevoi. Cu cât sunt mai aproape de satisfacerea efectivă a unor astfel de trebuințe și sunt mai clar percepute ca relevante în acest sens, cu atât este mai mare probabilitatea formării unei atitudini pozitive față de ele, subliniază autorul (este o reacție corespunzătoare unor puteri de influență de tip
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Brilhart, Galanes, 1995). Astfel, în abordarea sociobiologică se poate distinge între două mari perspective: grupuri primare și grupuri secundare (deși, în mod natural, este dificil să distingem grupuri strict primare ori strict secundare): - grupurile primare există mai mult în sensul satisfacerii necesităților persoanei privind incluziunea/afilierea și afecțiunea/considerația decât pentru a rezolva o anumită sarcină (spre exemplu, câțiva prieteni care se întâlnesc zilnic, după serviciu, și petrec un anumit timp împreună); - grupurile secundare sunt formate pentru a efectua o anumită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în figura 30, un cuplu de forțe înalt directive - redus suportive. 2) Stilul „de antrenorat”, corespunzător unei perspective duble a axelor în ponderea lor maximală (înalt directiv - înalt suportiv), vizează o comunicare care să urmărească atât atingerea obiectivelor, cât și satisfacerea nevoilor de natură socioemoțională ale subordonaților. Atât liderul, cât și ceilalți membri ai grupului sunt conectați la o tensiune de implicare la un nivel ridicat, iar comunicarea servește atât rezolvării propriu-zise a sarcinii, cât și atingerii unui climat de lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]