39,690 matches
-
greoi gen comis-voiajor) și nu mi-a adus nimic de la soțul meu, nici un cuvînt, nici un gest semnificativ, nici cel mai mic mesaj. Simplă evocare a imaginilor fizice a fost însă de-ajuns ca să-mi devină intolerabila. N-am putut să scap de ea decît strigînd din nou spre Dumnezeu că doream să împart toate suferințele cu soțul meu.s...ț Ce e mai rău e să-mi imaginez singurătatea morală îngrozitoare a sărmanului meu iubit în mijlocul atîtor suferințe și umiliri. Îl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
înregistrat colateral, ca nuvelist; se comentează cu mare aflux de epitete Groapă, dar se trece sub tăcere un roman de talia Cărții Milionarului. Radu Petrescu este menționat la grămadă printre memorialiști, alături de Geo Bogza sau de N. Steinhardt, dar e scăpat din vedere românul novator Matei Iliescu, iar Școală de proza de la Tîrgoviște e supusă unui embargo sever. Recordul absolut în materie de incompetență, dezinformare și umor involuntar suculent se înregistrează în secțiunea consacrată criticii: un spațiu în care cîteva personalități
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
Timpul, Cosmicul, Istoria, Natura și Dragostea. Fiecare subdiviziune în parte suporta la rîndul ei o contabilitate minuțioasa. Cosmicul figurează în inventar cu toate elementele sale: "infinitul, soarele, cerul, luna, stelele, luceferii, muzica sferelor, zborul intergalactic, haosul, geneză, extincția". Nimic nu scapă gestiunii exigente a autorului nici în rubrică intitulată Natură. Aici avem "natura-cadru fizic, fundal pentru reveria romantică (Împărat și proletar, Scrisoarea I, Melancolie)"; după aceea, "natura-cadru fizic, paradis terestru în idile (Dorința, Sară pe deal)"; în al treilea rînd "natura-personaj
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
un meci de hochei a funcționat și la Costești. Nu mă lasă un singur lucru, acel șubler bizar care măsură pată de sînge la dimensiunile ei de la suprafața zăpezii. Ulterior, am aflat ca nefericitul, care fusese bătut cu ciomegele a scăpat cu viață și că făcea parte din mică mafie a pieței de alte bunuri, dar asta nu schimbă datele problemei.
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
nu reușise să se descotorosească. O copilărie pe care, daca as proiecta-o pe ecran, ar lua forma de nas cu negi. A vorbi despre mine înseamnă a vorbi despre nasul meu cu doi negi (...). Dorința lui Boris este să scape de mine. Eu, copilăria lui complexata". Bucuria celui ce s-a încumetat să deschidă acest al doilea volum semnat de Cătălin Mihuleac (primul a apărut în 1996 la Editură "Mașină de Scris" și se numește Garsoniera memoriala confort trei) este
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
că salvarea acestei lumi cuprinse de nebunie nu poate veni decît prin dispariția ei, dispariția orașului Iași, închipuit aici de Cătălin Mihuleac, ceea ce se și intampla în ultima parte a volumului: nebunii ieșiți de la Socola, la sugestia psihiatrilor, pentru a scăpa orașul de șobolani și spre a se vindeca ei înșiși în felul acesta îi privează pe propriii lor medici de pacienți și le provoacă îmbolnăvirea. Astfel bolnavii foști psihiatri încep să omoare locuitorii orașului, generează exodul, rămîn singuri apoi pînă
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
pentru greșelile făcute de subordonații săi. Dar, vorba d-lui Brucan, a căzut vreun cap în urma acestor greșeli? S-a schimbat organigrama ministerului? Aceeași birocrație a stampilei și dosarelor a transformat reforma, în Ministerul Sănătății, într-o titaniadă în care scapă cine poate. Fostul ministru al sănătății, Ion Bruckner, doctorul care și trezit din somn putea spune cum trebuie făcută reforma, a căzut victimă unei cabale a funcționarilor înspăimîntați de perspectivă dispariției plocoanelor și a pacientului de tip victima. Urmașii săi
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
O a doua mare problemă a reformei e cea a comunicării. Premierul Radu Vasile, care apasă pe acceleratorul reformei că nici unul dintre predecesorii săi, nu pare convins încă de valoarea explicației publice a ceea ce face. În vreme ce foștii prim-miniștri nu scăpau nici un prilej de a se adresa țării pentru a povesti cum vor face reforma, dl. Radu Vasile nu găsește vreme pentru a spune de ce face reforma. Această tăcere lasă mult prea mare loc speculațiilor catastrofice și nedumeririi tot mai lipsite
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
și câți alții...), colegii lui Ion Gheorghe Maurer și ai împușcatei îl scot de la naftalină pe ditamai savantul de la Patriarhie! Cea mai faimoasă lucrare științifică a acestuia, Telegrama din 21 decembrie 1989 către Ceaușescu, prin care îi cerea Anticristului să scape țara de "huliganii" de la Timișoara, merita cu asupra de măsură un fotoliu de academician! Poate chiar cel destinat lui Ceaușescu însuși! însă nici măcar nu asta ar fi problema: la câtă impostură se bulucește în Academie (auzi: Fănuș Neagu, academician! Și
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
să înceapă a se legăna limba gigantică a clopotului cîntărind vreo tonă, numai ea, trecuse un timp: un fel de numărătoare inversă începuse ca atunci cînd se lansează o navă în cosmos. Unele femei mai în vîrstă, săsoaice bătrîne, cine știe cum scăpate de urgia deportărilor, se închinară repede, cum se închină ei de-a-ndoaselea. Una șoptea dusă un Pater. Și,...cînd nimeni nu se mai aștepta, după pendularea limbii clopotului ce părea fără vreun capăt sau fără vreo consecință cît de cît vrednică
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
cu care l-au prevăzut profesorii de la Băneasa, fericit să se piardă an mulțime și ănghitind cu noduri, la coktailuri, sandvișuri printr-un ungher mai ăntunecat, mulțumind Cerului că nimeni nu-l ăntreabă nimic, fericit, ăn fine, ca a mai scăpat o dată, si relaxăndu-se abia la ăntoarcere, ăn avion, cănd bărbăția i-a revenit și o terorizează pe stewardeza blondă cerându-i necontenit whisky-uri. Dacă pentru hoțiile intrate an cotidian n-au plătit și nu vor plăti, pentru nemernicia această
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
mecanismul prin care se realiza inevitabilul, de vreme ce istoria se ăndrepta triumfal spre un moment anume, de neocolit, chiar și cu prețul unor nedreptăți și crime, al ănchisorii politice și al (termenul nu se ivise anca) gulagului. Neputința această de a scăpa din strânsoarea unui concept determinist și mesianic de istorie ne-a făcut pe unii dintre noi bănuitori față de disciplină ca atare a istoriei literare, ăn pofida faptului că mari critici dinainte scriseseră câte una, nu numai Iorga, dar și Lovinescu
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Eram în anul doi de facultate când la cursul de filosofia valorii a fost invitat un cunoscut profesor de la Oxford. Degajat și simpatic, cu aerul de superioritate involuntara de care unii occidentali nu pot scăpa atunci când vin an Est, el a trebuit la un moment dat să răspundă la o ăntrebare despre filosofia lui George Moore. Și a făcut-o, ăn felul său agreabil, ăncercănd totodată să se apropie de studenții din sală prin următoarea
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
preconiza trimiterea an Elveția a circa 140 de demnitari și profesori universitari, cărora urma să le fie pusă la dispoziție ăntr-o bancă suma de zece mii de franci elvețieni, Iorgu Iordan ceruse că pe lista să fie și el trecut, ca să scape de iminentă ocupație rusească, pentru că după instalarea acesteia să-i devină un servil instrument... ASEMENEA "metamorfoze" nu reprezintă cazuri izolate, dimpotrivă, ilustrează mai curând, si an manieră ăntrucătva anecdotica, un fenomen de mari dimensiuni, a cărui natură complexă va face
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
și săvârșind crime; dar..." Toată lumea ăncremeneste, pregătită să asculte urmărea... "- Dar, - reia d'Arthez - cu o ușurință batjocoritoare, doamna prințesa de Cardignan are asupra bărbaților un avantaj; când ați pui an pericol viața pentru ea, prințesa da fugă să te scape, si nu spune nimănui nimic. De ce nu s-ar găsi pe lumea asta o femeie care să se amuze pe seama bărbaților, așa după cum bărbații petrec pe seama femeilor? De ce sexul-frumos nu și-ar lua din când an când câte o revanșa
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
1919, A. L. Zissu, care întemeiază, la București, ziarul evreiesc, de accentuată coloratura sionista, Mîntuirea, îl invită pe Fundoianu să-i devină colaborator, ca redactor. Tentația a fost prea mare pentru a nu acceptă, mai ales că, în acest fel, scăpa de provincie, mutîndu-se în Capitală. Aici, la Mîntuirea, începe să scrie despre multiplele chestiuni ale iudaismului, continuate la publicații de acelasi profil precum Hatikvah, Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
vanității. Raționamentele sclipitoare ating și vecinătățile vanității - prostia, stupiditatea, suficientă. Prostia este, după Marin Tarangul, folositoare: Dacă o recunoaștem că pe un dat, pentru că e omenească prin excelență, ea ne poate ajuta; și ne poate ajuta, în primul rînd, să scăpăm de forma ei rigidă, de vanitatea prostiei. Dacă o acceptăm că pe o valoare cu adevarat omenească, ea însăși se transformă și începe să alunece limpezindu-si părțile opace. Dacă nu, ea rămîne rigidă; și atunci, prostia ei nu ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
luăm iarăși de-a-ndoaselea!" În numărul din Evenimentul în care editorialul lui Cornel Nistorescu se încheie cu acest citat, aflăm, pe prima pagină: La Moscova, premierului Vasile i se va da cu NATO peste nas, Kremlinul nu agreează ideea de a scăpa România din sfera să de influență.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
înțelegere. Orașele României - fie și în urmă "sistematizărilor" ceaușiste - mai păstrează nuclee coerențe din punctul de vedere al artei construcțiilor, unele demne de a fi declarate rezervații arhitecturale (e suficient să amintesc fabulosul cartier de vile Andrei Muresanu din Cluj, scăpat ca prin minune de urgia demolatoare). Citadini inveterați, alter ego-urile literare ale lui Mihai Zamfir își duc existența într-un fel de simbioza cu ambientul urban ce le-a modelat caracterul. Dar chestiunea crucială a ambelor române este cea erotică
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
femeie interesată sau ăntretinută, dar are o demnitate a ei, că bărbatul să se ruineze pentru ea... Prin natura ei, aceasta blondă, albă și plăpânda este an primul rând o ființă dedata placerilor. Când ea alege un bărbat, nu-i scăpa, căci Diana știe să-i cucerească pe toți cât ai clipi, făcând pe ăngerul romantic sau pe femeia emancipata... Ea - se mai spune - ași ăncoronează carieră printr-o lovitură măiastra apropiindu-se de vârstă de patruzeci de ani (precis, 36
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
am renunțat la multe alte titluri an favoarea celor șapte care au rămas, până la urmă, ăn palmares. Animo-acid (de Guillaume Bréaud, Franța), Marele Premiu: o fată drăguță, plină de haz (să reținem un nume: Ludivine Sagnier, mențiunea pentru interpretare feminină) scăpa ultimul metro și ajunge să se joace de-a "Vrăjitorul din Oz" cu un necunoscut. an 35 de minute, regizorul face un tur de forță, o montare și o demontare de registre contrastante, de la banalul cotidian la euforia fantastică, de la
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
unui singur mod de gândire comun cu lucrurile pe care le percepem, înțelegem limba lor, care este și limba noastră. Față cuprinde o parte a fizionomiei care nu poate fi ascunsă. Explicația este destul de simplă. Nu poți disimula ceva care scapă propriului control, adică despre care nu ai o conștiință clară. Spre a privi obrazul așa cum se arătă celorlalți ai nevoie de oglindă. Dar cînd te uiți în oglindă nu poți evita să remodelezi față imprimând în ea trăsături pe care
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
echipei naționale a României marele merit ar trebui să-i revină. El a interpretat această victorie drept rezultatul alegerii sale, ca selecționer care a putut folosi an echipa și jucători din generația mai veche. Piti, cum i se spune, a scăpat din vedere faptul că un Hagi s-a ăntors la naționala nu chemat de el, ci an urma rugăminții lui Adrian Păunescu, cel care a știut să ciupească de coardă patriotismului acestui jucător extraordinar de talentat care s-a retras
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
lui ămpotriva marilor jucători care i-au adus calificarea. N-a reușit. Să vedem an el o victimă a tranziției? Exclus. Pițurcă a avut cartea antrenorului câștigător, o carte pe care a ăncercat s-o folosească la cacialma pentru a scăpa de jucători incomozi, de felul lui Hagi. El a făcut o politică a omului indispensabil, fără să-și dea seama că astfel le dă apă la moară "bătrânilor" din națională cu care el și-a câștigat galonul de antrenor calificator
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
mă mai joacă an Germaniaă etc. ăntr-adevăr, tristă speță, artiștii, fie ei și mari bieți bufoni. an ziua alegerii lui la Academie (an vederea căreia făcuse vizitele de rigoare), Ionesco exclama patetic: ăE pentru totdeauna...a (787). Mai poate să scape, dacă va comite vreo infamie, că generalul Pétain, al consolează Cioran. Ionesco:ăMai șanț speranțe, deciă. Doi români cu umor. Profund neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]