1,948 matches
-
filială a Școlii-internat nr. 1 din Chișinău. Aici face cunostina cu graficianul Vasile Cojocaru, cu pictorul Gheorghe Munteanu și cu sculptorul Dumitru Rusu (Scvortov). După această perioadă pleacă la Sankt-Petersburg (pe atunci Leningrad) să-și continue studiile la Facultatea de Scenografie a Colegiului de Artă Teatrală “Valentin Serov”. Este nevoit să părăsească facultatea după trei ani de studii din considerente materiale. Aflarea la Sankt-Petersburg a avut un rol formator și i-a permis lui Andrei Sârbu să se familiarizeze cu contextul
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
la cerere, de la Liceul de Artă din Ploiești. 2005-2009 - reîncadrat profesor de Etnografie și folclor muzical și canto popular tradițional la Liceul deArtă din Ploiești. LUCRĂRI DE SCENĂ Muzică Florin Comișel și LeonidaBrezeanu,Coregrafia Marcela Țimiraș Regia artistică Lucian Bădulescu,Scenografia Victor Munteanu. Premiera în 1974.Regia artistică Cristian Mihalache,scenografia Irina Borovski,creator păpuși Marcela Fenato. MUZICĂ INSTRUMENTALA și VOCALĂ: SUITA I-a pentru orchestră simfonica (teme din musicalul”Cu cine am onoarea?) de Fl.Comișel și L.Brezeanu)prima
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
profesor de Etnografie și folclor muzical și canto popular tradițional la Liceul deArtă din Ploiești. LUCRĂRI DE SCENĂ Muzică Florin Comișel și LeonidaBrezeanu,Coregrafia Marcela Țimiraș Regia artistică Lucian Bădulescu,Scenografia Victor Munteanu. Premiera în 1974.Regia artistică Cristian Mihalache,scenografia Irina Borovski,creator păpuși Marcela Fenato. MUZICĂ INSTRUMENTALA și VOCALĂ: SUITA I-a pentru orchestră simfonica (teme din musicalul”Cu cine am onoarea?) de Fl.Comișel și L.Brezeanu)prima audiție în concertul din 22 aprilie 1986 la Filarmonica“Paul
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
artiștii Teatrului de păpuși din Ploiești vor prezenta într-un viitor turneu la Walbrzych, spectacolul „Sakiewka z dwo Groszami” (Punguța cu 2 bani”), adaptare după basmul lui Ion Creangă, de Cristian Mihalache, regizorul spectacolului, cu muzica lui Leonida Vasilescu-Brezeanu și scenografia Marcela Fenato și Irina Borowschi. „...muzică tânărului compozitor LEONIDA BREZEANU, punctează cu hâr și haz apariția„Omului cu umbrela roșie”... CORNELIU ȘERBAN „Din nou printre păpușarii ploieșteni” în ziarul Flamura Prahovei,din 10 noiembrie 1971. „...o nouă dramatizare după Ion
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
nou printre păpușarii ploieșteni” în ziarul Flamura Prahovei,din 10 noiembrie 1971. „...o nouă dramatizare după Ion Creangă.De dată aceasta este vorba despre un spectacol al carui erou va fi „STAN PĂȚITUL”. Dramatizarea aparține Agripinei Hăulică și Lidiei Ionescu,scenografia baș- mului va fi semnată de Irina Borowschi și Marcela Fenato, iar muzică LEONIDA BREZEANU,regia Cristian Mihalache.”... pentru păpuși) din Walbrzych-Polonia,anunță premi- era spectacolului ”Chlopiec z czerwona parasolka” piesa scrisă de Titel Constantinescu,si adaptată de Milena Drabent
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Fenato, iar muzică LEONIDA BREZEANU,regia Cristian Mihalache.”... pentru păpuși) din Walbrzych-Polonia,anunță premi- era spectacolului ”Chlopiec z czerwona parasolka” piesa scrisă de Titel Constantinescu,si adaptată de Milena Drabent și Bogdan Bak-( pentru luna mai,1972.) Regizor:Cristian Mihalache,scenografia Irina Borowschi și Marcela Fenato, muzica :Leonida Vasilescu-Brezeanu. În distribuție:Pawel Lauks (chlopiec-flăcăul),Alexandra Doszla (Sprzedawczyni),Waldemar Block(Elementarz), Barbara Ziolkowska(Owieczka),Jadwiga Lauks și Barbara Ziolkowska (Wiewiorki-veverițele),Lauks P. (wiatr-vântul),Malgorzata Doszla și Iwona Lozlewska (Jaskolki),Wladyslaw Pietrzyk(sniegowy
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
sceno- grafia: Irina Borowschi,muzica: Leonida Brezeanu” ediția a-II-a, desfășurat la Casa de Cultură din Câmpina la 12 mai 1979,Formația de păpușari din Câmpina a pre- zentat spectacolul „Poveste la Grădina Zoologică” de Alecu Popovici în regia Cristinei Popovici, scenografia Gheorghe Popovici și muzica Leonida Brezeanu - În aceeași zi, la orele 15, Colectivul de păpușari din Slănic- Prahova a prezentat spectacolul „Tip și Top” de Dorina Tănăsescu, în regia Marcelei Fenato, scenogra- fia Irinei Borovschi, iar muzică compozitorului Leonida Brezeanu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
la 25 de ani de activitate”", tipărit de Teatrul de Stat din Ploiești, 1982. (pag.5-7) . *Formația de păpușari a Casei de Cultură din Slănic-Prahova a prezentat, la Ploiești, spectacolul „Omul cu umbrela roșie”de Titel Constantinescu,în regia și scenografia Marcelei Fenato, asistent de regie Ecaterina Nițescu și muzica Leonida Brezeanu (în data de 15.o6.1987, conform Programului de sală) Excerpts: from “ Musicians from România” vol I, by PH.D, Viorel Cosma. Ed. Music Publishing House of The Composers
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
mare artă cinematografică, de o impecabilă claritate. 9 Premii Oscar pentru: cel mai bun film, cea mai bună adaptare cinematografică, cea mai bună regie, cea mai bună imagine, cel mai bun montaj, cea mai bună muzică originală, cea mai bună scenografie, cele mai bune costume, cea mai bună coloană sonoră.
Pu Yi () [Corola-website/Science/313169_a_314498]
-
nou, într-un loc mai aproape de Castelul Linderhof. Sihăstria lui Gurnemanz Sihăstria lui Gurnemanz se află într-o poiană din pădure, în parcul castelului Linderhof. Ea a fost construită în vara anului 1877 din ordinul regelui, urmându-se instrucțiunile de scenografie, scrise de Richard Wagner pentru opera Parsifal. Construcția sihăstriei a creat probleme serioase, deoarece regele a vrut să fie amenajată o pajiște cu flori în fața clădirii, iar sihăstria se afla la altitudinea de 1.100 de metri deasupra nivelului mării
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
un buget de 18.000.000 dolari. Scenariul este realizat de Karen McCullah Lutz și Kirsten Smith, după romanul omonim al Amandei Brown. Imaginea filmului este semnată de Anthony B. Richmond, iar montajul de Anita Brandt Burgoyne și Garth Craven. Scenografia este realizată de Melissa Stewart, iar costumele de Sophie de Rakoff Carbonell. Coloana sonoră este compusă de Rolfe Kent. "Blonda de la drept" este o comedie a cărui personaj principal este Elle Woods, o blondă care are tot ce-și poate
Blonda de la drept () [Corola-website/Science/314752_a_316081]
-
de Fritz Lang. Însă non-realismul dus la extreme al expresionismului a durat puțin și foarte curând curentul a murit (împreună cu dadaismul). Dar temele expresionismului aveau să fie incluse în filmele anilor 20 și 30, rezultând într-un control artistic asupra scenografiei pentru a simula starea emoțională transmisă. Această școală întunecată a filmului a fost adusă în America când naziștii au preluat puterea și mai mulți producători au fost forțați să se mute la Hollywood. Acolo au găsit mai multe studiouri pregătite
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
negative. "Look"-ul deja familiar al personajului lui Caligari se reflectă și în filmul "The Crow", în personajul lui Brandon Lee: Costum negru, strâns, machiajul palid și cearcănele groase, întunecate. Mulți critici văd o legătură directă dintre cinema și arhitectură: scenografia și arta din filmele expresioniste dezvăluie clădiri cu unghiuri ascuțite, înălțimi mari, și medii aglomerate, de exemplu, Turnul Babel din filmul Metropolis".
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
astfel încât vechea compoziție nu mai poate fi identificată. În septembrie 1958, se inaugurează noul Teatru „Mihai Eminescu”. Prima stagiune artistică se deschide la 16 octombrie 1958 cu premiera piesei „Mielul turbat” de Aurel Baranga în regia lui Paul Sireteanu și scenografia lui Constantin Piuliță. De atunci Teatrul „Mihai Eminescu” a atras atenția și considerația întregii mișcări teatrale românești, aici prezentându-se în premieră absolută operele lui Nicolae Iorga, Mihail Sorbul, Eugen Lovinescu, Vasile Voiculescu, etc. Aici a văzut lumina rampei opera
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
Sf. Gheorghe și Sighișoara. Fiind o manifestare teatrală neconvențională, spectacolele se desfășoară atât în sala "Studio" cât și în foaier, pub-uri, pe străzi și în piețele orașului. Festivalul își propune să semnaleze cele mai noi tendințe în dramaturgie, regie, scenografie, coregrafie, muzică de scenă și arta actorului.
Teatrul Municipal din Baia Mare () [Corola-website/Science/314131_a_315460]
-
Castor și Pollux iar din al doilea Elena și Clitemnestra. Dintre aceștia, doi erau nemuritori, fiind copii lui Zeus, iar ceilalți erau muritori, fiind copii lui Tyndareos. Legenda a captat interesul lui Dalí încă din anul 1939 când a proiectat scenografia și costumele, scriind și libretul pentru un baletul Bacanală (intitulat inițial "Venusberg") pe muzica lui Richard Wagner din opera "Tannhaüser". Baletul, bazat pe legenda Ledei și a lebedei, a fost prezentat la Metropolitan Opera din New York de compania Ballet Russe
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
producție Heyday Films, în regia lui David Yates. Scenariul este realizat de Steve Kloves, după romanul lui J.K. Rowling. Producătorii filmului sunt David Heyman, David Barron și J.K. Rowling, iar producător executiv Lionel Wigram. Imaginea este semnată de Eduardo Serra, scenografia de Stuart Craig, iar montajul de Mark Day. Costumele sunt create de Jany Temime, iar coloana sonoră este compusă de Alexandre Desplat. Efectele speciale sunt supervizate de Tim Burke. Din distribuție fac parte: Helena Bonham Carter, Robbie Coltrane, Ralph Fiennes
Harry Potter și Talismanele Morții. Partea 1 () [Corola-website/Science/314499_a_315828]
-
7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- *1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene. ***) 100 limba română și 75 limba maghiară. ────────── 44. UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREȘ *Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- Scenografie și eveniment artistic; în cadrul Facultății de Arte în Limba Maghiară: Artele spectacolului (regie), Artele spectacolului (coregrafie). ────────── 45. UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA * Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- *1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene. ────────── ---------- Punctul 45 "UNIVERSITATEA
ANEXE din 15 iulie 2015 (*actualizate*) la Hotărârea Guvernului nr. 575/2015 (Anexele 1-7)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265315_a_266644]
-
adunat 21 de premii naționale de interpretare, regie sau creație literară. În volum a debutat în anul 1999 cu trei cărți de basme în versuri, cuprinzând 365 de povești originale. În 2003 a realizat scenariul intitulat „ Povești fără sfârșit „ ( regia,scenografia,ilustrația muzicală și interpretarea actoricească ) cu care a întreprins un turneu de două luni în Canada. Din anul 2004 scrie sonete. Este autorul volumelor Tăcerea clipei (Sonete 1), apărut la editura Arania, Brașov,2005, Casa fără ziduri (Sonete 2), Arania
Adrian Munteanu () [Corola-website/Science/317929_a_319258]
-
face grafică și lucrează ca arhitect la Institutul Proiect București. În 1956 devine membru al Uniunii Arhitecților și al Fondului Plastic. În 1957 este angajat de Toma Caragiu la Teatrul de Stat din Ploiești și obține, chiar la prima lui scenografie, Premiul Tineretului. În 1962 câștigă prin concurs postul de prim-pictor scenograf la Teatrul Tineretului din Capitală. La ambele teatre lucrează cu regizori importanți, care îi influențează evoluția în domeniul teatral. Tot în 1962 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
prin concurs postul de prim-pictor scenograf la Teatrul Tineretului din Capitală. La ambele teatre lucrează cu regizori importanți, care îi influențează evoluția în domeniul teatral. Tot în 1962 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici și participă la expoziția de scenografie organizată de UNESCO la Paris cu schițe de decor pentru Hamlet și obține o mențiune. La sfârșitul anului 1963 pleacă în Germania Federală. După debutul la „Festivalul din mai“ de la Wiesbaden, în 1965, face decoruri și costume pentru scenele mari
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
Wiesbaden, în 1965, face decoruri și costume pentru scenele mari din Germania occidentală, între care: Berlin, Frankfurt, Hamburg, Göttigen, Hanovra, Oberhausen, Köln, etc. Din 1969 până în 1984 își extinde activitatea la televiziune și film. Timp de 12 ani a făcut scenografia binecunoscutei serii de divertisment DISCO și, printre altele, în 1970, scenografia pentru singura piesă scrisă de Picasso, „Dorința prinsă de coadă”. În 1974, pornind de la preocupările lui culinare, deschide un mic restaurant romantic la Bremen, apreciat de ghidul Michelin. Începând
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
Germania occidentală, între care: Berlin, Frankfurt, Hamburg, Göttigen, Hanovra, Oberhausen, Köln, etc. Din 1969 până în 1984 își extinde activitatea la televiziune și film. Timp de 12 ani a făcut scenografia binecunoscutei serii de divertisment DISCO și, printre altele, în 1970, scenografia pentru singura piesă scrisă de Picasso, „Dorința prinsă de coadă”. În 1974, pornind de la preocupările lui culinare, deschide un mic restaurant romantic la Bremen, apreciat de ghidul Michelin. Începând cu 1986 se reîntoarce definitiv la arhitectură. Folosește experiența câștigată în
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
piesă scrisă de Picasso, „Dorința prinsă de coadă”. În 1974, pornind de la preocupările lui culinare, deschide un mic restaurant romantic la Bremen, apreciat de ghidul Michelin. Începând cu 1986 se reîntoarce definitiv la arhitectură. Folosește experiența câștigată în materie de scenografie și decorație, proiectând și construind discoteci, restaurante, hoteluri și vile. La jumătatea anilor ’90, redescoperă Bucureștiul și face nenumărate fotografii, pentru plăcerea și arhiva lui personală. Publică, în 2002, volumul „Lavandă și usturoi sau murmurul caselor” (Curtea Veche, București), o
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
carte-obiect „dedicată Bucureștiului dintotdeauna“. În 2006 apare romanul „Pioneze și hârtie albastră” (Humanitas, București), o frescă a anilor din interbelic până la instaurarea dictaturii comuniste. Ambele cărți s-au bucurat de o bună primire a criticii. Între 2007 și 2009 predă scenografia, ca profesor invitat, la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”. Trăiește în Germania și la București. Zweite Deutsche Ferfnsehen Scenografie de film și personalityshow la alte posturi de televiziune germane Süd-West-Funk Stuttgart Radio Bremen TV Bloc de locuințe pe bulevardul Iancu
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]