2,698 matches
-
a argumentat Marx, deoarece capitalismul speculează toate interstițiile dintre forțele care i se opun și ajunge să le înregimenteze, mai devreme sau mai târziu. Nu este suficient ca distribuția bunurilor să fie echitabilă, procesul de producție însuși al capitalismului trebuie schimbat, deoarece aceste generează inevitabil inegalități care polarizează societatea. Moralitatea este deci insuficientă pentru a rezolva problema economică a modernității; ea nu este decât una din multele iluzii "idealiste". Dacă un patron decide să își trateze mai echitabil muncitorii decât ceilalți
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Fischer: 1989; vezi Politica internaționalistă...: 1972 și Apărarea patriei...: 1977). Într-adevăr, "Atâta timp cât partidul s-a identificat pe sine cu referentul extern sovietic, nu a avut altă alternativă decât să urmărească o "acumulare primitivă a legitimității". Acum formula politică trebuia schimbată. Gradual, a evoluat într-un efort evident al elitei politice de a se descotorosi de imaginea sa inițială, extrasistemică, pentru a-și baza mai degrabă pretențiile de putere pe continuitate intersistemică. De acum înainte partidul era destinat să devină nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aveai noroc și erau soldați cumsecade nu te băteau. Dar erau și din ăia cărora le plăcea bătaia. La Atachi ne-au luat actele, deci nu mai existam. Toate actele au fost luate. Trebuia să predai banii. Banii ăștia trebuiau schimbați. Îți dădeau ruble care nu mai aveau nici o valoare dincolo, dar trebuiau să devalorizeze totul. Aici ne dădeau ruble și dincolo Îți schimbau rublele În niște mărci care nu erau valabile În Germania, ci numai În teritoriile ocupate. Adică ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în suferințele lor: "Am fost internat într-un sanatoriu... Pentru mine singura deosebire dintre starea de veghe și cea de somn era că, în prima stare, totul se transfigura în ochii mei; fiecare persoană ce se apropia de mine părea schimbată, obiectele materiale aveau un fel de penumbră care le modifica formele, iar jocurile luminii, combinațiile de culori se descompuneau în așa fel încât mă mențineau într-un șir constant de impresii ce se legau între ele, și cărora visul, mai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
clarviziune de la București ar trebui să le dea de înțeles, apoi să-i convingă pe toți voroninii, că drumul lor spre UE trece prin România. Mă tem că îndepărtarea ministrului de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu (miniștrii de externe n-ar trebui schimbați ca ciorapii!), va îndepărta și mai mult data când vom muta „Cortina” pe Nistru. Cel debarcat are tot timpul să mai fie ministru. Este suficientă o doză de optimism politic: „Fii zelos, asta nu-i ultima Cameră!”. Întărtați la culme
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să găsim ideea de revenire a Basarabiei la Țara Mamă, ceea ce dă de gândit despre soarta noastră de a fi trăit secole de istorie în state diferite. Și, uite, îți poți spune că starea de a fi dezbinați, detrunchiați, vânduți, schimbați, hăcuiți, ni se datorează și nouă, care tot invocăm scuza că suntem așezați în calea tuturor răutăților. În timp ce la București lumea își varsă amarul pe panouri, adevărate supape de eliberat tensiunile acumulate, pe malul Prutului stă lelea Safta din Nisiporeni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sau în parc să fumeze „iarbă”), să le amintim că și atunci au venit experți financiari străini, s-au instalat la Banca Națională și au dictat ce trebuie să facă guvernul ca să iasă din criză. Acum situația e un pic schimbată: nu avem nevoie de împrumuturi și, spre deosebire de atunci, nu se vor aplica „curbele de sacrificiu”, dimpotrivă, din motive lesne de înțeles, s-au promis creșteri de salarii cu 50%, ceea ce i-a determinat pe stăpânii banilor Europei și Lumii să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
drumuri cu gropi, față de câți se sinucid? La noi, viața ă kilogramul de român ă are o valoare atât de mică, că nu se mai poate pune problema că mori pentru altul sau în locul altora. Ceva e putred și trebuie schimbat sau extirpat. 9 martie 2010 Prestroika liberală Motto: „Où sont les neiges d'antan?” Asaltat din toate părțile de zăpezile de-acum, nu mă mai întreb ca François Villon „unde sunt zăpezile de altădată”, după cum, asaltat de atâtea congrese, care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
copac ca s-o amesteci cu făina de mămăligă. Dacă politica bunului plac și a risipei a dat faliment, cred că e cazul, în acest ceas al doisprezecelea, să gândim cu capetele noastre, că așa nu se poate, că trebuie schimbată optica asupra actului de guvernare, că nu-i suficient să reducă salariile bugetarilor cu mult peste 25%, să se ia alte și alte măsuri restrictive; va trebui să se modifice concepția despre stat, transformat în instrument al pomenilor generale și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mâine. Unde e greșeala? Nu-i numai una, e un ghem încâlcit de greșeli, s-a mers din una în alta, până s-a ajuns la situația că sistemul nu mai poate fi redresat prin reforme, e uzat și trebuie schimbat, nu cosmetizat prin altfel de prestroikă și glasnosti. Și, la toată urma, cum poți clădi ceva durabil fără o temelie rezistentă? Când ai înlocuit întrecerea socialistă cu întrecerea la furat, rezultatul nu putea fi altul. Vă mirați că, banii alocați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cetățeni români, înainte de a fi cetățeni europeni. E vinovată Europa că, încă din secolul al XIV-lea, în Țările Române, prin efortul conjugat al domniei, bisericii ortodoxe și al boierilor, țiganii și tătarii au fost declarați robi? Puteau fi dăruiți, schimbați, vânduți, înfierați, însemnați, marginalizați, puși la munci la care românii refuzau să se angajeze (prelucrarea metalelor ă fierăria ă și muzica; nu vedeai român lăutar) și nici după ce au fost eliberați din robie, soarta nu le-a surâs: erau liberi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
puteri miraculoase, în apa sufletului neamului, ca să-l trezească din somnul și indiferentismul spiritual, „tulburarea” antrenase elemente bune și rele. Aparent, dezordinea intervenea în „ordinea fărădelegii”, căci fărădelegea devenise stare firească, un dat care nu poate fi și nu trebuie schimbat. Mișcarea Legionară a avut la început și un aspect romantic, mușchetăresc, apoi unda propagată în oceanul sufletului românesc s-a organizat. Era vizibilă, înțeleasă de toți cei bine intenționați și cinstiți sufletește, de la omul cel mai simplu, țăran și muncitor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
locurile de jos ale ambelor priciuri, iar câțiva la unul din etaje, completând locurile. Eram 50 de oameni, maximum pentru spațiul camerei, limita la care puteam supraviețui. Gazdele ne urmăreau cu atenție; se observa din expresia fețelor și din șoaptele schimbate mirarea pentru liniștea și ordinea cu care ne împărțeam sălașul. În 5 minute eram așezați și făceam cunoștință. Erau în cameră vreo 4-5 ofițeri, criminali de război, între ei, generalul Mihai Iliescu, comandant militar al Transnistriei în timpul războiului împotriva URSS
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
e capabil de orice fărădelege. Umanism fără Dumnezeu nu există. O singură lege acționează eficient asupra actelor tale: cea dinlăuntrul tău, legea divină a dragostei de adevăr. Orice lege omenească, lumească, este exterioară conștiinței tale. Poate fi eludată, călcată și schimbată ca să funcționeze în favoarea ta și împotriva adversarului tău, așa cum face astăzi statul comunist, justiția fiind brațul partidului. Și ucide legal. Domnule Maxim, îți înțeleg revolta. N-ai fost arestat și judecat de actualul guvern, dar dumneata gândești ca un fascist
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
corupția României de pe vremuri, la politicianismul fraudulos, la o realitate românească în care 1% erau privilegiați, iar 99% terorizați. Dar tocmai acest lucru voia Brătianu să-l reinstaureze și pentru acest lucru depunea el toate strădaniile: ca să restabilească în cadrul circumstanțelor schimbate vechiul sistem politic (și puterea lui), care să semene cît mai mult posibil cu politicianismul de dinainte de război. Drept consecință, în această perioadă, toți cei din generația tranșeelor erau "Iorghiști". În Adunarea aleasă liber în urma alegerilor electorale din noiembrie 1919
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
României, al cărei Secretar General nu era altul decît tînărul John Foster Dulles 73. Iorga a fost împotriva izolaționismului american. "Participarea americanilor la problemele lumii este obligatorie atît pentru pace, cît și pentru civilizație". Și apoi: "Statutele Ligii Națiunilor trebuie schimbate ca să permită cooptarea Statelor Unite, pentru că fără America nu am fi putut realiza înfăptuirea României pe care o avem acum". Iată comentariile lui Iorga din timpul discuțiilor din 1922 privind dezarmarea: "America, conștiința vie a lumii". După care adăuga: Se va
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mână o sacoșă pentru cumpărături, și mergând încet, ca în vis, de-a lungul străzii, trecând de „Leul Negru“ în direcția prăvăliei. Silueta aceasta, pe care o mai observasem altă dată vag, indiferent, apărea acum, în ochii mei, cu totul schimbată. Avea drept fundal întregul univers. Și între mine și ea s-a nălucit, poate pentru ultima oară, viziunea unei fetișcane zvelte, cu gambe lungi și pulpe scânteietoare. Am început să alerg. Am ajuns-o, fugind din urmă, după ce trecuse de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
justificat panica lui Hartley, scoase un clinchet dulce, pătrunzător, ca acela al unui diapazon ciocănit în fața unui cor de îngeri. Dinăuntru se auzeau glasuri înăbușite. Apoi, după o clipă, Hartley a deschis ușa. Am încercat din nou șocul înfățișării ei schimbate - pentru că în imaginația mea aprinsă și tandră redevenise din nou tânără - chiar înainte de a-i desluși pe chip o expresie de spaimă, care s-a spulberat pe dată. Pe urmă n-am mai putut vedea nimic decât ochii ei mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să mă descotorosesc de Lizzie. Aceasta nu implica nici un conflict mental și nici o problemă în afară de strădania redactării unei scrisori potrivite și a unei concentrări asupra persoanei lui Lizzie, doar atât cât să pot compune misiva. Cât de total mă simțeam schimbat, până la ultimul atom din făptura mea, o dovedește faptul că „inițiativa“ legată de Lizzie îmi apărea acum drept un capriciu trăsnit, de ale cărui consecințe fusesem, din fericire, salvat prin însuși bunul-simț al lui Lizzie, lucru pentru care o binecuvântam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu vreau să credeți... Bănuiesc că știi că am iubit-o foarte mult pe mama ta în tinerețe. Dar de atunci nu am mai văzut-o până când nu ne-am întâlnit pe neașteptate aici... Cred că ați găsit-o cam schimbată! — Eu continuu s-o iubesc. Dar între noi nu a avut niciodată loc o relație amoroasă. — Pe mine asta nu mă interesează. Scuzați-mă, n-am vrut să mă exprim în felul ăsta, probabil că m-am amețit. Am vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și m-am trântit pe pat. Eram istovit, însă îmi închipuiam că sunt prea ațâțat ca să pot adormi. Dar au trecut doar câteva secunde și am adormit buștean. A doua zi dimineață m-am trezit cu simțământul unei lumi radical schimbate, și poate că înfiorătoare, simțământ pe care-l ai în prima zi a unui război. Bucuria, speranța se strecurau și ele pe undeva, dar pe primul plan venea frica, și o sumbră senzație de confuzie, de parcă întreaga logică a universului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
moartă, dar o vedeam respirând, vedeam ușoara înălțare și coborâre a cearșafurilor care-i înveleau trupul acum atât de împuținat și de micuț. Și apoi, într-o dimineață, mișcarea cearșafurilor a încetat și i-am văzut ochii deschiși și fața schimbată. Răstimpul de doliu în așteptarea înfiorată a morții ei a fost cu totul diferit de grozăvia neagră, pustie, a faptului în sine. În timp așteptării, jelisem împreun\, încercând să ne alinăm unul altuia durerea. Și această suferință împărtășită a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
doamnă de curte a ducesei de Genova, Mitilineu, toți la dejun, după-amiaza le-am arătat castelul. Muzică, ceai. La ora 5½ pleacă toți înapoi la București. Seara biliard cu Greceanu, scris. Liteanu îmi telegrafiază pentru a mă anunța că trebuie schimbate câteva cuvinte în tratat, ca acesta să fie à trois. Sâmbătă, 15/27 octombrie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta. La dejun Bibescu, Cesianu și L. Duca-Gallera, arhitect francez. După-amiază venit Brâncoveanu; mi-a spus că cedează Piscu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și 50 minute sosirea în Viena. La gară kronprințul Rudolph și kronprințesa Stefanie, alături de întreaga suită princiară în ținută de gală. Eu în ținută civilă. Primire călduroasă. Ne duc la hotelul Manteln. Au rămas la noi o jumătate de oră. Schimbat. Ora 1½ plecat cu trăsura la arhiducele Rainer, rămas acolo o oră. Orele 4-5 promenadă, singur. Audiențe, contele Wendel și ministrul bulgar Iagratin. Ora 6 la kronprinț, cină în burg. De față și Kalnoky, sosit de la Pesta, Rainer, suitele noastre
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
numesc gestionari, însărcinați cu conservarea bunurilor publice, mobile și imobile aflate în păstrarea lor. Articolul 2 Toți gestionării au obligațiunea de a lua măsurile ce le vor socoti necesare pentru păstrarea bunurilor încredințate, spre a nu fi sustrase, distruse sau schimbate, revenindu-le obligațiunile conform legii contabilității publice și legii patriomoniului public. Articolul 3 D-l director al contabilității este însărcinat cu executarea prezenței deciziuni. MINISTERUL CULTELOR ------------
DECIZIE nr. 17.302 din 28 aprilie 1948 privind numirea preoţilor parohi de pe întreg teritoriul R.P.R. ca gestionari însărcinaţi cu conservarea bunurilor publice aflate în păstrarea lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128956_a_130285]