3,006 matches
-
cu termenul de „isihasm”: Poiana Mărului. În 1733, starețul de origine ucraineană Vasile întemeiază schitul Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte. El va fi practic nu numai starețul acestui schit, ci și conducătorul spiritual al unei comunități de douăsprezece schituri din zona Vrancei, care, sub păstorirea sa, formează un veritabil centru isihast de rânduială athonită. În trei dintre aceste schituri avea să poposească și Petru/Platon. Mai întâi la Dălhăuți (județul Vrancea), și apoi la Trăisteni și Cârnu (județul Buzău
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
până la moarte. El va fi practic nu numai starețul acestui schit, ci și conducătorul spiritual al unei comunități de douăsprezece schituri din zona Vrancei, care, sub păstorirea sa, formează un veritabil centru isihast de rânduială athonită. În trei dintre aceste schituri avea să poposească și Petru/Platon. Mai întâi la Dălhăuți (județul Vrancea), și apoi la Trăisteni și Cârnu (județul Buzău), cel din urmă schit ctitorit de Mircea Ciobanul și refăcut de Matei Basarab. Aici, noul venit întâlnește oameni care se
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care, sub păstorirea sa, formează un veritabil centru isihast de rânduială athonită. În trei dintre aceste schituri avea să poposească și Petru/Platon. Mai întâi la Dălhăuți (județul Vrancea), și apoi la Trăisteni și Cârnu (județul Buzău), cel din urmă schit ctitorit de Mircea Ciobanul și refăcut de Matei Basarab. Aici, noul venit întâlnește oameni care se apropie foarte mult de modelul uman de desăvârșire imaginat de el din copilărie: oameni care, în tăcere, într-o rânduială desăvârșită și o bună
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de a-și găsi un părinte duhovnicesc și de a intra în ascultare îl face pe Platon să se apropie și aici de oameni profund înduhovniciți, a căror amintire o va purta peste ani. Astfel, îl cunoaște pe Dorotei, egumenul schitului Dălhăuți, pe eremitul Rafail, care își asigura traiul din copierea cărților Sfinților Părinți, pe Dometie, egumenul schitului Trăisteni. Îl cunoaște aici și pe schimonahul Proterie, ucrainean din Poltava, care, în fiecare zi la prânz hrănea din belșug păsările cerului care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
să se apropie și aici de oameni profund înduhovniciți, a căror amintire o va purta peste ani. Astfel, îl cunoaște pe Dorotei, egumenul schitului Dălhăuți, pe eremitul Rafail, care își asigura traiul din copierea cărților Sfinților Părinți, pe Dometie, egumenul schitului Trăisteni. Îl cunoaște aici și pe schimonahul Proterie, ucrainean din Poltava, care, în fiecare zi la prânz hrănea din belșug păsările cerului care i se așezau pe umeri și pe cap, însoțindu-l la biserică pentru fiecare Liturghie. În timpul slujbei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
trei căi monahicești. Viața de obște, recomandată începătorilor spre a intra ucenici și a deprinde, prin tăierea voii proprii, rânduiala ascultării. Calea de mijloc sau împărătească, în care doi sau trei călugări maturi, mult îmbunătățiți duhovnicește se retrag într-un schit izolat spre a viețui și a se ruga împreună, fiecare considerându-se în ascultare la celălalt. Și calea cea mai dificilă, a treia, rezervată doar marilor ostenitori într-ale credinței, pustnicia. Îl sfătuiește astfel să părăsească o încercare cum este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
toți, îi învață atât cu lucrul mâinilor (rucodelia-făceau linguri de lemn și le vindeau), cât și cu lucrul minții (citirea și copierea textelor patristice). Din lipsă de spațiu, se mută cu toți ucenicii săi la chilia Sfântului Constantin, apoi la schitul Proorocului Ilie. Dar mai cu seamă, îi cheamă pe toți la practicarea Rugăciunii lui Iisus, la apropierea de Dumnezeu și de toată creația sa, cu mintea coborâtă în inimă. Din nevoia de a le asculta spovedania zilnică și de a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
traducerile slavone ale unuia și aceluiași text grec și începe munca de corectare a traducerilor slavonești din textele bizantine, după variante tot slavonești, dar mai vechi. Astfel, se angajează într-un efort uriaș: ziua și-o petrece cu îndatoririle față de schit și de ucenici, noaptea copie cărți la lumina opaițului și confruntă traduceri. Doarme doar trei ore pe noapte. Mănâncă o dată în zi. Nu consumă niciodată nici o formă de băutură alcoolică. Respectă un regim de asceză și muncă pe care și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și unu de ani și după șaptesprezece ani de ședere neîntreruptă la Athos, o pornește, împreună cu întreaga obște de ucenici și cu toate cărțile adunate, spre Țările Române. LIMANUL DORIT. MOLDOVA După o încercare nereușită de a se stabili la schitul Vărzărești din Muntenia, Paisie se instalează împreună cu toată obștea sa, la mănăstirea Dragomirna, în nordul Moldovei. Suntem în 1763. Din acest moment și până la moarte, Paisie va fi stareț de mănăstire, păstor de suflete și cărturar neobosit. În foarte scurt
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din limba greacă de Paisie Velicikovski. În 1849, se publică „Sulul despre rugăciunea minții și Tâlcuirea la Doamne miluiește”. Tot în 1849, Ambrozie și mentorul său Macarie editează cărțile „A cuviosului nostru Nil Sorski, predania ucenicilor săi despre trăirea în schit” și „Treptele extazului în hrana sufletului”. În 1852, apare prima traducere a „Leastviței lui Ion Scărarul”, bazată în special pe versiunea aparținând lui Paisie. În același an, 1852, apare traducerea paisiană la cartea „A cuvioșilor Părinți Varsanufie cel Mare și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și să plece în căutarea liniștii și a dreptei învățături în Țările Române. Avea doar douăzeci de ani când ajunge în Muntenia și se oprește în Vrancea. Timp de patru ani va învăța aici de la călugării români și slavi de la schiturile Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu despre valoarea isihiei și a convorbirii în tăcere cu Dumnezeu. Fascinat de povestirile acestora despre Sfântul Munte Athos, va părăsi și Muntenia, în 1746, pentru a se îndrepta spre Athos. Aici la Sfântul Munte, va petrece
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
bizantină, va descoperi texte ale tradiției patristice în bibliotecile mănăstirilor athonite și va deveni călugăr cu numele de Paisie și hirotonit preot, în 1758, având în jurul său o obște de șaizeci și patru de monahi. Aflat cu ucenicii săi în Schitul Sfântului Ilie, pe un teritoriu supus unor biruri uriașe de turci și văzându-și obștea primejduită și vlăguită de plata acestor taxe, starețul Paisie, în vârstă acum de patruzeci și unu de ani, hotărăște să se întoarcă în 1763, împreună cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mutare către alt mod de viață, mult îmbunătățit și rezolvă distanța impusă de moarte între el și cei răpiți, prin accesul la transcedental pe care i-l conferă hotărârea teribilă de a îmbrăca straiul monahal. ACADEMIA MOVILEANĂ DIN KIEV ȘI SCHITUL KITAEV Analiza și Revelația Menit de tradiția existentă în comunitatea ortodoxă din Poltava să moștenească, după dispariția și a fratelui cel mare, Ioan, postul de protopop al orașului, Petru se vede nevoit să plece, la dorința mamei sale și a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
componentele unei personalități uriașe, care se anunță, iată, de la vârstă adolescentă, supusă doar stăpânirii lui Dumnezeu și căutătoare a autenticului, într-o lume întreagă de imitații. Și dacă Academia îi apare ca o galerie de triști imitatori ai vieții cucernice, schitul Kitaev, din apropierea Kievului, unde își vizitează doi dintre colegii deja fugiți din Academie la mănăstire, îi apare ca un lăcaș de slujire a adevărului unde, într-adevăr, fără a se clama în mod declarat căutarea Împărăției lui Dumnezeu, Ea este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
adusă pe pământ de traiul unor călugări, extrem de diferiți de preoții-profesori de la Academie. De altfel, pentru a sublinia în mod limpede acestă diferență, autorul, își găsește pentru prima oară răgazul să caracterizeze fizic, un loc și oamenii trăitori acolo: biserica schitului este de lemn, scundă, umbrită de pomi roditori sădiți de jur-împrejur, iar înăuntru plină cu icoane reprezentând pe sfinții Rusiei Mari. Călugării au capetele cărunte, fețele galbene și supte, iar tăcerea în care își îndeplinesc toate sarcinile e întreruptă doar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sădiți de jur-împrejur, iar înăuntru plină cu icoane reprezentând pe sfinții Rusiei Mari. Călugării au capetele cărunte, fețele galbene și supte, iar tăcerea în care își îndeplinesc toate sarcinile e întreruptă doar de cântarea dulce, bisericească. Între două vizite la schitul Kitaev, este intercalată zugrăvirea Lavrei Peșterilor din Kiev, în care, aflăm din text, elevul Petru Velicikovski mergea adesea să se închine. Poate nu întâmplător această descriere apare în curgerea textului încadrată de istorisirea a două vizite la schitul Kitaev. Lavra
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vizite la schitul Kitaev, este intercalată zugrăvirea Lavrei Peșterilor din Kiev, în care, aflăm din text, elevul Petru Velicikovski mergea adesea să se închine. Poate nu întâmplător această descriere apare în curgerea textului încadrată de istorisirea a două vizite la schitul Kitaev. Lavra Peșterilor ne este prezentată în primul rând ca impresionând prin dimensiuni. Este unul dintre puținele fragmente ale întregului text, dacă nu chiar singurul în care adjectivul „mare” este folosit pentru a caracteriza toate componentele imaginii: mănăstirea este „mare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
paleta de culori a imaginii. Scopul repetiției este doar amplificator, creator de aură, în jurul centrului de spiritualitate al Kievului și al centrului lumii ortodoxe cunoscute până atunci de Paisie. Mai mult, plasarea acestei pauze descriptive între două episoade petrecute la schitul Kitaev, o scenă incomparabil mai mică de petrecere a vieții monahale, produce prin antiteză un efect de aducere în prim-plan a măreției și splendorii Lavrei Peșterilor din Kiev. Liniștirea și pacea invocate la Kiev par a desemna Divinitatea ca
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și splendorii Lavrei Peșterilor din Kiev. Liniștirea și pacea invocate la Kiev par a desemna Divinitatea ca protagonistă absolută a tabloului kievean, pășind prima în întâmpinarea omului și operând schimbări în sufletul său, în care coboară automat liniștea, în timp ce la schitul Kitaev este vorba nu de liniște, ci de tăcerea autoimpusă de către călugări, ca o ieșire în întâmpinarea Divinității și o ascultare interioară a glasului acesteia în om. La Lavra Peșterilor din Kiev, liniștirea este darul lui Dumnezeu pentru om, în timp ce
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vorba nu de liniște, ci de tăcerea autoimpusă de către călugări, ca o ieșire în întâmpinarea Divinității și o ascultare interioară a glasului acesteia în om. La Lavra Peșterilor din Kiev, liniștirea este darul lui Dumnezeu pentru om, în timp ce în micul schit Kitaev, tăcerea este o jertfă de laudă adusă lui Dumnezeu de către monahi. Alcătuirea urbană în percepția adolescentului Petru este așadar aceeași ca tipar, variind doar scala ei de prezentare: la Poltava orașul și oamenii se grupează concentric în jurul marii catedrale
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
nicidecum jalonată de începutul și sfârșitul perioadelor de studii, ci de întâlnirile pe care autorul le consideră fundamentale pentru conturarea spirituală a personajului său și astfel, vorbim despre un timp evenimențial desfășurat între marile sale întâlniri (cu viața monahală de la schitul Kitaev, cu Lavra Peșterilor, cu limba română) și nu despre un timp ritmat de curgerea intervalelor școlare. Portretul mamei care îl așteaptă la Poltava este zugrăvit cu tonurile grave ale tristeții fără margini și durerii de nevindecat. Până la întoarcerea acasă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și cel al trecerii clandestine în Țările Române. O perioadă extrem de periculoasă pentru siguranța tânărului de șaptesprezece ani, dacă ne gândim că încercările pe care le face de a se instala definitiv într-o mănăstire au loc în special, în schiturile de pe malul drept al Niprului, adică pe teritoriul ucrainean stăpânit de poloni, unde catolicismul polon, prin intermediul unui curios artifact administrativ numit Biserica Uniată, face ravagii, închizând lăcașele de cult ortodoxe unul după altul, și trecând la nevoie preoții pravoslavnicei credințe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
țară în alta, spulberarea planurilor de călugărire ale lui Aleksei, întâmpinat de fratele mai mare de cealaltă parte a graniței și reîntors acasă, cu forța. Rămas singur, fără prietenul său, pe teritoriul Ucrainei ocupat de poloni, Platon caută adăpost la schitul Motreanski, unde rămâne din iarnă și până la sărbătoarea Paștelui acelui an, 1742. Imediat după Paști, însoțit de Alți trei călugări doritori să treacă în Țările Române, trece Nistrul cu barca și coboară în Țara Românescă pe traseul Orhei, Nicorești, Siret
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prin relatarea despărțirii de Ucraina, se oprește brusc, prin anunțarea sosirii în Moldova, lin și „fără vreun necaz” de nici un fel. CAPITOLUL III MEMORIE ȘI IMAGISTICĂ MOLDO-VALAHĂ Ultima porțiune de text a Autobiografiei este dedicată celor patru ani petrecuți la schiturile din Muntenia, înainte de plecarea la muntele Athos. Este perioada de timp dintre vârstele cuprinse între douăzeci și douăzeci și patru de ani ai personajului, o perioadă de maturizare și descoperiri, atât în plan uman (Platon vine în contact cu personalități complexe și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
apropiată și asimilată printr-un continuu proces de mediere, în care distanța între două realități culturale este progresiv micșorată, până la absorbția completă a observatorului în realitatea observată. TOPOS VALAH. DISCURS IMAGOTIPIC Încă de la primul popas pe pământ muntenesc, făcut la schitul Dălhăuți, doar pentru câteva zile, Platon pătrunde într-un spațiu foarte deosebit de cadrul peregrinărilor sale ucrainiene, într-un topos dispus după linii mult mai molcome decât peisajele slave cu care ne-a obișnuit povestirea până în acest punct. Vizitând doi schimnici
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]