5,506 matches
-
altele în sensul fundamentării legislative a segregării etnice până la nivel universitar a învățământului de stat din România. În Senatul Forumului Civic Național Român, în 1997 erau personalități importante ale științei și culturii române, printre care academicienii: Ion Irimescu, marele nostru sculptor, Leon Dănăilă, șeful școlii românești de neurochirurgie modernă, Sergiu Chiriacescu, președintele Consiliului Rectorilor la acea dată, Florin Constantiniu, marele nostru istoric, Vasile Gionea, unul dintre părinții Constituției din 1991, Horia Mazilu, decanul Facultății de Litere a Universității din București, etc.
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. TIBERIU TUDOR AUTORUL VOLUMULUI ,,TRATATUL CU UCRAINA – UN ACT DE TRĂDARE NAŢIONALĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341605_a_342934]
-
cu farmecele sale pitorești sau spre Sighetul Marmației unde se găsește unul dintre cele mai importante muzee de etnografie și folclor, mărturie a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor strămoșești. Ținutul Maramureșului este vestit prin porțile înalte specifice zonei pe care meșterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiționale. Acești meșteri populari au un talent și o răbdare de fier ca să redea cu dalta și ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit, motivul
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
și de aici să-ți continui excursia pe Valea Vișeului sau pe Valea Izei, unde rămâi impresionat de ospitalitatea localnicilor și de bisericile din lemn de la Rozavlea, Ieud, Bogdan Vodă, Săcele cu atelierul de ceramică, monumentul istoric de la Moisei al sculptorului Vida Geza închinat celor 29 de români uciși de hitleriști. De aici, trecând prin orășelul Borșa se urcă la Complexul Turistic Borșea, aflat la poalele masivului Rodna. Urmând traseele turistice marcate turistul cu rucsacul în spate urcă în Munții Rodnei
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
Aviv și la „Universitatea Bar Ilan”. De asemenea - studii la „Avni & Meimad Art Institutes” și în Studiourile unor pictori ca Tzwi Tadmor, Jan Rauchwerger și Ira Reichwerger. Urmează cursuri de artă cu Dr. David Greibs. Membru a Asociației Pictorilor și Sculptorilor din Israel. Numeroase expoziții personale. Succes incontestabil, la public și la presă. Arta lui Miriam Cojocaru afirmă un talent autentic, viguros, delicat și triumfător. *** Dorel Schor: „Pictorița (Miriam Cojocaru - n.n.) posedă știința jocului echilibrat între desen și culoare. Imbinarea insidioasă
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
Stația ITB și Piața Favorit (nume care nu spune nimic, deocamdată!), să fie denumită Stația ITB BUREBISTA. De asemenea, recomandăm că noua stație de metrou în construcție să poarte același nume: BUREBISTA ! Grupul statuar va fi ridicat cu ajutorul a trei sculptori, membri ai Academiei DacoRomâne: domnii Pierre Georgescu-Dedy, Ioan Marchiș din Maramureș - autorul unor statui monumentale ale marilor voievozi și dl. C. Sinescu. Există acordul de cooperare și al C.N.SERVICE - C.F. REC Ș.A. prin dl. Ing. dr. Constantin Cocenescu, membru
COMUNICAT DE PRESĂ (2): PROPUNERE DE RIDICARE A UNUI GRUP STATUAR AL A MARELUI REGE DAC BUREBISTA LA PIAŢA FAVORIT DIN BUCUREŞTI de GEO STROE în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340688_a_342017]
-
de texte consacrate fenomenului muzical. Extrem de longevivă, a fost primul artist din istoria culturii române care a participat la sărbătorirea propriului centenar, în 1988, la Ateneul Român, printr-un concert de gală în care a cântat alături de pianistul Dan Grigore. (Sculptorul Ion Irimescu va fi al doilea artist care participă la sărbătorirea propriului centenar, organizată de Academia Română în anul 2003). Este cunoscută și pentru legătura sa romantică cu profesorul Nae Ionescu. A scris ,,O vizită în ateleierul lui Brâncuși", o întâmplare
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
pe bicicletă. „De ce deranjați la prima oră?”, întreabă-n glumă. „Foarte mult înseamnă pentru noi Brâncuși. Dar e o lipsă de preocupare a conducerii. Drumul ar trebui asfaltat, ar trebui mai mult întreținut aici, amenajat”. După un tur al localității, sculptorul pare mai mult o amintire difuză decât o oportunitate în satul care s-a născut. Semnele care-i indică prezența sunt o coloană în miniatură, cu lemnul crăpat, de la intrarea în sat, o troiță din cimitirul în care sunt îmormântate
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
Chiar și loja masonică din Hobița, anunțată drept „prima lojă țărănească din lume”, a intrat în adormire. În satul gorjean cu 400 de locuitori, cu oameni prietenoși și cu simț al umorului, în care un sfert din populație are numele sculptorului, cu „ș” sau cu „i” la final, nu s-a întâmplat mai nimic de ceva vreme. Abia acum, de când cu noul primar, intrat în funcție de trei luni, începe să se miște ceva, spun unii. Îi bucură, de exemplu, că primăria a
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
De vreo doi ani, spune un învățător care-a predat sat, n-ar mai fi fost nicio naștere în Hobița. Hobițenii par mai obișnuiți cu reporterii decât cu perspectiva de mai bine. Când mai apare cineva să-i întrebe de sculptor, unii aprind aceleași râci vechi: urmașii lui din sat, care au interese, și „adevărata” casă în care s-a născut. Teme împietrite ca satul în sine - unde te urmărește un contrast între paragină și idilic, și un câine mare, alb
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
alții. Uite, dacă nu era Brâncuși, noi n-aveam asfaltul ăsta nici morți. Ăsta e adevărul”. Mulți ne îndeamnă să vorbim cu oamenii vechi ai satului, că ei știu mai multe. Cum ar fi doamna M., urmașă prin alianță a sculptorului, care nu vrea să ne spună cum o cheamă. A tot vorbit cu presa și s-a săturat să fie batjocorită și luată la mișto de consăteni. Preferă s-o menționăm drept „persoana care a salvat casa lui Brâncuși de la
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
înstrăinare”. O casă care acum e dărâmată, au mai rămas din ea, la vedere, câteva bârne. Alte componente sunt depozitate în Peștișani. Unii, printre care și doamna M., spun că aia ar fi fost casa în care s-a născut sculptorul. Ar fi moștenit-o sora lui, Eufrosina, care i-ar fi mutat bârnele din locul inițial - unde e acum casa-muzeu - pe bucata de pământ ce îi revenise la împărțeală - unde e acum casa dărâmată. Alții spun că cea părintească a
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
Doamna M. e convinsă de contrariu. Altfel n-ar fi stat scris pe un fotomontaj din holul școlii din Peștișani că lemnul din casa părintească era cel din casa Frăsânii. Și n-ar mai fi venit, în anul 2000, un sculptor din București, când casa era încă-n picioare, s-o cumpere cu un cal și 25 de milioane de lei vechi și s-o mute în afara Hobiței. Într-o noapte, spune doamna M., după ce oamenii lui s-au pus s-
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
casa-muzeu și-ar fi zis: „Uite, domle, astea-s din casa originală. Și încheiam odată toată povestea asta. Dar la Ministerul Culturii nu a existat interes”. Doamna M. vrea să se facă ceva cu casa, să nu se piardă urmele sculptorului. A adunat isclălituri prin sat în sensul ăsta, dar oamenii nu au sprijinit-o, spune ea, ba unii au ajuns s-o acuze de interese sau c-ar fi luat bani. „Ar trebui să se facă și aici ceva, să
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
Așa se spune, că a ars. Casa asta e adusă din sat. Exact așa au fost toate casele, eu le știu. Primul ghid a fost tata meu”. Tanti Ioana, al cărui bunic era frate cu Brâncuși, avea cinci ani când sculptorul a vizitat ultima oară Hobița, în ’38. S-au adunat atunci frații și nepoții și-au făcut o masă mare în curtea Eufrosinei. „El n-a vrut să rămână aici, că era muncă multă și erau copii mulți. A zis
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
care permite un joc cu formatul vizual. A mai fost și lucrarea cu bastonul brâncușian, pe care am făcut-o împreună cu Napoleon Tiron, care a pornit tot dintr-un fel de discuție despre Brâncuși și sculptura românească. Cred că mulți sculptori s-au format cu ideea că Brâncuși e modelul suprem. Părea o blasfemie să îndrăznești să ironizezi în vreun fel... Foarte mulți percep lucrările mele, sau textul sau intervențiile, ca pe un fel de critică adusă lui Brâncuși. Mi-am
De unde vine cultul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
de euro, dar cu „Brâncuși e al tău așa cum și țara asta e a ta”, ai mai multe șanse. Lumea nu vrea Cumințenia pentru că e o lucrare de artă interesantă, ci pentru că e făcută de un român, „cel mai mare sculptor al lumii”, care era din Hobița și așa mai departe. Fotografie de pe Facebook-ul Ministerului Culturii (în cutie e Cumințenia) Cumințenia ar trebui să rămână în România? Nu, nu cred că e esențial să fie în România. Dar mi se pare
De unde vine cultul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
a secolului trecut, adulmecându-i mireasma, până la biroul Poliției Judiciare pe Quai des Orfevres... Surprinzător, am trecut destul de des de pe TV Paprika pe posturile TVR (HD, 1, 2 sau 3). Mai devreme, la emisiunea „Rezistența prin cultură” am aflat despre sculptorul Ioan Lucian Murnu. Interiorul unei case cu oglinzi peste care s-a așternut patina timpului, sculpturi, cărți, tablouri, picturi realizate în cuțit... Am urmărit cu plăcere Academicienii, Cartea cea de toate zilele, Aventura urbană, Exclusiv România, Garantat 100 %, Profesioniștii, Mic
ce emisiuni adevărate poți găsi la TV, dacă ai răbdare să le cauți puțin () [Corola-blog/BlogPost/338163_a_339492]
-
Ca să înțelegem cât de serios este ceea ce i s-a întâmplat copilului de trei ani și colegilor lui, voi încerca să scot în evidență câteva aspecte care sunt relevante pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor preșcolari. Adulții, părinți și educatori, sunt sculptorii minții copiilor. Tipul de relație pe care un copil o stabilește cu adulții care au grijă pentru el, influențează în mod direct atât structura creierului cât și modul lui de funcționare. Studiile arată că, la naștere, creierul este foarte puțin
Lumea vazută prin ochii unui copil de trei ani, aflat în grija unui educator abuziv () [Corola-blog/BlogPost/337736_a_339065]
-
trecută am confundat un copac cu un copac, când el era de fapt o operă de artă. În 2011, femeia de serviciu a unui muzeu din Dortmund a confundat și ea instalația Atunci când începe să picure din tavan a apreciatului sculptor Martin Kippenberger cu o improvizație deranjantă. Așa că s-a apucat să lustruiască ligheanul de plastic în care artistul se chinuise să picteze „apa de ploaie uscată.” Intervenția femeii asupra lucrării estimate la peste 800.000 de euro vine într-o
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
Hârtibaciului unde vor fi vizitate mai multe obiective cultural-turistice din câteva localități emblematice pentru această zonă etnografică. Se va asigura ghidajul de către muzeografi. În Piața Mică va așteptăm cu două expoziții și workshopuri. În Casa Hermes, subsol, Sacrul Ubicuu, expoziția sculptorului sibian Mircea Ignat, ne dezvăluie o serie de simboluri și semne la care a reflectat în decursul activității sale artistice. La Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească ,,Emil Sigerus”, expoziția „Dacă florile ar vorbi... motive florale și vegetale în
”Fără a face rabat de la calitatea actului cultural, am reușit aproape să dublăm numărul vizitatorilor în zona centrală” [Corola-blog/BlogPost/100264_a_101556]
-
determinant și efemer în existența umană. Spațiul personal/interior devine public pentru a vorbi despre o istorie, despre trecut, despre intimitate. În esență despre viață. - Andreea Blaj, artist, curator Meleagris Ocellata, instalație itinerantă 18 august - 16septembrie Artist: Ștefan Radu Crețu Sculptorul Ștefan Radu Crețu propune Meleagris Ocellata, o specie de pasăre metalică venită din viitor, care parcurge un traseu simbolic pe străzile orașului, culegând amintirile încă netrăite ale Bucureștenilor despre propriul oraș, proiecțiile lor despre viitor. Echipată cu o perie metaforică
București 2021 ACUM – instalații urbane și evenimente artistice arată, timp de o lună, cum ar putea fi Bucureștiul Capitală Europeană a Culturii [Corola-blog/BlogPost/100330_a_101622]
-
a grupat în patru ansambluri de către trei scaune fiecare. Ele pot simboliza anul cu cele patru anotimpuri sau cele douăsprezece luni ale lui. De-a lungul timpului opera sa a primit diverse interpretări. Ceea ce conferă o certitudine este faptul că sculptorul Constantin Brâncuși a ales anumite teme arhetipale, le-a adus în contemporaneitate, filtrându-le și transpunându-le în propria viziune. Dr. Cristina OPREA Craiova mai 2011 Referință Bibliografică: CÂTEVA GÂNDURI DESPRE CONSTANTIN BRÂNCUȘI / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CÂTEVA GÂNDURI DESPRE CONSTANTIN BRÂNCUŞI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344310_a_345639]
-
didactice. S-a lucrat pe echipe ( de câte doi elevi). Elevii au folosit noile mijloace de comunicare și informare ( computerul, Internetul) pentru a culege informațiile și imaginile de care aveau nevoie. Au fost trei secțiuni: „Scriitori români renumiți”, „ Pictori și sculptori români”, „ Oameni de știință români”. S-a organizat un concurs , iar câștigătorii ( 2 elevi) au realizat proiectul comun ( prezentarea finală ce a cuprins selecții din toate proiectele elevilor), au tradus în limba engleză informațiile scrise, și l-au prezentat la
DESPRE TEATRUL SOCIAL INTERACTIV PENTRU ELEVI SI CADRE DIDACTICE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344276_a_345605]
-
cei din jur doar calitățile, nu defectele. Să nu le treacă o zi fără să spună cuiva ( oricui - mamei, tatălui, bunicilor, prietenilor) “te iubesc” sau “mi-ești drag”. Să nu uite să fie copii. Pentru că, așa cum a spus marele nostru sculptor Constantin Brâncuși , ” În clipa în care am încetat a mai fi copii, vom fi morți deja.” - Ce hobby-uri ai? - Cânt la ghitară din când în când, mult mai rar decât în adolescență. Joc tenis de câmp ( vara), ping-pong și
DESPRE TEATRUL SOCIAL INTERACTIV PENTRU ELEVI SI CADRE DIDACTICE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344276_a_345605]
-
și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1 Dirijorul formației de trișcari din Hodac (nu Hoarda-Mureș), Emil Pralea era sculptor în lemn și meșter de triște. 2 CD-ul cu înregistrarea document l-am primit de la înv. Elena Lupșan din Leșu 3 Să precizăm că năsăudenii și bistrițenii pronunță “Năsăud” cu accent pe al doilea “ă”. 4 Cam prin 1953
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]