1,554 matches
-
s? o prezinte despre Transilvania. Iorga nu a obiectat niciodat? �mpotriva acestor m? suri. Mai nelini? titoare s�nt anumite scrieri ale lui despre secui, c? rora el le acordă �drepturi istorice�. Iorga a analizat originile, numele ? i institu? iile secuilor ? i a ajuns la concluzia c? ace? tia s�nt rom�ni maghiariza? i; trebuia deci s? fie deschis? calea readucerii lor la originile lor rom�ne? ti80. Să? îi, o comunitate german? str? veche destul de ostil? st? p�nirii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
propice, fiind ostili ideii de a tr? i �ntr? un stat guvernat de o majoritate rom�neasc? , de ce naiba trebuiau rom�nii s? le fac? vreo concesie important?? La Cluj, un oră? magnific cu un caracter aproape pur maghiar ? i �n ? inutul secuilor (că ? i �n alte zone locuite de etnia maghiar?) se �nt�mpla de prea multe ori că o �ntreag? genera? ie s? creasc? f? r? s? vorbeasc? rom�ne? te. Rom�nii cereau s? fie supu? i la proba suprem? �nainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lucru. �n 1924, dr. Angelescu, ministrul �nv??? m�ntului, a stabilit a? a?numitele �zone culturale� (majoritatea lor �n partea de vest a Cri? anei, de? a lungul c? îi ferate Timi? oară? Satu Mare ? i al grani? elor zonelor populate de secui). Aici, statul rom�n oferea profesorilor rom�ni un salariu cu 50% mai mare, oferindu? le totodat? mai mult p? m�nt ? i acord�ndu? le ? i alte avantaje. Toate acestea se �ncadrau �ntr? un efort de rom�nizare lent? a acestor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ilor lui. Ungurii au �n? l?at o gyep� (un fel de grani?? militar?) pe crestele arcului carpatic ? i ale Alpilor Transilvaniei pentru a proteja a? ez? rile din interiorul Ardealului de incursiunile nomazilor semibarbari. (Exist? un mare num? r de secui �n zona Carpa? ilor Orientali, un alt fenomen neelucidat �n ceea ce prive? te originea acestora). Dac? a?a stau lucrurile, cum au putut p? storii rom�ni (�valahi�) s? p? trund? �ntr? un num? r at�ț de mare printr? o astfel de barier
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. Iorga ? tia c�ț de ferm refuzau ungurii s? accepte administra? ia rom�n? , dar speră ca evolu? ia impresionant? a economiei rom�ne? ți s?? i fac? s? se r? zg�ndeasc?. Chiar ? i �n anii �20, el trata dezna? ionalizarea secuilor cu u? urin?? , �ntr? un mod nelini? titor. Numai c? impresionantă economie �nt�rzia s??? i fac? apari? ia. Minoritatea maghiar? (�ncurajat? de Ungaria) respingea statu-quo? ul, iar Iorga, o dat? cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost, vol. ÎI, pp. 106-107 2 G�nduri ? i sfaturi ale unui om că oricare altul, Bucure? ți, 1905 3 La vie intellectuelle des roumains en 1899, Bucure? ți, 1905 4 Iorga �? i amintea c? , odat? , �n Transilvania, a avut necazuri cu jandarmi secui, care, de altfel, �i m�nca pe rom�ni de vii�, a dat repede �napoi, afl�nd c? Iorga este profesor universitar. �Un profesor universitar e o persoan? important? , nu te po? i juca cu el�, a spus el. O via?? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
711. Alte acuzații la adresa României, vehiculate de presa maghiară, vizau politica "de persecuții a minorităților din Ardeal", îndrăzneala guvernului român de a se gândi la o politică de colonizare la granița de vest, precum și la o politică de românizare a secuilor 712. Răspunzând, Gheorghe Brătianu reamintea că lozinca "Nem, nem Soha" (Nu, nu niciodată) era promovată în statul vecin, chiar și pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza efectuată asupra
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care putea îmbrățișa un soldat îl săruta, așa de tare ne-am bucurat" - își amintea, la începutul anilor nouăzeci, doamna Sz. D., născută M.A., din comuna Merești (Homoródalmás), care, la vremea re-anexării, era doar o fetiță 12. În Țara Secuilor, femeile coceau colaci cu nucă (Kürtöskalács), le aruncau soldaților în camioane, în căruțe, iar dacă opreau, butelcuțele cu rachiu de brad făceau înconjurul celor aflați în vehicule. Mulți dintre cei care locuiau în așezări mai mici s-au dus în
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc, torturați și apoi uciși la Salonta (Nagyszalonta), nu a rezistat probelor. Vânătorii de munte trăiau și, chiar dacă primiseră câteva lovituri, nu fuseseră torturați. În Țara Secuilor au existat locuri în care comandantul i-a rugat pe localnicii ieșiți să-i întâmpine să nu arunce militarilor buchete de flori pentru că nu se putea ști care buchet putea ascunde vreo grenadă de mână. Asemenea știri - din cauza cenzurii circulau
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
armatei ungare. 8 Cs. Szabó László, În Transilvania, Ed. Magvető, Budapesta, 1933, pp. 46-47. 9 OSzK K (Biblioteca Națională Széchenyi) Fond 625/ 1251/1993: Gagyi József. Colecția Documente - 1940. Dictatul de la Viena, intrarea trupelor ungare, instalarea administrației ungare în Țara Secuilor, 1993, p. 20, 27. 10 Citat în L. Balogh Béni, Relațiile ungaro-române, 1939-1940 și cel de al doilea Dictat de la Viena, Pro Print, Miercurea Ciuc, 2002, p. 307. 11 Teleki Pál, Lucrări politice și discursuri alese, (coord. Ablonczy Balázs), Ed. Osiris
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Secuii de origine turcică au fost colonizați de regalitatea maghiară în S- Estul Transilvaniei; cavalerii teutoni primesc în 1211 Țara Hațegului în schimbul promisiunii de a face prozelitism catolic printre români și turanici. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În cronicile maghiare medievale se spune că secuii au preluat de la români scrierea; voievodatul lui Seneslau se afla în N/ V Munteniei. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) începe domnia lui Petru I Mușat B) sfârșește domnia lui Bogdan C) începe domnia
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
al Calafatului și Diiului, în apropiere de Sitian (cu consecvență Si în loc de Ji). Podul, marcat pe harta Stolnicului Cantacuzino lângă Jitia, există desigur, dar harta aceasta nu marca podurile cu semne convenționale (fig. 6). Fig. 6. Jiul, de la Țînțăreni la Secui, în harta Schwantz (1723). Se observă că amplasamentul traversării Jiului era în harta Schwantz, în amonte de gura de vărsare în Jiu a pârâului Prodila și în amonte de traversarea prin podul modern cu structură metalică. În harta militară a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
întîi problema aceasta. Sloganul Partidului Naționalist Democrat era: "România pentru români și pentru toți românii". Dar acestea erau sloganurile din 1910, iar realitățile de acum erau diferite. Teoretic, Iorga împărțea minoritățile în două grupe. Prima avea "drepturi istorice", cum sînt secuii și sașii din Transilvania. A doua avea "drepturi contractuale", adică minoritățile care fuseseră "aduse", ca ucrainenii, evreii și austriecii. Iorga nu era consecvent în definițiile pe care le dădea. Uneori spunea că "România este foarte norocoasă că are pe teritoriul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este "un centru străin, o fortăreață străină". Iar despre Brașov, că "Brașovul mi se pare mai străin ca niciodată". Nu ezita să condamne aspectul jalnic pe care îl afișa conducerea românească în acest centru săsesc 77. În județul Trei Scaune, secuii manifestau după părerea lui Iorga o ură "asiatică" față de români. Episcopul Majláth refuza de ani de zile să-și ocupe postul oferit în Senatul României. În anii '30, Iorga comenta: "În Transilvania, evreii rămîn unguri, aristocrația ne închide ușa în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de măsuri pentru a-și asigura dominația, măsuri care nu corespundeau imaginii perfecțiunii de rai pe care se străduiau să o prezinte despre Transilvania. Iorga nu a obiectat niciodată împotriva acestor măsuri. Mai neliniștitoare sînt anumite scrieri ale lui despre secui, cărora el le acorda "drepturi istorice". Iorga a analizat originile, numele și instituțiile secuilor și a ajuns la concluzia că aceștia sînt români maghiarizați; trebuia deci să fie deschisă calea readucerii lor la originile lor românești 80. Sașii, o comunitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rai pe care se străduiau să o prezinte despre Transilvania. Iorga nu a obiectat niciodată împotriva acestor măsuri. Mai neliniștitoare sînt anumite scrieri ale lui despre secui, cărora el le acorda "drepturi istorice". Iorga a analizat originile, numele și instituțiile secuilor și a ajuns la concluzia că aceștia sînt români maghiarizați; trebuia deci să fie deschisă calea readucerii lor la originile lor românești 80. Sașii, o comunitate germană străveche destul de ostilă stăpînirii maghiare (Adunarea lor de la Mediaș a votat în ianuarie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
momentul propice, fiind ostili ideii de a trăi într-un stat guvernat de o majoritate românească, de ce naiba trebuiau românii să le facă vreo concesie importantă? La Cluj, un oraș magnific cu un caracter aproape pur maghiar și în ținutul secuilor (ca și în alte zone locuite de etnia maghiară) se întîmpla de prea multe ori ca o întreagă generație să crească fără să vorbească românește. Românii cereau să fie supuși la proba supremă înainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din 1940. Românii au prevăzut acest lucru. În 1924, dr. Angelescu, ministrul învățămîntului, a stabilit așa-numitele "zone culturale" (majoritatea lor în partea de vest a Crișanei, de-a lungul căii ferate Timișoara-Satu Mare și al granițelor zonelor populate de secui). Aici, statul român oferea profesorilor români un salariu cu 50% mai mare, oferindu-le totodată mai mult pămînt și acordîndu-le și alte avantaje. Toate acestea se încadrau într-un efort de românizare lentă a acestor zone prin educație. În domeniul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Regelui Sfînt Ștefan și urmașilor lui. Ungurii au înălțat o gyepú (un fel de graniță militară) pe crestele arcului carpatic și ale Alpilor Transilvaniei pentru a proteja așezările din interiorul Ardealului de incursiunile nomazilor semibarbari. Există un mare număr de secui în zona Carpaților Orientali, un alt fenomen neelucidat în ceea ce privește originea acestora). Dacă așa stau lucrurile, cum au putut păstorii români ("valahi") să pătrundă într-un număr atît de mare printr-o astfel de barieră, venind dinspre sud? Dománovszky a argumentat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trăiau departe de graniță, amestecați printre români. Iorga știa cît de ferm refuzau ungurii să accepte administrația română, dar spera ca evoluția impresionantă a economiei românești să-i facă să se răzgîndească. Chiar și în anii '20, el trata deznaționalizarea secuilor cu ușurință, într-un mod neliniștitor. Numai că impresionanta economie întîrzia să-și facă apariția. Minoritatea maghiară (încurajată de Ungaria) respingea statu-quo-ul, iar Iorga, o dată cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dură. El nu protesta împotriva încercărilor de românizate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost, vol. II, pp. 106-107 2 Gînduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul, București, 1905 3 La vie intellectuelle des roumains en 1899, București, 1905 4 Iorga își amintea că, odată, în Transilvania, a avut necazuri cu jandarmi secui, care, de altfel, "îi mînca pe români de vii", a dat repede înapoi, aflînd că Iorga este profesor universitar. "Un profesor universitar e o persoană importantă, nu te poți juca cu el", a spus el. O viață de om așa cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
așa cum În perioada interbelică fuseseră incomodați de pretențiile sovietice asupra Basarabiei, pe atunci teritoriu românesc. Mai rău, liderii comuniști români nu erau adesea nici măcar... români, cel puțin nu după criteriile românești. Ana Pauker era evreică, Emil Bodnăraș - ucrainean, Vasile Luca - secui. Alții erau maghiari sau bulgari. Percepuți ca străini, comuniștii români erau complet dependenți de forțele sovietice. Supraviețuirea lor politică depindea nu de câștigarea voturilor - ceea ce nu fusese nicicând un obiectiv realist -, ci de viteza și eficiența cu care acaparau statul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Micu-Klein, influențat de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a cumpărat în jurul anului 1730 din Viena). Situația românilor din Transilvania era aceea de națiune tolerată, deprivată de drepturi politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice care au dus la crearea acestei situații merită a fi punctate: Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea și prelungindu-se până spre anul 1200. Mărimea suprafeței teritoriului transilvan, pe fondul deficitului demografic al ungurilor, a determinat regalitatea ungară să apeleze la serviciile sașilor și secuilor, populații care au primit pământuri (și privilegii) în zonele de frontieră cu scopul de a consolida militar noile achiziții teritoriale. Afirmarea independenței Țării Românești față de coroana maghiară în urma pierderii bătăliei de la Posada (1330) de către regele Carol Robert de Anjou, suplimentată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]