8,631 matches
-
2000) este urmată în același an de Partidul și partida (atitudini politice). Ambele culegeri lasă să se întrevadă traiectoria sinuoasă a unui intelectual care se expune în permanență, având pretenția ca propriile convingeri să devină model paideic. Aparent neomogene, articolele selectate au o coordonată esențială comună, afirmată cu o anume ostentație - intoleranța față de impostură, lichelism și demagogie. Prin Feldeința călinesciană (2001) P. revine la vocația sa adevărată, comentariul de literatură. Ca și în Pactul cu diavolul, el întreprinde un studiu de
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
mușcă”, „ Unde nu-i cap, vai de picioare”, „Ulciorul nu merge de multe ori la apă”), pe când cele locale, istorice, îmbrățișează o arie mai restrânsă („Vodă da și Hâncu ba”, „Turcul te bate, turcul te judecă”). Numeroase sunt aspectele negative selectate, față de care p. dezvăluie o atitudine cu tendințe explicit educative („Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba”). Multe p. care conțin norme de conduită raportate la condițiile de viață din diferite epoci exprimă concepții contradictorii („Aurul deschide raiul”, dar „Mai
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
aclimatizare la noi este inițiată în anii ’80, acesta privea în mod direct creația literară, nu numai cercetarea și interpretarea ei, fiind recepționat, în primă instanță, ca un curent literar. Centrul de iradiere din care provenea nu mai era cel selectat tradițional de cultura română modernă, ci cel nord-american, chiar dacă prestigiul exegezei europene, mai ales al celei filosofice, îl consolida. Termenul era, de pildă, folosit cu naturalețe de Nicolae Manolescu în 1986, într-un eseu despre poezie. După mărturia lui Alexandru
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Petrescu, Ion Cristoiu, Fănuș Neagu. Dintre scriitorii olteni pot fi menționați Vasile Băran, Mihai Pelin, Liviu Hotinceanu, Mircea Cojocaru, Andrei Pandrea, Marius Tupan, Constantin Mateescu, Nicolae Calomfirescu, Jean Băileșteanu, Romeo Popescu ș.a. Piese de teatru se publică mai rar, autorii selectați fiind Marica Beligan, Mircea Radu Iacoban, Victor Crăciun, Radu Sorescu și, evident, Marin Sorescu (cu Vărul Shakespeare). Este de remarcat prezența în sumar a unor texte dramatice de Eugen Ionescu. Unul dintre capitolele cele mai interesante ale sumarului îl constituie
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
Ovid Caledoniu, Silviu Lazăr, Teodor Scarlat, Em. Papazissu, Ion Șiugariu. Numărul 6/1938 este dedicat poetului Octavian Goga, omagiat prin articole semnate de Iordache Răducu și Cristofor Dancu, ca și prin versurile lui George Gregorian și Zaharia G. Buruiană. Este selectată proză de Mihail Drumeș, Mihail Șerban, N. Crevedia, N. Ladmiss- Andreescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Aurel Călinescu, Alice Gabrielescu, Șt. M. Lazăr, Eufrosina Pallă-Arion. Articolele și eseurile sunt semnate de Vintilă Horia, Traian Stoica, Mihail Lazăr și I. Gh. Bădică. Rubrica „Cronica
MUGURI LITERARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288269_a_289598]
-
a semnat traduceri (din limbile franceză și engleză). A colaborat la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Cariatide”, la emisiuni de radio și televiziune. Și-a continuat activitatea literară în Franța, diferite texte - poezie și proză scurtă - fiindu-i selectate în volume colective editate ca urmare a unor concursuri literare. În Totul și încă ceva P. se oprește la subiecte din actualitate. Personaje mai mult sau mai puțin „mărunte” (copii, bătrâni, studenți, câțiva călători întruniți fortuit într-un compartiment de
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
underground, un anarhist critic și ludic” (Paul Cernat). De aici derivă aspectul care privește „metoda” utilizată: textele vizate (în sens larg - texte propriu- zise, acțiuni, persoane, zvonuri, segmente mediatice etc.) nu sunt niciodată atacate frontal, ci deconstruite dinspre o margine selectată mai mult sau mai puțin subiectiv. În măsura în care P. poate fi aproximat ca un critic ironist, figura criticii lui este metonimia: odată ce un fragment de text este destrămat, se subînțelege efectul mai larg al destrămării întregului text. Deși, pe fond, metoda
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
a valorilor etice și estetice folclorice de literatura de autor, în Reflexe... O. analizează relația dintre folclor și literatura cultă, punctele de contact, sensul interferențelor și al evoluției lor. Cartea este alcătuită dintr-un „un dosar critic” în care sunt selectate opinii ale lui B. Delavrancea, G. Ibrăileanu, G. Călinescu, Ovidiu Papadima, Perpessicius, Romulus Vulcănescu, Mihail Sadoveanu și Tudor Vianu și o antologie de fragmente ilustrative alese din poezia riturilor de trecere, din epica în versuri (balade), epica în proză (basme
OLTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288523_a_289852]
-
de proveniență decât aspirațiile referitoare la poziția socială. Astfel, coeficientul de regresie a profesiei tatălui (indicator al mediului de proveniență) este 32 în cazul ocupației actuale a copiilor, pe când în cazul aspirațiilor lor profesionale, de 23. Verificarea empirică oferă ipotezei selectate un plus de plauzibilitate, slăbind șansele ipotezei rivale. Este clar însă că nici verificarea empirică nu conferă certitudine absolută, ci produce doar o ipoteză mai puternică. Nu avem astfel nici o garanție că în toate societățile această ipoteză este cea corectă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționale era strict explicativă, mărimea contribuției unui fenomen social oarecare nu era un lucru important. În fața unui fenomen de explicat, sociologul se mulțumea să identifice funcția pe care acesta o îndeplinește și care explică de ce respectivul fenomen a fost constituit, selectat și menținut. În măsura în care însă analiza sociologică și-a lărgit interesul spre investigarea alternativelor funcționale, problema a devenit vitală. Pentru o cerință funcțională există de cele mai multe ori mai multe soluții posibile alternative. Aceste soluții sunt echivalente funcțional, însă doar calitativ, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schimbat - pe care trebuie să o soluționeze. Modificările sale interne (mutațiile) sunt soluții alternative la această problemă. Unele mutații pot fi bune (adaptative), altele proaste (neadaptative). Problema respectivei specii este rezolvată prin amplificarea unei mutații adaptative. Din multiplele posibilități este selectată și promovată o schimbare care duce la adaptare. Dincolo de această similitudine, situațiile sunt foarte diferite. În cazul speciei biologice nu avem însă în nici un sens un proces decizional. Membrii speciei nu formulează mutațiile alternative, nu le examinează cognitiv și nici
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
există o preocupare orientată spre identificarea unei soluții mai bune. Soluția experimentată este întărită prin experiență. Dacă întâmplător apare o soluție mai bună, ea ar putea în timp (lucru care nu este absolut necesar) să înlocuiască soluția mai slabă. • Soluția selectată nu este în mod necesar cea mai bună soluție posibilă. Eapoate fi considerată mai degrabă prima soluție satisfăcătoare experimentată. Încazul populației cu dificultăți de adaptare la noul mediu, întâmplarea nu operează neapărat mutațiile cele mai bune. Iar din mutațiile efectiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu un nivel scăzut de incertitudine. Punerea în discuție a obișnuinței generează un proces decizional, cu toate dificultățile sale. Tradiția și obișnuința reprezintă o reducere a procesului decizional la un model cvasicibernetic. Ele reprezintă, în ultimă instanță, programe de acțiune selectate și întărite prin experiență. Charisma. În condițiile în care o colectivitate sau un grup social nu mai poate sau nu mai dorește să-și continue viața în formele fixate de tradiție, fiind deci în situația de a recurge la o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
precizie, înainte de începerea testării. Etapa a doua este una sintetică și se ocupă de colectarea de date și de testarea empirică (vezi Cursurile 9-12). Fiecare variabilă trebuie operaționalizată astfel încât valorile ei să poată fi măsurate concret și codificate. Observațiile trebuie selectate, de obicei printr-o eșantionare a populației pe cazuri eligibile. Apoi trebuie colectate date pentru fiecare variabilă din studiu, la fiecare observație selectată, acordându-se atenție potențialelor surse de erori de măsurare. În continuare, se cere elaborată o strategie de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
9-12). Fiecare variabilă trebuie operaționalizată astfel încât valorile ei să poată fi măsurate concret și codificate. Observațiile trebuie selectate, de obicei printr-o eșantionare a populației pe cazuri eligibile. Apoi trebuie colectate date pentru fiecare variabilă din studiu, la fiecare observație selectată, acordându-se atenție potențialelor surse de erori de măsurare. În continuare, se cere elaborată o strategie de testare care să acorde cercetătorului maximă libertate de manipulare a datelor. Este necesar să fie identificate modelele sistematice din date, acestea să fie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ridicate, tot așa cum este și potențialul lor de explicații complete și riguroase. Cursul 4tc "Cursul 4" Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariatetc "Modelarea cauzală (I)\: reprezentările liniare bivariate" Rezumat. Cursul începe cu discutarea părții analitice a procesului științific. De îndată ce este selectată și justificată alegerea unei teme, aceasta trebuie transformată într-un proiect de cercetare viabil. Tema este reprezentată printr-un model formal din care este apoi derivată o ipoteză testabilă care să specifice o presupusă relație între variabile. În acest curs
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi util pentru anumite scopuri (calcularea ratelor de șomaj, de exemplu, caz în care nu ne așteptăm ca cei tineri și cei în vârstă să lucreze), dar nu și pentru alte situații (atitudinile politice, sau experiența în domeniul computerelor). Odată selectată o schemă cu trei categorii pentru codificarea variabilei noastre, rămânem legați de implicațiile care decurg din aceasta, căci astfel stabilim și forma în care vor apărea datele la vremea analizei. Să luăm un alt exemplu. Să ne imaginăm un studiu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și consecințe neprevăzute. Un astfel de proces ne-ar permite să controlăm consistența modelului, să-i examinăm condițiile de echilibru și dezechilibru și să creăm alte noi și interesante afirmații de testat. În loc să începem cu o singură afirmație empirică ipotetică selectată și apoi să complicăm gradual lucrurile, Morton sugerează că o abordare mai sofisticată a modelării ar începe cu o reprezentare abstractă formală și ar descoperi apoi, prin raționament deductiv, afirmații empirice de propus. Prin urmare, Morton așteaptă de la procesul modelării
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
recente ce ne prezintă eforturile de cercetare care caută să interpreteze evenimentele din lumea reală în termenii structurii de joc implicite. Aceste așa-numite „narațiuni analitice” folosesc unele dintre modelele de alegeri sociale specifice spre a analiza mai bine cazurile selectate și totodată folosesc respectivele cazuri selectate la sporirea credibilității modelelor de alegere ca unealtă de investigare empirică.1 Mai mult, putem emite ipoteza că un anumit tip de joc va fi ales, în principiu, într-o situație specifică. Dacă acest
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
decât Danemarca sau Suedia. Totuși, în termeni relativi, analizat ca procent al produsului intern brut, guvernul Statelor Unite cheltuiește ceva mai puțin. Astfel, pentru studiu contează enorm ce fel de indicator se folosește. Ierarhizarea țărilor în funcție de aceste variabile diferă în funcție de operaționalizarea selectată. O operaționalizare este validă numai dacă este corespunzătoare și completă. Prin „corespunzătoare” vreau să spun că operaționalizarea se potrivește conceptului. Să ne imaginăm că cineva ar dori să utilizeze nivelul de investiții străine pentru a măsura gradul de dezvoltare al
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
consulte literatura de specialitate din domeniu, să discute problema operaționalizării cu colegii și să-și folosească judecata în consens cu afirmația teoretică de testat. În aceste condiții, cercetătorul va reuși să fie explicit în raportul său asupra cercetării, detaliind operaționalizările selectate, construcția sa exactă și justificarea selecției sale. Din fericire, atunci când relațiile empirice existente într-o situație reală sunt puternice, versiunea exactă a operaționalizării variabilelor propusă de către cercetător nu contează întotdeauna. O operaționalizare oarecum inferioară va avea tendința de a produce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să fie prea numeroase, sau poate colectarea de date este prea scumpă sau cronofagă, sau poate unele observații sunt inaccesibile cercetătorului. Uneori, când populația este prea mare ca număr, nu este nevoie să o analizăm în întregime deoarece un subgrup selectat este suficient pentru a produce rezultate corecte. Cel mai bun mod de a se asigura o gamă de variație suficientă în cadrul eșantionului este selectarea aleatorie și includerea unui număr mare de observații. Într-o astfel de situație, probabilitatea ca trăsăturile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un număr mai limitat de subiecți. Încrederea față de siguranța acestuia este reprezentată printr-o afirmație probabilistică, conform căreia rezultatele sunt credibile cu o anumită marjă de eroare. Un sondaj depinde și de rata de răspuns din cadrul populației de subiecți potențiali selectați. Un sondaj efectuat prin poștă produce în general o rată de răspuns mai scăzută decât unul prin telefon, care, la rândul său, produce o rată de răspuns mai scăzută decât unul pe bază de interviuri personale. Pe de altă parte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cvasi-experimentele, comparațiile potrivite și studiile de caz. În acest curs, precum și în următoarele două vom explora trăsăturile esențiale ale fiecăruia dintre acestea. Un experiment formal presupune controlul maxim asupra condițiilor de testare. Acesta utilizează un număr destul de mare de observații selectate aleatoriu. Mărimea acestuia face ca identificarea tiparelor din date să fie destul de ușoară, furnizând o imagine relativ clară a proporției de cazuri care covariază sau nu conform prevederilor și permițând o generalizare sigură a datelor din eșantion, aplicabilă la populația
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
eșantionului sau poate o consecință iluzorie a unor cauze insuficient controlate de condițiile de testare. O comparație bine concepută „potrivește” în mod intenționat observațiile cu valori similare pentru variabila independentă principală, dar cu valori diferite pentru anumite variabile de control selectate, sau/și „potrivește” observațiile cu valori diferite pentru variabila independentă principală, dar cu valori similare pentru variabilele de control. Totuși, dimensiunea relativ mică a eșantionului de cercetat limitează măsura în care se poate realiza aceasta la nivelul multor factori cauzali
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]