9,449 matches
-
în toate direcțiile). În opoziție cu TEXTUL LIZIBIL (texte lisible), el este plural la modul triumfător și cu totul deschis. Strict vorbind, termenul desemnează un ideal (paradoxal) și nu poate caracteriza textele narative, de-ar fi și numai pentru că ele semnifică în raport cu o logică a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). Totuși, el a ajuns să fie din ce în ce mai mult folosit în legătură cu textele neconvenționale, inclusiv narațiunile neconvenționale. ¶Barthes 1974 [1987]. teză [thesis]. Doctrina sau contextul ideologic al unui text; vederile (filosofice
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cameră! Și astfel „au parcurs în șase - ca să o citez iarăși pe doamna Silvia Sergent - drumul Golgotei, de la o cameră subdimensionată, la un apartament de trei camere (primit după ani buni de așteptare - n. ns. D. V.) în Splaiul Bahlui, semnificând culmea comodității în Epoca de Aur”. E lesne de imaginat cum au putut să conviețuiască șase suflete, dintre care doi copii mici, în astfel de condiții, câtă răbdare și toleranță reciprocă va fi trebuit să manifeste, zilnic, fiecare pentru conservarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care le-a respins, le-a condamnat și disprețuit organic, cercetătorul Boicu a făcut „imprudența” de a răspunde insistentelor (sincerelor și justificatelor) chemări colegiale de a intra, ca titular, în rândul corpului profesoral al Facultății de Istorie, ipostază care semnifica - cel puțin în viziunea factorilor politici decizionali - o promovare, dovedită însă incompatibilă cu statutul „familial” al candidatului la postul vacant de conferențiar. Dezamăgirea îi va fi fost sporită cu atât mai mult, cu cât aflase că unii dintre cei care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suferă”. Scrupulos cum a fost mereu în privința obligațiilor profesionale, în perioada ulterioară, Leonid Boicu și-a elaborat și redactat capitolul ce-i revenea în cadrul proiectului, capitol pe care l-a intitulat însă Politica colonială a Rusiei în interstițiul amintit. Gestul, semnificând o îndepărtare de logica înscrisă în cuprinsul referatului preliminar și interpretat ca o apropiere de spiritul cunoscutei sinteze xenopoliene, era însoțit de câteva aprecieri de natură să împieteze ori să lezeze cooperarea științifică româno-sovietică, precum: „expunerea politicii coloniale țariste este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
modifică, fără să vrea, opiniile inițiale. Iată, de exemplu, Nicolaie Ciachir, care spune că, din punctul său de vedere, întreaga istorie a Imperiului Otoman, odată cu penetrația turcilor în Europa, coincide cu “problema orientală”, scrie totuși că “pacea de la Carlowitz mai semnifică încă o chestiune importantă și anume că pentru prima dată s-a pus problema moștenirii Imperiului Otoman, fapt cunoscut în istoria diplomației sub numele de problema orientală”. Așadar, chiar și istoricii înclinați să confunde chestiunea orientală cu întreaga istorie a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bunului simț atunci când raportase la Bruxelles că Unirea era voința generală a românilor, că „prezintă caracterul unui protest împotriva Conferinței de la Paris, care, contrar voinței Divanurilor, a pretins să impună moldo-vlahilor o constituție arbitrară”, că alegerea lui Cuza la Iași semnifica „triumful micii proprietăți și al partidei unioniste avansate” și se datora „stimei generale”. Cu foarte puține excepții (Buol, de pildă, presimțise” dubla alegere), oamenii politici ai vremii au fost de acord că îndoita alegere „a cufundat Poarta și diplomația în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va conține mereu, structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la un element ultim care să semnifice... identitatea perfectă și noncontradicția absolută... și care să reducă, deci, orice lucru la un element unic, de fapt, la acel UNU metafizic..."43. Și totuși, bunul-simț părea să triumfe. S-a putut demonstra că materia este făcută din molecule, că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este bine definit în logică, care ar putea fi semnificația unor cuvinte ca "fenomen", "element" și "eveniment", aparținînd mai degrabă vocabularului fizicii decît celui al logicii? Și, mai ales, cum să înțelegi că un singur și același simbol "e" poate semnifica cele patru cuvinte deodată? Lupasco era, oare, pe cale să comită o eroare gravă încă de la începutul cărții sale? Sau fonda o nouă logică, deschisă spre ontologie? Logica lui Lupasco să fie ea, oare, una ontologică ? Nu e ușor de răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
actualizarea potențializării, PP potențializarea potențializării, PT potențializarea în starea T, TA actualizarea principiului T, TP potențializarea principiului T, TT principiul T în starea T. Semnificația acestor nouă termeni este transparentă în notația utilizată: prima literă indică numele principiului, în vreme ce indicele semnifică starea în care se află. De exemplu, AA semnifică faptul că principiul actualizării se actualizează efectiv în fenomenul considerat, în vreme ce AP înseamnă că principiul de actualizare se potențializează în același fenomen. Desigur, pornind de la acești nouă termeni, putem defini o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
T, TA actualizarea principiului T, TP potențializarea principiului T, TT principiul T în starea T. Semnificația acestor nouă termeni este transparentă în notația utilizată: prima literă indică numele principiului, în vreme ce indicele semnifică starea în care se află. De exemplu, AA semnifică faptul că principiul actualizării se actualizează efectiv în fenomenul considerat, în vreme ce AP înseamnă că principiul de actualizare se potențializează în același fenomen. Desigur, pornind de la acești nouă termeni, putem defini o infinitate de alți termeni, cores-punzînd unui principiu dat care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
indice că nici o manifestare directă a stării T în spațiul-timp continuu nu este posibilă. Suntem obligați să deducem că spațiul-timp asociat stării T este de o natură diferită de spațiul-timp continuu, care este receptacolul realității noastre obișnuite. Starea T nu semnifică, oare, prezența conștiinței ? Pentru a-mi deveni accesibilă simțurilor, pentru a căpăta un sens, scrie Abellio, această carte care aparține lumii respinge așadar restul lumii într-o anume ceață, într-o anume indistincție și, drept urmare, stabilește cu ea un prim
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Matières, op. cit., pp. 20-21. 43 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie, op. cit., p. 80. 44 Mereu inventivi în plan terminologic, fizicienii numesc "democrație dimensională" proprietatea următoare, care apare în teoria superunificării M (litera M semnificînd, în funcție de autori, " magie", "mister" sau "membrană", membrana fiind un obiect întins, care generalizează noțiunea de coardă vibratorie): fiecare membrană este definită în funcție de toate celelalte membrane. Aceasta înseamnă că fiecare dimensiune care apare în teoria fizică este la fel de importantă ca toate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cu fermitate că porunca și obligația sunt corelative și se susțin reciproc, dar și că un comportament este obligatoriu doar atunci când comportamentul ilicit corespunzător este asociat cu o sancțiune. Prin urmare, porunca, obligația și sancțiunea sunt termeni legați ombilical, care semnifică aceeași noțiune, fiecare denotând o parte diferită a acelei noțiuni și conotând restul. Gândind legea ca unitate a acestor trei termeni, Austin lasă puțin loc în teoria sa conceptului fundamental de drepturi, pe care le consideră o creație a legii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care, cu sfaturile sale variate, suscită discordii și provoacă războaie. Themis este de obicei înfățișată ca ținând o sabie într-o mână și o balanță în cealaltă mână. Sabia simbolizează puterea celor ce se ocupă de împărțirea dreptății, iar balanța semnifică imparțialitatea și neutralitatea care trebuie să însoțească întotdeauna actul de justiție. Începând cu secolul al XIV-lea, în reprezentările multor artiști, zeița apare legată la ochi, semnificând faptul că justiția este oarbă, adică rezistentă la orice presiune sau influență. Din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mână. Sabia simbolizează puterea celor ce se ocupă de împărțirea dreptății, iar balanța semnifică imparțialitatea și neutralitatea care trebuie să însoțească întotdeauna actul de justiție. Începând cu secolul al XIV-lea, în reprezentările multor artiști, zeița apare legată la ochi, semnificând faptul că justiția este oarbă, adică rezistentă la orice presiune sau influență. Din căsătoria lui Themis cu Jupiter ia naștere Dike, zeița Judecăților care împacă și rezolvă pricinile 216. Dacă în antichitatea greacă justiția putea fi redusă la supunerea față de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aceea că actele pe care ele le permit sau interzic "sunt prin ele însele, ori permisibile ori interzise... prin propria lor natură". Dar Pufendorf și Hobbes nu sunt de acord cu Grotius. Pufendorf, spre exemplu, afirmă că unele acte sunt semnificate prin cuvinte care implică un caracter negativ, cum ar fi, de exemplu, "adulter". Astfel de cuvinte nu se referă doar la un tip de mișcare fizică, ci arată și că astfel de mișcări contravin unei legi. În absența unei legi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepsit, adică, în calitate de agent moral, ar trebui să fie tratat ca scop, nu ca mijloc. (i) Odată ce societatea a stabilit un set de reguli, retributivismul consideră că aceste reguli reprezintă și reflectă ordinea morală. Acceptarea regulilor legale de către membrii societății semnifică faptul că ei recunosc aceste reguli ca fiind justificate și pretind ca cei ce au făcut regulile să le asigure un climat moral în care să trăiască. Prin urmare, retributiviștii nu pun la îndoială legitimitatea normelor. Ei argumentează că retributivismul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că la Kant "retribuție" înseamnă "răzbunare". Răzbunarea este un instinct natural, dar moralitatea ne cere să ne ridicăm peste ceea ce ne dictează instinctele noastre de răzbunare. Apare aici problema unor afirmații de tipul: dacă furi de la altul, furi de la tine, semnificând prin aceasta faptul că prin acțiunea lor, hoții fac ca proprietatea asupra bunurilor în general să devină ceva nesigur. Dacă acțiunea lor se universalizează, însăși proprietatea lor asupra bunurilor devine lipsită de securitate, pentru că ei acționează potrivit unei maxime care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a reglementa respectare împărțirii lumii între zei (Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generală a dreptului, Editura All, București, 2001, p. 131). Într-o altă opinie termenul "norma" provine din latinescul norma, derivat la rândul lui din grecescul gnômon, și semnifica la origine instrument, instrument material, fizic, a se vedea în acest sens, Dănișor, D., C., Dogaru, I., Dănișor, Gh., op. cit., p. 28. 2 A. Pleșu, Minima moralia, Editura Humanitas, București, 2006, pp. 38-89. 3 Georg Henrik von Wright, Normă și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
învățământului Văideanu 1998: 33-34. 87 ,,Metodologia didactică (a instruirii) studiază natura și funcțiile metodelor de învățământ, clasificarea lor, precum și relația cu celelalte componente ale procesului de învățământ. Pentru un obiect de învățământ se utilizează termenul metodologie specială sau metodică. Aceasta semnifică aplicarea calendaristică a metodelor folosite în cadrul unei discipline în vederea asimilării unui anumit conținut." Bulc 2005: 5. 88 Vezi Planurile de învățământ pentru grădinițele cu program normal/prelungit Programa 2005: 7-8 și Propunerile de activități opționale (Programa 2005: 9). 89 Prezentare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Lucrarea contelui Rumford (Benjamin Thomson) Cercetare cu privire la căldură obținută prin frecare sugerează că teoria calorica a căldurii nu poate fi adevărată, căldura trebuind să fie înțeleasă că un tip de mișcare, si nu ca un tip de fluid ("caloricul"). Încălzirea semnifică astfel intensificarea mișcării particulelor. ¶ Robert Foulton construiește o capsula submersibila. ¶ William Murdock dovedește utilitatea gazului pentru iluminare și îl folosește în fabrica Boulton & Watt din Soho, Anglia. ¶ Aloys Senefelder inventează litografia. ¶ Eli Whitney perfecționează producția de serie prin construirea de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
en (în) + ergon (lucru, lucrare, munca, acțiune, faptă), este atestat în engleză din 1599 cu sensul "forță/vigoare a expresiei"; în 1626 capătă și sensul de "operație", "activitate", "exercițiu de putere", "efect"; în 1725: "operație eficientă"; în 1742: că plural semnifică "activități"; în 1809: "vigoare a acțiunii, rostirii, etc.", "efort susținut"]. ¶ Străzile Londrei încep să fie iluminate cu lămpile cu gaz ale lui William Murdock. ¶ Se înființează Societatea Geologică la Londra, prima instituție ce se ocupă de studiul geologiei. ¶ Se naște
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
arhetipul celest după care erau construite cetățile în Vîrstă de Aur, localizînd această epoca ideală în Oceanul Atlantic, între Albion (Anglia) și America, în presupusa Atlantida. Lumea de Aur a lui Blake, deoarece se află în "pădurea lui Dumnezeu", ar putea semnifică și "lumea" merelor de aur, sau Grădină Hesperidelor, care, în interpretarea lui Vossius, este firmamentul cu stele (stelele fiind merele de aur)97 (acesta este guvernat de Urizen că "Prinț al Luminii"98). Din punct de vedere științific este interesant
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-ahface parte dintre acele particule lingvistice, prezente în onomastica lui Blake (vezi Luv-ah, Beul-ah, etc.), care sugerează ideea de spirit / inspirație / suflare a vietii (cf. ebr. ruah = duh de viață). Sufixul -hoola credem că poate proveni din cuvîntul hula, care semnifică un sinuos dans polinezian-hawaiian al ploii, dansat de aborigenele din Hawaii (îmbrăcate în niște fuste făcute din tulpini lungi de iarbă strînse la mijloc printr-o betelie), care constă în legănarea ușoară a soldurilor și în mișcări complicate cu brațele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
produce o banală repetiție, vom constata că acest nume conține o aluzie la mitologia și filosofia hindusa: Allamanda-Allamanda-Allamanda. Așadar, repetiția, atît de comună în ritualurile de tip religios, în cazul de față ne conduce la cuvîntul mandala, care potrivit lui Jung semnifică "serpens mercurii", balaurul care se autocreează și se autodistruge, reprezentat prin cercul ce semnifică Ouroboros, șarpele ce se autodevorează mușcîndu-și coadă. Dar ciclul de repetiții indicat mai sus prin care am ajuns la cuvîntul mandala, care semnifică ouroboros, sugerează în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]