3,823 matches
-
puteri de stat face pe nedrept acte ce intră în atribuțiile unei alte puteri sau, prin orice mijloace, împiedică, zădărnicește, sau îngreunează exercițiul funcțiilor acesteia comite delictul de exces de putere”. Întrucât în perioada redactării actualului Cod Penal nu exista separația puterilor în stat o asemenea infracțiune părea imposibil de săvârșit. Faptele unui funcționar public, care făcând parte dintr-un organ al statului ar îndeplini acte de competența altui organ de stat erau considerate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
față", între lovitura dată pe la spate, în întuneric, și lauda rostită în față sau în public (G. Liiceanu, Ușa interzisă) Distincția [făcută] între "român" și "bun român" (Nae Ionescu) este falsă de la un capăt la altul (A. Marino, Pentru Europa) Separația (și alternativa) pe care o fac pedanții între plăcerile "spiritului" și cele al "trupului", pe lângă că e nesinceră, este și ea o mostră de lene a minții (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). De apariția prepoziției între poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
1-7.II.2006) Reproducem (în traducere românească) schimbul de scrisori între Ana Blandiana și Tony Judt ("22", 8-14.II.2006). În corpusul nostru, substantivele articulate hotărât care se asociază cu între sunt următoarele: raportul, distincția, conflictul, echilibrul, legătura, sinteza, opoziția, separația, alternativa, disputele, distingerea, distincțiile, paralela, dezbaterea, bătălia, confuzia, schimbul, contractul, disparitatea, mărul discordiei, fuziunile, ambiguitatea, continuitatea, limita. Aceste substantive sunt, cum am arătat, în relație cu un verb exprimat sau subînțeles. Printre cauzele apariției prepoziției între în locul lui dintre în
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
de condițiile impuse de căderea de tensiune admisă, asigurarea selectivității protecțiilor) și a CPT-ului. Consumatorii casnici și terțiari din localitățile urbane vor fi alimentați pe joasă tensiune, de regulă, într-o schemă buclată, cu funcționare radială în regim normal, separația realizându-se în puncte optime pe criteriul CPT minim și al protecțiilor selective. Consumatorii casnici și terțiari din mediul rural vor fi alimentați, de regulă, în schemă radială. Schema rețelelor de joasă tensiune urbane și rurale se va alege în
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
ciliar, modificându-se astfel distanța focală; ♦ umoarea vitroasă, cu n=1,336. Ca urmare există trei dioptri ce formează sistemul optic centrat (deci lumina suferă fenomenul de refracție în trei locuri). Acești dioptri sunt următorii: 1) Dioptrul corneean (suprafața de separație este corneea, refracția are loc la trecerea luminii din aer în cornee) 2) Dioptrul cristalinian anterior (suprafața de separație este fața anterioară a cristalinului deci refracția are loc la trecerea luminii de la umoarea apoasă la cristalin); 3) Dioptrul cristalinian posterior
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sistemul optic centrat (deci lumina suferă fenomenul de refracție în trei locuri). Acești dioptri sunt următorii: 1) Dioptrul corneean (suprafața de separație este corneea, refracția are loc la trecerea luminii din aer în cornee) 2) Dioptrul cristalinian anterior (suprafața de separație este fața anterioară a cristalinului deci refracția are loc la trecerea luminii de la umoarea apoasă la cristalin); 3) Dioptrul cristalinian posterior (refracția are loc în partea posterioară a cristalinului, la trecerea din cristalin la umoarea vitroasă) Acest sistem de dioptri
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
vorbi de „universalitatea stării coloidale”, în sensul că orice substanță poate fi adusă, în condiții determinate, sub formă de particule coloidale, suspendate într-un mediu insolubil. 105 1.1. Tensiunea superficială Straturile de molecule care se găsesc la limita de separație a fazelor au proprietăți care se deosebesc de cele ale straturilor din interiorul fazelor. În interiorul unei faze, moleculele sunt înconjurate de un mediu izotrop, identic; suprafața de separare este însă întotdeauna anizotropă în direcție perpendiculară pe ea, indiferent de natura
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
volumul molar (pentru gaze), b = covolumul sau volumul inaccesibil agitației termice. Fig. 1.1. Sistem lichid vapori 106 Existența unei rezultante a forțelor intermoleculare orientată spre interiorul lichidului implică faptul că moleculele superficiale sunt atrase spre interior. Fiecare suprafață de separație prezintă astfel o energie liberă egală cu lucrul forțelor ce solicită moleculele - în mod spontan - de la suprafață către interiorul fazei. Definiție. Energia liberă a unității de suprafață se numește tensiune superficială (σ). Rezultă că orice suprafață de separare dintre faze
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suprafață de separare dintre faze tinde în mod spontan să se micșoreze. Faptul că straturile superficiale diferă ca proprietăți de straturile interioare ale fazelor prezintă o importanță deosebită pentru studiul sistemelor coloidale. Pe măsură ce crește gradul de dispersie (suprafața totală de separație dintre faze), adică pe măsură ce sistemul devine microsau ultramicroeterogen, proprietățile straturilor superficiale se manifestă tot mai mult, influențând caracterul sistemului în ansamblu. Proprietățile superficiale sunt specifice sistemelor coloidale și prin acestea, ele se deosebesc de sistemele eterogene, cu suprafață de separație
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
separație dintre faze), adică pe măsură ce sistemul devine microsau ultramicroeterogen, proprietățile straturilor superficiale se manifestă tot mai mult, influențând caracterul sistemului în ansamblu. Proprietățile superficiale sunt specifice sistemelor coloidale și prin acestea, ele se deosebesc de sistemele eterogene, cu suprafață de separație mică, sau de cele omogene care nu prezintă suprafețe de separație. 1.1.1. Fenomene de umectare În toate cazurile în care suprafața interfazică este limitată de un perimetru geometric determinat, tensiunea superficială poate fi privită ca o forță ce
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
superficiale se manifestă tot mai mult, influențând caracterul sistemului în ansamblu. Proprietățile superficiale sunt specifice sistemelor coloidale și prin acestea, ele se deosebesc de sistemele eterogene, cu suprafață de separație mică, sau de cele omogene care nu prezintă suprafețe de separație. 1.1.1. Fenomene de umectare În toate cazurile în care suprafața interfazică este limitată de un perimetru geometric determinat, tensiunea superficială poate fi privită ca o forță ce acționează pe unitatea de lungime a perimetrului. Prin umectare se înțelege
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
depinde de gradul de dispersie, existând o anumită proporționalitate între aceste mărimi. 2.5.1.4. Sedimentarea coloizilor În sistemele coloidale propriu-zise (soli), sedimentarea constă în separarea sistemului respectiv în două straturi (sol și dizolvant) și în deplasarea stratului de separație rezultat cu o viteză constantă, numită viteză de sedimentare. 136 Se stabilește un echilibru între atracția gravitațională, care tinde să sedimenteze particulele și forțele cinetico - moleculare (difuzie, mișcare browniană) care au tendința de a le împrăștia. Echilibrul de sedimentare stabilit
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ore) Cmolară acid acetic Cmolară ester Cmolară metanol Graficul obținut va avea forma: Determinarea tensiunii superficiale cu ajutorul stalagmometrului Tensiunea superficială σ a unui lichid este forța de contracție care acționează perpendicular pe o lungime de 1 cm pe suprafața de separație a lichidului cu aerul. Se măsoară în dyn/cm. Substanța (la t0C) apă (200C) metanol (150C) etanol (250C) octan (200C) AsCl3 (500C) σ (dyn/cm) 72,7 23 17 31 37 Tensiunea superficială a unui lichid reprezintă lucrul mecanic efectuat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
constând în trecerea unui gaz printr-un lichid (pentru a-l curăța de impurități solide). REFRÁCȚIE, refracții, (Fiz.) Fenomen de abatere a direcției de propagare a unei unde, a unei radiații sau a unui corpuscul, când aceștia întâlnesc suprafața de separație a două medii diferite. ♢ Indice de refracție = număr care caracterizează fenomenul de refracție a unei radiații luminoase sau a unei unde, egal cu raportul dintre viteza de propagare a acelei radiații sau a acelor unde în mediul din care provin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Cel puțin în cazul referendumurilor se constată, de asemenea, că presa decide în bună măsură rezultatul. Pentru o parte a funcțiilor indicate în teoria politică în dreptul partidelor politice, este de înțeles interferența cu mass-media. De altfel, nici Montesquieu nu postula separația absolută a celor trei puteri în stat. În capitolul imediat următor celui în care prezintă principiul separației puterilor, autorul francez subliniază că între ele trebuie să existe zone de contact pentru că altfel mecanismul nu ar mai funcționa ca un ansamblu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o parte a funcțiilor indicate în teoria politică în dreptul partidelor politice, este de înțeles interferența cu mass-media. De altfel, nici Montesquieu nu postula separația absolută a celor trei puteri în stat. În capitolul imediat următor celui în care prezintă principiul separației puterilor, autorul francez subliniază că între ele trebuie să existe zone de contact pentru că altfel mecanismul nu ar mai funcționa ca un ansamblu. Este foarte interesantă analiza mecanismului puterii și a structurilor ce dețin puterea, așa cum sunt prezentate de C.
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s sarcina electrică elementară e = 1,6 ·10-19 C masa electronului m0 = 9,1·10 -31 Kg 1. La suprafața de separație între aer și un lichid cade o rază de lumină sub un unghi de incidență i = 60°. Se produce atât fenomenul de reflexie cât și cel de refracție. Unghiul format de raza refractată și cea reflectată este de 90°. Indicele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
ore și 30 minute. Pentru determinarea extracției complete se face proba cu α-naftol, într-o eprubetă în care s-a colectat o picătură de alcool ce sifonează, la care se adaugă și acid sulfuric concentrat. Prezența zaharozei la limita de separație acid soluție se observă prin apariția unui inel violet. Dacă extracția s-a terminat, balonul se răcește, se aduce conținutul lui la semn cu alcool etilic de 90%. Se agită și se filtrează acoperind pâlnia cu o sticlă de ceas
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
sau medicină cunoașterea organismului viu). Prof. Dr. LUCIA ODOCHIAN CAPITOLUL I SISTEME DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental al chimiei coloidale îl reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un sistem dispers. În cazul cel mai simplu al sistemului difazic vom avea, astfel, o fază dispersată, constituită din mici
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
al fazei disperse, raza particulei solvatate va fi dată de o relație de forma: (33) Ținând cont de laturile aplicative ale fenomenului de difuzie, au existat preocupări de elaborare a unor metode experimentale, care se bazează pe realizarea limitei de separație netă între sistemul analizat și cel de referință, care de obicei este mediul de dispersie sau în cadrul soluțiilor - solvent pur. Pentru a realiza o limită de separație netă între sistem și solvent se folosesc celulele glisante ca în figura de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de elaborare a unor metode experimentale, care se bazează pe realizarea limitei de separație netă între sistemul analizat și cel de referință, care de obicei este mediul de dispersie sau în cadrul soluțiilor - solvent pur. Pentru a realiza o limită de separație netă între sistem și solvent se folosesc celulele glisante ca în figura de mai jos: Din figură se vede că pe măsură ce difuzia avansează, schimbarea de concentrație este observată optic prin absorbția luminii sau prin metoda interferenței. În continuare vom reda
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
corespunzător în timpul difuziei: Se observă că după un timp dat t, de la începutul difuziei, concentrația scade în partea soluției (sistemului) și crește simetric în partea mediului de dispersie (solventului); pentru orice timp diferit de zero - concentrația la limita inițială de separație, limită arbitrar fixată la x=0, are valoarea constantă c0/2. Dependența concentrației de distanța x de la limita de separație, după trecerea timpului t1 se obține prin integrarea ecuației (19) și are forma: (34) unde (35) Ecuația (34) descrie alura
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
și crește simetric în partea mediului de dispersie (solventului); pentru orice timp diferit de zero - concentrația la limita inițială de separație, limită arbitrar fixată la x=0, are valoarea constantă c0/2. Dependența concentrației de distanța x de la limita de separație, după trecerea timpului t1 se obține prin integrarea ecuației (19) și are forma: (34) unde (35) Ecuația (34) descrie alura curbelor c=c(x)t din figura (a), iar integrala erorilor, valorile ei fiind tabelate. Într-o metodă alternativă de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
II.3.2.3. Aplicații practice ale sedimentării în câmp centrifugal În cazul sistemelor monodisperse se consideră o cuvă în care se află sistemul de analizat. După un interval de timp t se separă două straturi, distanța până la limita de separație este x1. Deplasarea în timp a limitei de separație: fază dispersă/mediu de dispersie la ultracentrifugare în sistem monodispers, schematic poate fi reprezentată astfel: O aplicație deosebită o reprezintă raportul f/f0, adică raportul dintre coeficientul de frecare real f
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
câmp centrifugal În cazul sistemelor monodisperse se consideră o cuvă în care se află sistemul de analizat. După un interval de timp t se separă două straturi, distanța până la limita de separație este x1. Deplasarea în timp a limitei de separație: fază dispersă/mediu de dispersie la ultracentrifugare în sistem monodispers, schematic poate fi reprezentată astfel: O aplicație deosebită o reprezintă raportul f/f0, adică raportul dintre coeficientul de frecare real f al particulei și cel corespunzător sferei nesolvatate de rază
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]