3,380 matches
-
o persoană cu dizabilități este dificilă chiar dacă acestea vor fi coborâte la o înălțime de maxim 140 cm. Așadar se recomandă ca acestea să nu fie modificate iar toate obiectele de care bolnavul are nevoie să fie depozitate în dulapurile, sertarele inferioare. Aragazul folosit în bucătărie va fi unul cu aprindere electrică iar cuptorul va fi de asemenea electric pentru a se evita acumulările de gaze și riscurile de explozie. O atenție deosebită trebuie acordată persoanelor ce își folosesc cu greutate
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
s-a confruntat cu o experiență frustrantă: se elaborează strategii și planuri de acțiune. Procesul de elaborare a acestora poate fi deosebit de complex, antrenând mulți specialiști, instituții, organizații. Odată elaborate și adoptate, multe dintre ele rămân nerealizate, fiind „uitate în sertare”. Și strategiile/planurile cunosc o dinamică similară cu cea a problemelor sociale. Momentele de criză activizează voința de acțiune. Dezvoltarea unei strategii/a unui plan este un răspuns la presiunea de acțiune. Elaborarea și adoptarea acestora relaxează presiunea de acțiune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gândirea în acțiune și procesul de elaborare adesea penibilă a adevărului”. Devenise limpede că finalitatea ISR nu era aceea de a furniza adevăruri dogmatice „bine etichetate”, gata numai de a fi clasate de public în chip comod „într-unul din sertarele convenționale ale intelectului politic”; „sinceritatea științifică” drept principiu fundamental al activității ISR, ceea ce implica analiza scrupuloasă și severă a problemelor abordate, verificarea și controlul „prin fapte și experiență a ideilor, soluțiilor formulate. Ciclurile de dezbateri publice a și infirmat ideea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la care tânjeam cu toții, trebuia neapărat să-l povestească. Producția orală, conversația cu tot ce are ea, exercițiul verbalizării depășeau cu mult producția scrisă. Pe bună dreptate, Andrei Pleșu considera că „euforia oralității explică, în opinia lui, absența literaturii de sertar și a samizdatului. Totul se consuma în «agora» discretă a dialogului, a cuvântului neconsemnat, a volatilității” (1994). Scrisul era asociat cu spațiul public: ne scriam articolele - teme de plan fără elan, ele erau spațiul cenzurii; oralitatea însemna libertate, creativitate, neconvenționalism
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Un membru al familiei unui adult cu educație superioară ne-a povestit despre colecția sau mai degrabă depozitul acestuia de pixuri. După ce se terminau, el nu arunca nici un pix din cele primite sau cumpărate, ci, dimpotrivă, le ținea într-un sertar. În timp ce unele erau păstrate doar pentru aspectul lor plăcut, altele prezentau avantajul că puteau fi dezmembrate în părți: lua părți de la unele pixuri pentru a le folosi la altele noi și din acest motiv „hibride”. Valoarea potențială de reparare părea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mai puțin simptomatic - excesele în ambele direcții, în partea realului și în cea a livrescului, îi sunt străine -, V. rămâne tocmai de aceea rezistent. După 1989, în afară de activitatea de traducător (din Henry Miller, Joseph Conrad, Țvetan Todorov), publică „literatură de sertar” - jurnalul Atena, Atena! (1994), datat 1988, și un volum de publicistică, Sticla de lampă, adunând articole publicate în ultimul deceniu. Atena, Atena! se remarcă prin stilul alert, fluid, jurnalul transformându-se treptat în roman-jurnal și note despre călătorie. Observația psihologică
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
cu clipa, Cluj-Napoca, 1995; Telejurnalul de la Cluj, îngr. Rodica Marian și Ștefan Borbély, Pitești, 2000. Ediții: Al. Macedonski, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Poantă, Radiografii, II, 127-129; Lucian Alexiu, Literatura de sertar, O, 1990, 39; Diana Adamek, Salt în inima lucrurilor, TR, 1990, 40; Țeposu, Istoria, 73; Perian, Scriitori, 106-114; Borbély, Xenograme, 109-112; Poantă, Dicț. poeți, 157-158; Milea, Sub semnul, 129-132; Grigurcu, Poezie, II, 250-252; Dicț. scriit. rom., III, 780-781; Popa, Ist.
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
pentru care poezia este exercițiu spiritual, tentativă mereu reluată de captare a ființei, într-un limbaj de maximă densitate și rigoare. Debutul târziu și parcimonia aparițiilor lui publicistice și editoriale se explică prin aceste exigențe. Furnicile și oglinda, carte de sertar, însumând poeme scrise în deceniul 1979-1989, a trecut neobservată de critică, poate și din cauză că apăruse în regie proprie și în regim hors commerce. Autorul ei era ca și necunoscut, deși în 1983 Cezar Ivănescu atrăsese atenția asupra lui, intuindu-i
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
puncte de vedere asupra peisajului cultural din întregul spațiu de limba română, „Școala în tranziție”, cu exegeze și eseuri utile învățământului, „Galaxiile spiritului”, unde se prezintă fenomene literare semnificative din întreaga lume. Mai pot fi citite pagini din literatura de sertar a unor scriitori disidenți, sub genericul „Universul arhivelor românești” sunt relatate episoade din istoria Moldovei de Sud, la rubrica „Mărturii” sunt evocate personalități originare de pe aceste meleaguri (Ion Petrovici, Dimitrie Cuclin ș.a.), se publică cronici la spectacole teatrale ori muzicale
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
prefăcute. Plin de seva concretului, Vremelnicie pierdută e totuși un text antirealist, în care primează nu observația (excelentă, de altfel), ci travaliul scriitoricesc, procedeele puse în lucrare în această carte cu naratori multipli, cu glisări ale cronotopului, cu sumedenie de sertare narative, de retușuri ori variante ale realității ficționale, cu adevărate cascade de citări, incluse unele în altele, prezente în discursul unor naratori de la un moment dat incerți, alcătuind un fel de „gură a satului”. Prozatorul schimbă unghiul și codul pe
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
în înțelegerea sensurilor profunde ale textului. Când se încearcă însă o generalizare din perspectiva filosofiei culturii, ele nu mai au aceeași relevanță. Contribuția cu adevărat originală a lui R. se conturează abia după 1989, când poate să publice paginile de sertar și să dezvăluie dramatica sa experiență de detenție. Pasiunea manifestată mai înainte față de literatura biografică sau pentru subiecte care să îi prilejuiască „introducerea documentului în cadrul ficțiunii, aceasta din urmă neavând alt rol decât să sprijine adevărul documentar, să-l scoată
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Stat. În ultimii ani de viață N. își exprima părerea critică despre regimul la a cărui consolidare culturală contribuise în tinerețe cu fervoare. Fără a merge până la o contestare fățișă, își trecea deziluziile în poezii de respirație maiakovskiană, rămase în sertare sau risipite prin publicații obscure. Ultimul său proiect, un Dicționar cronologic al literaturii ruse, amplă operă colectivă căreia îi asigura coordonarea, deși terminat înainte de moartea lui, a rămas nepublicat. SCRIERI: Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete, București, 1949; Legenda
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
fi, București, 1949; Așa întrecere înțeleg și eu!... (în colaborare cu Maia Radovan), București, 1949; Cordonul sanitar, București, 1949; Misiunea trebuie îndeplinită, București, 1950; Teatru mic, București, 1950; În preajma mutărilor, București, 1965; Poeme și poezii alese din cărți și din sertar (1925-1965), pref. Mihail Petroveanu, București, 1966; Prozopoeme, pref. Laurențiu Ulici, București, 1971; Născut în ’02, București, 1973; Culoarea timpului, pref. Mihai Gafița, București, 1977. Ediții: [Urmuz], Urmuz, București, 1930, Pagini bizare, București, 1970; Tristan Tzara, Primele poeme, urmate de Insurecția
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
dacă plaga simoniei nu i-ar fi pus în dilemă și pe cei mai râvnitori candidați la preoție sau profesorat, dacă etnocentrismul gregar n-ar sufoca vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu adevărat una, sfântă, sobornicească și apostolească...1 Îi citim poate pe profeții Vechiului și Noului Testament, dar abia îndrăznim să ghicim despre ce anume ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o presiune mai mare, puneți deasupra palma opusă. În acest fel puteți fi siguri că acționați corect asupra punctelor de presiune. Schimbați mâinile și repetați. Portabilă și ușor de folosit în orice situație. Știu multe persoane care au rola în sertarul biroului. Când au nevoie de o pauză, pentru a reduce stresul sau pentru a se revigora, o răsucesc între palme sau se descalță și o mișcă sub talpă. Alții mi-au spus că rola i-a ajutat în multe situații
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
scheletul său pentru că așa a vrut, iar Sir Clifford - pentru că era stăpînul acelor meleaguri. Balena lui Sir Clifford a fost reconstituită în toate articulațiile ei, astfel încît poți să-i deschizi și să-i închizi toate cavitățile osoase, ca pe sertarele unui scrin uriaș, să-i desfășori coastele ca pe un evantai gigantic și să te legeni toată ziua pe falca ei inferioară. La unele din trapele și obloanele sale vor fi puse lacăte, iar un ghid înzestrat cu o legătură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
una ca asta! Rămîne însă o altă întrebare, una care-i frămîntă adesea pe nantucketezii mai filozofi din fire: datorită atotștiutorilor marinari de pe catargele balenierelor, care astăzi pătrund chiar în strîmtoarea Behring și în cele mai depărtate și mai tainice sertare ale lumii; datorită miilor de harpoane și lăncii azvîrlite împotriva balenelor de-a lungul coastelor tuturor continentelor, oare leviatanul mai poate supraviețui multă vreme unei vînători atît de sistematice și necruțătoare? și, văzînd că specia i-a fost exterminată, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîteva cărți care să vă ofere o serie de idei. De asemenea, este necesar să vă purificați viața În sens practic, de aceea vă recomand să faceți o curățenie serioasă În casă, indiferent de anotimp. Umblați prin toate dulapurile și sertarele, prin rafturi, șifoniere, geamantane și cutii vechi, prin mansarde și subsoluri. Acasă - și chiar la serviciu, dacă se poate - aruncați, oferiți sau vindeți altora toate lucrurile care nu vă plac ori de care nu aveți nevoie. Ar putea părea o
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
sau frunze uscate de ceai. Fac multe cercetări, îndeosebi în apartamentele blondelor înalte. Îmi adun materialele în diverse feluri, dar metoda mea favorită (cunoscută uneori sub numele de sistemul Jerry Wald) constă în a cotrobăi după orele de lucru prin sertarele altor scriitori. De vreo douăzeci de ani sunt în vârstă de treizeci și opt de ani. Nu mă dau mare, dar sunt al naibii de primejdios cu un prosop umed. Dar, mai presus de orice, cred că arma mea preferată e bancnota
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
artă ce face până și cele mai bune romane să apară pline de vorbărie și imitative n-ar trebui să devină atât de repede ponosită în ochii acelora care încearcă s-o practice fără să aibă altceva în minte decât sertarul cu bani (Chandler, 1977, p. 117). Realitatea arată cu totul altceva: că Hollywoodul produce prost-gust la scară industrială; că rolul său în lume - un rol jucat la perfecție - este să bagatelizeze orice idee și să distrugă orice avânt. În loc să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nasul unde nu-ți fierbe oala. - Ce-aș avea de câștigat? - O viață lungă și multă sănătate. - Parc-am mai auzit placa asta pe undeva. Nu-mi amintesc a cui era. A pus cuțitul pe masă și a scos din sertar o sticlă. A turnat un pahar, a băut, a astupat sticla și a pus-o la loc. - În meseria mea, a zis el, tipii duri se vând cam cu zece cenți duzina. Iar așa-zișii tipi duri vin cam douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
dulapuri pentru clasoare, vechiul calendar rămăseseră toate, iar sala de așteptare era tot goală. Două muște moarte zăceau pe podea de partea ușii pe care încă scria Philip Marlowe, Birou de cercetări. Am pus o sticlă proaspătă de burbon în sertarul de jos, am clătit două pahare în chiuveta din colț și eram gata de afaceri. Numai că nu era nici o afacere. Un văr al muștelor moarte din sala de așteptare bâzâia muribund în direcția ferestrei din spatele biroului meu. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
contribuțiile fără să facă mențiunile de rigoare. S-a ajuns, evident, la situații de plagiat, deconspirate În special de revista 22. Se pare că materialele elaborate și predate În 1996 de colaboratori la secretariatul de redacție au rămas uitate În sertare până În 2001, când, obținându-se fondurile necesare, s-a trecut În mare grabă la pregătirea pentru tipar a primelor patru volume. Numai astfel poate fi explicată prezența unor texte redactate În 1996, alături de altele provenind din versiuni anterioare. Dar nu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
înțeleaptă autoironie, cultivând un lirism autentic, sensibil față de problematica intimă (dragostea, dureri și neliniști interiore, nostalgii) și major-existențială, un imagist remarcabil, un peisagist subtil. S-a vădit astfel, tardiv, că „satiricul tânjea după lirismul părăsit”, mai toate poemele „secrete”, „de sertar” punând în lumină o fațetă - cea mai autentică, probabil - a personalității sale, pe care „și-a comprimat-o din convingere” (Mihai Gafița): lirismul intimist, introspecția meditativă, ilustrată convingător și cu farmec. Poetul a dat și numeroase traduceri din literatura universală
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
1997, 356-402; Petrescu, Studii transilvane, 78-79; Glodeanu, Dimensiuni, 82-86; Laura Pavel, Întoarcerea lui Raskolnicov, APF, 1998, 2; Dicț. analitic, I, 105-108, 322-324, II, 210-212, 231-233, IV, 420-421; Perian, Pagini, 162-165; Cărtărescu, Postmodernismul, 331-332; D. Țepeneag, O epistolă rămasă într-un sertar, F, 2000, 5; Marian Victor Buciu, Marele romancier și visul său estetic din dictatura de zi și noapte, F, 2000, 5; Ovidiu Pecican, Două dimensiuni europene (interviu cu Nicolae Breban), F, 2000, 5; Nicolae Bârna, „Animale bolnave” - o paradigmă a
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]