1,631 matches
-
laturile necunoscute" probabil că l-au influențat și pe Regiomontanus. În secolul al 13-lea, matematicianul iranian Nasīr al-Dīn al-Tūsī a fost primul care a tratat trigonometria ca o disciplină matematică independentă de astronomie, iar mai apoi a dezvoltat trigonometria sferică, aducând-o la forma ei actuală. El a arătat că există șase cazuri distincte ale triunghiurilor dreptunghice în trigonometria sferică. De asemenea, în capitolul "On the Sector Figure", a enunțat teorema sinusului pentru triunghiuri plane și sferice, descoperind și teorema
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
a fost primul care a tratat trigonometria ca o disciplină matematică independentă de astronomie, iar mai apoi a dezvoltat trigonometria sferică, aducând-o la forma ei actuală. El a arătat că există șase cazuri distincte ale triunghiurilor dreptunghice în trigonometria sferică. De asemenea, în capitolul "On the Sector Figure", a enunțat teorema sinusului pentru triunghiuri plane și sferice, descoperind și teorema tangentei pentru triunghiurile sferice. Pe suprafața unei sfere, cel mai apropiat analog al dreptelor sunt cercurile mari, adică cercurile ale
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
a dezvoltat trigonometria sferică, aducând-o la forma ei actuală. El a arătat că există șase cazuri distincte ale triunghiurilor dreptunghice în trigonometria sferică. De asemenea, în capitolul "On the Sector Figure", a enunțat teorema sinusului pentru triunghiuri plane și sferice, descoperind și teorema tangentei pentru triunghiurile sferice. Pe suprafața unei sfere, cel mai apropiat analog al dreptelor sunt cercurile mari, adică cercurile ale căror centre coincid cu centrul sferei. De exemplu, considerând Pământul o sferă (în realitare este un geoid
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
forma ei actuală. El a arătat că există șase cazuri distincte ale triunghiurilor dreptunghice în trigonometria sferică. De asemenea, în capitolul "On the Sector Figure", a enunțat teorema sinusului pentru triunghiuri plane și sferice, descoperind și teorema tangentei pentru triunghiurile sferice. Pe suprafața unei sfere, cel mai apropiat analog al dreptelor sunt cercurile mari, adică cercurile ale căror centre coincid cu centrul sferei. De exemplu, considerând Pământul o sferă (în realitare este un geoid), meridianele și ecuatorul sunt sunt cercuri mari
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
mai mic de 180°) pe sferă este drumul cel mai scurt care leagă două puncte de pe sferă. Cercurile mari sunt cazuri speciale ale conceptului unei geodezice. O arie de pe sferă limitată de arcele unor cercuri mari se numește un poligon sferic. De notat că, spre deosebire de cazul poligonului plan, diunghiul sferic, format din două laturi, este posibil (precum o felie tăiată dintr-o portocală). Un astfel de poligon se numește lunulă. Laturile unor astfel de poligoane nu sunt specificate prin lungimile lor
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
mai scurt care leagă două puncte de pe sferă. Cercurile mari sunt cazuri speciale ale conceptului unei geodezice. O arie de pe sferă limitată de arcele unor cercuri mari se numește un poligon sferic. De notat că, spre deosebire de cazul poligonului plan, diunghiul sferic, format din două laturi, este posibil (precum o felie tăiată dintr-o portocală). Un astfel de poligon se numește lunulă. Laturile unor astfel de poligoane nu sunt specificate prin lungimile lor, ci prin unghiul de la centrul sferei care subîntinde latura
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
sunt specificate prin lungimile lor, ci prin unghiul de la centrul sferei care subîntinde latura dintre cele două puncte extreme. De notat că "unghiul arcului", măsurat în radiani, multiplicat cu raza sferei este egal cu lungimea arcului. Prin urmare, un triunghi sferic este definit în mod normal prin unghiurile și laturile sale, dar laturile lui sunt date nu prin lungimile arcelor, ci prin unghiurile sale de la centrul sferei. Suma unghiurilor unui triunghi sferic este întotdeauna mai mare decât suma unghiurilor unui triunghi
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
este egal cu lungimea arcului. Prin urmare, un triunghi sferic este definit în mod normal prin unghiurile și laturile sale, dar laturile lui sunt date nu prin lungimile arcelor, ci prin unghiurile sale de la centrul sferei. Suma unghiurilor unui triunghi sferic este întotdeauna mai mare decât suma unghiurilor unui triunghi plan care are exact 180°. Mărimea E prin care suma unghiurilor depășește 180° se numește exces sferic: în care α, β și γ sunt unghiurile triunghiului sferic. Teorema lui Girard, numită
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
prin lungimile arcelor, ci prin unghiurile sale de la centrul sferei. Suma unghiurilor unui triunghi sferic este întotdeauna mai mare decât suma unghiurilor unui triunghi plan care are exact 180°. Mărimea E prin care suma unghiurilor depășește 180° se numește exces sferic: în care α, β și γ sunt unghiurile triunghiului sferic. Teorema lui Girard, numită astfel după matematicianul francez Albert Girard (descoperită mai devreme de matematicianul englez Thomas Harriot, dar nepublicată), demonstrează că acest surplus determină aria suprafeței oricărui triunghi sferic
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
Suma unghiurilor unui triunghi sferic este întotdeauna mai mare decât suma unghiurilor unui triunghi plan care are exact 180°. Mărimea E prin care suma unghiurilor depășește 180° se numește exces sferic: în care α, β și γ sunt unghiurile triunghiului sferic. Teorema lui Girard, numită astfel după matematicianul francez Albert Girard (descoperită mai devreme de matematicianul englez Thomas Harriot, dar nepublicată), demonstrează că acest surplus determină aria suprafeței oricărui triunghi sferic: în care "R" este raza sferei. Din acestă formulă și
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
sferic: în care α, β și γ sunt unghiurile triunghiului sferic. Teorema lui Girard, numită astfel după matematicianul francez Albert Girard (descoperită mai devreme de matematicianul englez Thomas Harriot, dar nepublicată), demonstrează că acest surplus determină aria suprafeței oricărui triunghi sferic: în care "R" este raza sferei. Din acestă formulă și din formula ariei unei sfere rezultă că suma unghiurilor unui triunghi sferic este: Un rezultat analog se obține pentru un triunghi hiperbolic, în care excesul sferic este înlocuit cu defectul
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
mai devreme de matematicianul englez Thomas Harriot, dar nepublicată), demonstrează că acest surplus determină aria suprafeței oricărui triunghi sferic: în care "R" este raza sferei. Din acestă formulă și din formula ariei unei sfere rezultă că suma unghiurilor unui triunghi sferic este: Un rezultat analog se obține pentru un triunghi hiperbolic, în care excesul sferic este înlocuit cu defectul hiperbolic, amândouă fiind cazuri speciale ale teoremei Gauss-Bonnet. Rezultă de aici că nu există triunghiuri similare netriviale (triunghiuri cu unghiuri egale dar
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
aria suprafeței oricărui triunghi sferic: în care "R" este raza sferei. Din acestă formulă și din formula ariei unei sfere rezultă că suma unghiurilor unui triunghi sferic este: Un rezultat analog se obține pentru un triunghi hiperbolic, în care excesul sferic este înlocuit cu defectul hiperbolic, amândouă fiind cazuri speciale ale teoremei Gauss-Bonnet. Rezultă de aici că nu există triunghiuri similare netriviale (triunghiuri cu unghiuri egale dar cu lungimi diferite ale laturilor și arie diferită) pe o sferă. În cazul special
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
Gauss-Bonnet. Rezultă de aici că nu există triunghiuri similare netriviale (triunghiuri cu unghiuri egale dar cu lungimi diferite ale laturilor și arie diferită) pe o sferă. În cazul special în care sfera are raza 1, aria este egală cu excesul sferic: A = E. Se poate folosi chiar formula lui Girard pentru a se obține teorema Gauss-Bonnet discretă. Pentru a rezolva problemele geometrice pe o sferă, împărțim figura în "triunghiuri sferice drepte", adică unul din unghiurile triunghiului are 90°, deoarece putem folosi
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
în care sfera are raza 1, aria este egală cu excesul sferic: A = E. Se poate folosi chiar formula lui Girard pentru a se obține teorema Gauss-Bonnet discretă. Pentru a rezolva problemele geometrice pe o sferă, împărțim figura în "triunghiuri sferice drepte", adică unul din unghiurile triunghiului are 90°, deoarece putem folosi pentagonul lui Napier. Pentagonul lui Napier (de asemenea cunoscut ca cercul lui Napier) este un mnemonic care ajută la găsirea tuturor relațiilor dintre unghiurile unui triunghi sferic dreptunghic. Se
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
în "triunghiuri sferice drepte", adică unul din unghiurile triunghiului are 90°, deoarece putem folosi pentagonul lui Napier. Pentagonul lui Napier (de asemenea cunoscut ca cercul lui Napier) este un mnemonic care ajută la găsirea tuturor relațiilor dintre unghiurile unui triunghi sferic dreptunghic. Se scriu cele șase unghiuri ale triunghiului sferic (trei unghiuri și trei arce) sub forma unui cerc, în ordinea apariției lor în triunghi (unghi, latura, unghi și tot așa până se închide cercul). Apoi încrucișăm unghiul de 90° și
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
are 90°, deoarece putem folosi pentagonul lui Napier. Pentagonul lui Napier (de asemenea cunoscut ca cercul lui Napier) este un mnemonic care ajută la găsirea tuturor relațiilor dintre unghiurile unui triunghi sferic dreptunghic. Se scriu cele șase unghiuri ale triunghiului sferic (trei unghiuri și trei arce) sub forma unui cerc, în ordinea apariției lor în triunghi (unghi, latura, unghi și tot așa până se închide cercul). Apoi încrucișăm unghiul de 90° și înlocuim arcul neadiacent cu complementul său, adică, înlocuim să
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
Atunci Regula lui Napier arată că "sinusul" unghiului din mijloc este egal cu: De exemplu, începând cu unghiul formula 5, putem obține formula: Folosind identitățile pentru unghiurile complementare, avem: Vezi și formula Haversin care dă lungimile laturilor și unghiurile unui triunghi sferic într-o formă numeric stabilă pentru navigație. Triunghiurile sferice satisfac teorema cosinusului Această identitate poate fi obținută considerând triunghiurile formate din liniile tangente ale triunghiului sferic care subîntind unghiul A, triunghiuri în care se folosește teorema cosinusului pentru triunghiuri plane
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
mijloc este egal cu: De exemplu, începând cu unghiul formula 5, putem obține formula: Folosind identitățile pentru unghiurile complementare, avem: Vezi și formula Haversin care dă lungimile laturilor și unghiurile unui triunghi sferic într-o formă numeric stabilă pentru navigație. Triunghiurile sferice satisfac teorema cosinusului Această identitate poate fi obținută considerând triunghiurile formate din liniile tangente ale triunghiului sferic care subîntind unghiul A, triunghiuri în care se folosește teorema cosinusului pentru triunghiuri plane. Mai mult, acestă identitate se reduce la teorema din
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
complementare, avem: Vezi și formula Haversin care dă lungimile laturilor și unghiurile unui triunghi sferic într-o formă numeric stabilă pentru navigație. Triunghiurile sferice satisfac teorema cosinusului Această identitate poate fi obținută considerând triunghiurile formate din liniile tangente ale triunghiului sferic care subîntind unghiul A, triunghiuri în care se folosește teorema cosinusului pentru triunghiuri plane. Mai mult, acestă identitate se reduce la teorema din plan pentru triunghiuri de arie mică. De asemenea triunghiurile sferice satisfac o teoremă analoagă teoremei sinusului din
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
triunghiurile formate din liniile tangente ale triunghiului sferic care subîntind unghiul A, triunghiuri în care se folosește teorema cosinusului pentru triunghiuri plane. Mai mult, acestă identitate se reduce la teorema din plan pentru triunghiuri de arie mică. De asemenea triunghiurile sferice satisfac o teoremă analoagă teoremei sinusului din geometria plană: O listă detaliată a identităților este disponibilă aici În final, aceste triunghiuri satisfac și formula laturilor pe jumătate.
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
30 iunie 1908, deasupra Siberiei Centrale a zburat un obiect arzător, cu direcția spre nord, însoțit de sunete similare celui de tunet; zborul său fiind observat în multe localități din acea regiune. Forma corpului a fost descrisă ca fin rotundă, sferică sau cilindrică; culoarea — roșie, galben sau alb; fără prezența unei urme de fum, totuși unii martori oculari au relatat despre o bandă coloră similară curcubeului, rămasă în urma obiectului. La ora locală 7 și 14 minute, deasupra ”bălții de sud” din
Fenomenul Tunguska () [Corola-website/Science/320094_a_321423]
-
formula 2 = 9,80665 m/s, sau ca valoare "geopotențială" formula 3, în care se ține cont de variația valorii accelerației gravitaționale cu altitudinea cu inversul pătratului ei (conform legii atracției universale), relația dintre ele fiind: unde formula 5 este raza Pământului considerat sferic, la nivelul mării = 6369 km. Pentru un strat, temperatura variază liniar cu altitudinea cu gradientul formula 6: unde formula 8 este temperatura (absolută) la baza stratului. Ținând cont de ecuația de stare a gazului ideal, se poate scrie ecuația diferențială: unde formula 10
Atmosferă standard () [Corola-website/Science/320149_a_321478]
-
fluidelor, unda Mach este o undă de presiune care călătorește cu viteza sunetului datorită unei ușoare schimbări de presiune adăugată unui debit compresibil. Undele sonore emise de o sursă punctiformă statică într-un mediu omogen, izotrop au fronturi de undă sferice și concentrice pe sursă. Dacă o sursă se mișcă pe o anume direcție dată cu viteza v, iar viteza sunetului este v, avem trei cazuri distincte, în funcție de raportul în care se află cele două surse. În timp ce unda sonoră, aflată la
Unghiul Mach () [Corola-website/Science/320378_a_321707]
-
a luat ființă în 1991, în urma privatizării fostei "Întreprinderi de Utilaj Chimic și Forjă (IUCFOR)" cu grupul francez "Genoyer". Producția companiei este realizată în patru divizii: "Forjă" (piese matrițate la cald, incluzând flanșe și componente pentru robinete industriale cu obturator sferic; piese forjate liber; flanșe și inele laminate la cald, cu secțiune rectangulară sau profilată), "mecanică" (flanșe; inele; părți componente pentru robinete industriale cu obturator sferic; uzinare piese diverse pentru clienți), "fitinguri" (fitinguri ambutisate la cald: coturi sudate, capace, funduri; fitinguri
Vilmar () [Corola-website/Science/321175_a_322504]