2,599 matches
-
și „mulțime”, făcînd totuși loc acelui public restrîns, de elită, al „inițiaților”: „Există o artă expresie pură, care nu ajunge pînă la creierul diluat al mulțimii. Apă regală, plăsmuirea abstractă nu sapă decît În aur - sensibilitatea cîtorva inițiați [...] Creatori străbătînd singuratici, la intervale mari, coaja epocelor, călcînd În echilibru peste munți ca peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărîmători sau constructori de formule tîrziu devenite passe-partout tuturor. [...] Prin definiție, aceștia sînt incomprehensibili, păstrați admirației unui număr restrîns”. Divorțul „elitist
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de Întuneric”, „mîhnit”, „orașul cu balcoane și disperări”, cu „tristețea zidurilor de internat”, „orașul cu viziuni stinse, cu sfîșieri”, „orașul ca un cimitir”, „tristețea panoramelor de pe cheiul mohorît și apăsător”, parcurile unde „bănci și lumini În toamnă putrezesc” cu „pomi singuratici și triști”, În „desfrunziri”, și „despletiri” tînguitoare. CÎte o strofă sintetizează expresiv această atmosferă dezagregantă, generatoare de melancolice rememorări: E pustiu șie frig În odăi stinse Toată viața o regăsești ca pe un ceasornic oprit Auzi sufletul căzînd, poate sînt
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Pásul tău prin amintire sîngerat și rănit. (Despărțiri) „Rătăcirile”, „preumblările bolnave” sînt de asemenea variante ale periplului bacovian (cu rădăcini În romanța eminesciană), fără, Însă „nevrozele”, „delirul” din Plumb. „Personajul” lui Voronca are mai degrabă ceva din fizionomia palidului „elev singuratic” suferind de cenușiul existenței, rostindu-și În versuri de romanță extenuată „restriștile”, „sfîșierile”, „mîhnirile” În registrul minor-sentimental și cu o gesticulație adesea trubadurescă („Lasă-mă, numai spre balconul vechi, să-nalț, iederă tristă, brațele amîndouă”) și o retorică naivă, nu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acel moment, părând astfel sătransmită mesajul următor: virajul făcut este o decizie conștientă - cu alte cuvinte, eu, David, îmi controlez viața întru totul. În mod clar, povestea lui David este povestea unui individ, a unui bărbat, probabil a unui bărbat singuratic și a unei organizații pe care o pune în legătură directă cu el. Povestea oferă o imagine profundă și bine delimitată a sa ca persoană unică, separată de ceilalți. Cu alte cuvinte, „eul” său ocupă un spațiu foarte larg în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
se transformă repede Într-o adevărată teroare. O isterie a albului, dulcelui, răsfățului etc. Spațiul liric este, În orice caz, copleșit de: ...„culori suave, magice, divine ce Încîntă ochii, inima Îmbăt”... Bolintineanu părăsește valea romantică, nu rămîne fidel nici stîncii singuratice, mîndre, fantezia nu se leagă de cîmpie sau de colină, n-are apetit pentru o categorie specială a realului; imaginația vrea să-și apropie o lume mirifică În care cerul, pămîntul și marea fuzionează și participă la o existență virginală
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unde cerul Cu marea se Îmbină, apare luna blînd, C-un pas ușor pătrunde din ce În ce eterul; Și stînca se-nvelește sub umbre, negurînd. Îmbălsămitul aer ce cîmpul răspîndește, Cu aerul de mare s-amestecă plăcut; Sub malul singuratic un val abia mugește; Zefirii dulci aleargă și undele sărut”, În acest decor sincretic („eden al lumii”) pare a se situa spațiul securizant al lui Bolintineanu. În „fundu-acestui cadru” care unește parfumurile și culorile pămîntului și ale apei, simțurile ating
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stimulatoare. Incită fantezia și facilitează poezia. Pe țărm, poetul aude „un freamăt blînd / de strofe dulci, divine” și simte, cu o reală satisfacție, că darul de a cînta bunurile lumii nu l-a părăsit. Cabinetul s-a deplasat aici. Poetul singuratic și meativ, asaltat de urgii, este acum un vînător de melodii divine: „Cercînd a le prinde Din veselul lor zbor.” Marea este În poezia lui Alecsandri și o cale de acces spre un univers exotic. Poezia se deschide, atunci, spre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lecturii Îndrăgostite. Discursul Îndrăgostit care provoacă, printr-o subtilă acțiune de drogare, dragostea. Dante fixează modelul În vestitul cînt al Francescăi d’a Rimini și Paolo Malatesta. Este drept că acolo este vorba de lectura comună. Conachi vorbește de cititul singuratic care, Într-o vreme, răsîpea (elibera, consola, stimula) gîndurile, iar acum le cufundă În amărăciune. Lectura eliberatoare (sedativă) nu mai este, așadar, posibilă. Lectura a devenit o otravă, o incitare la disperare: „Cititul care-ntr-o vreme răsîpea a mele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ființă aflată departe și cu totul întâmplător în mijlocul unor străini. Călugării începeau să bată în retragere, iar superiorii să verifice dacă tânărul dominican ar fi fost, și până la ce punct, în stare să stea departe de comunitate și să trăiască singuratic printre cărți. Studia douăsprezece ore pe zi, uneori vorbea de unul singur în timp ce se plimba pe coridoarele mânăstirii sau ducea câte un dumicat la gură nepăsător, bolborosea fraze în latină, în greacă, în dialectul calabrez, precum un bătrân nebunatic incapabil
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
am observat că nu prea vedeam asemănare. "Ba nu, spunea ea, așa-l văd pe tata tânăr, plin de planuri, adunîndu-se cu colegii de vârsta lui. Mai târziu, când Tudorel va fi matur, se va face mai tăcut și mai singuratic, începînd să lucreze." Am râs când mi-a spus că a observat asemănarea și mai bine cu prilejul tunderii în cap a lui Tudorel, nu știu în ce împrejurare. Îi era frică să nu-ți vină cumva ideea să-ți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a sa Apologie despre fugă. Se poate să o fi făcut și alții. Textul scripturistic pe care se baza Origen când a recomandat cele de mai sus era următorul: „Iar Iisus auzind S-a dus de acolo, cu corabia, în loc singuratic, ferit” (Mt. 14, 13). Textul acesta, subliniază scriitorul bisericesc menționat, „ne învață că trebuie, pe cât se poate, să ne ferim din calea prigonitorilor și «din toată așteptarea poporului» (Fap. 12, 11), care din pricina Logosului s-a îndreptat împotriva noastră. Aceasta
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
enorm aici, enorm", adaugă apoi Bogdan, aproape pentru sine. Cum să nu mă gândesc, privind locul, la izolarea lui Noica de la Păltiniș? Îi simt pe amândoi ca pe niște mari animale, ieșite din scara omenirii, făcând un pas înapoi, un singuratic și înfricoșător pas înapoi, căutîndu-și bârlogul, ca o fiară care se pregătește să nască, pentru a obține condiția exterioară a înșurubării în propriul lor gând. Cât de mult trebuie să ai în tine ca să vrei atât de puțin de la ceea ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
farfuriile și tacâmurile, și acoperă cu ea cadavrul lui Herrmann) Lui i-am dat doza cea mai mare, așa ca să nu aibă de suferit. (Se așază deoparte, tronând dintr-un fotoliu, dar se scoală curând la loc) Am devenit definitiv singuratică într-o tot mai adâncă lipsă de zgomote. Și până ce acești munți de carne au să-și transforme mirosul genital într-o duhoare de cadavru o să ajung la crucea neagră a culmii tăcerii și, în sfârșit, o să fac să dispar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
scutură îngrețoșată și râde tare) Până și sângele lui porcesc lucește plin de reproșuri și vrea să se numească Kovacic. (Pe drum, distruge o vază) Dar chiar și eu... eu... nu am vrut întotdeauna să țin seama, sau să percep singuratica tortură din lăuntru-mi ca pe singuratica-mi frumusețe proprie. Chiar și eu n-am dormit zile și nopți cu un diletantism voit. (Râde) Îmi amintesc... acum patruzeci de ani, când un tânăr avocat voia să mă sărute în timpul drumului cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și sângele lui porcesc lucește plin de reproșuri și vrea să se numească Kovacic. (Pe drum, distruge o vază) Dar chiar și eu... eu... nu am vrut întotdeauna să țin seama, sau să percep singuratica tortură din lăuntru-mi ca pe singuratica-mi frumusețe proprie. Chiar și eu n-am dormit zile și nopți cu un diletantism voit. (Râde) Îmi amintesc... acum patruzeci de ani, când un tânăr avocat voia să mă sărute în timpul drumului cu vaporul dintre Veneția și Murano. Vă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sila din realitatea proprie și numai a mea. La urma urmelor sunt capsule cu timpul în care ne aflăm, deci un sortiment. Dumneata și tu, voi sunteți aia ce se poate găsi într-un grajd cu formă unică, diferite fiare singuratice bine hrănite, dar numai bovine. Este pur și simplu diferența dintre sentiment și resentiment... Potrivit pentru d-voastră sau aranjat într-o imaginară geantă de mână pentru podoabe. Valoarea lor este o piesă de teatru, în care ne găsim, în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
căptușit. IMPRESARUL: O nebunie, stați cu toții în nebunie ca într-un automobil frumos și mare. Sunteți... da, sunteți... nu mai știu nici eu ce sunteți... COMPOZITORUL: Durerea iernii pe o singură bandă... (râde) MECENA: Muzica fatală scoate la lumină omul singuratic. Muzica totală are nevoie de marginali ca de o iscusință, exact ca și totala capacitate de a organiza tot și marele ban instalat acolo cu mare acribie. IMPRESARUL: Sunt un artist percuționist și nici un fel de membru intermediar al muzicii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
teoria asocierii diferențiale. Aceasta din urmă afirmă că tinerii sunt devianți când sunt sprijiniți și încurajați de membrii grupului lor; teoria controlului spune că tinerii sunt devianți când nu au un grup care să-i constrângă. Delincvenții lui Hirschi sunt singuratici; cei ai lui Sutherland sunt membrii unei bande. Aceste trei teorii interacționist-simbolice ale devianței au generat o mulțime de cercetări empirice asupra delincvenței, care într-un fel sau altul, au urmărit armonizarea teoriilor. O integrare promisă a celor trei teorii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cele mai importante, se ivesc și se transformă după o ordine dată. Un asemenea proces este În mod firesc exclus În ipoteza infinității lumilor. Apoi este mult mai logic să admitem că divinitatea nu se află În fața unei lumi unice, singuratice. (D) Fiind cu desăvârșire bună, divinității nu-i lipsește nici o virtute, cu atât mai puțin aceea de a fi justițiară și iubitoare. Aceste supreme calități se potrivesc cel mai bine cu natura zeilor. Divinitatea nu a creat nimic În van
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
romantic, finalitatea ideii și impactul ei asupra dezvoltării având o aceeași importanță - dacă nu uneori și mai mare - ca descoperirea. Pentru că, aplicarea unei inovații presupune un alt șir de inovații în diversele activități legate de promovarea ei. De asemenea, „inventatorul singuratic” este tot mai rar întâlnit, inovarea presupunând echipe și resurse pe care nu întotdeauna o firmă le poate avea, cu scopul de a pune în aplicare cât mai rapid rezultatul și a câștiga.<footnote Tănăsescu, F.T., „Prin inovare, spre dezvoltare
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
și păstrarea avantajului concurențial se află la acele firme care inovează continuu. 1.3. Sursele inovării Conform autoarei Melissa Schilling 36, inovarea poate rezulta din multe surse diferite. Ea își poate avea originea în indivizi, asemenea imaginii familiare a inventatorului singuratic sau a utilizatorilor care oferă soluții optime la propriile necesități. Inovarea poate, de asemenea, proveni de pe urma eforturilor de cercetare efectuate de universități, laboratoarele guvernamentale și incubatoare sau organizații private nonprofit. Un motor de bază al inovării sunt firmele. Acestea se
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
interne, curăță de intenții rele gândurile și sufletul. O particularitate a bioenergetismului pădurii este că el se manifestă În mai mare măsură la arborii mari. De aceea pentru Încărcarea cu energie pozitivă cel mai bine este să găsești un arbore singuratic ce crește pe un loc mai ridicat. Se prea poate ca el să devină prietenul dumneavoastră constant. Din vremuri imemoriale cel mai puternic a fost socotit stejarul. Se are aici În vedere nu soiul concret, ci arborele În general, „copacul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Critica literară basarabeană - Mihai Cimpoi, Eugen Lungu, Andrei Țurcanu - tot ei manifestându-se și ca prefațatori -, a început să le comenteze cărțile, găsind afinități formative și de opțiune estetică la mulți dintre ei. S-a văzut atunci că acești tineri singuratici, bibliomani, individualități creatoare fiecare în felul ei, fără un program comun sau manifest literar declarat, au și multe lucruri care-i apropie: aceleași lecturi, aceleași modele literare, aceleași frustrări - un complex mai special pentru limba română, pe care au însușit
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cărți frumos ilustrată, cu legende nordice, văzută, la șase-șapte ani, În vitrina unei librării, În timp ce se afla cu mama sa la plimbare. Amprenta vizuală se transformă În amprentă spirituală. Percepându-se diferit, va fi, pe tot parcursul vieții, un mare singuratic. Cu trecerea vremii, ajunge la contraperformanța de a trăi la Paris ca Într-un oraș străin, fără prieteni și cunoștințe, locuind În marele oraș, pur și simplu, „pentru piața Concorde, Sena și bordeluri”. În fond, așa cum e anti-francez, Drieu e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Călinescu, op. cit. 307 Idem. 308 În Divina Comedie, traducere de George Coșbuc, Editura Cartier, Chișinău, 2004. 309 Este vorba despre percepția infernală asupra fatalității destinului, reluată chiar din moto-ul romanului: În orice caz, există un singur tunel, întunecos și singuratic: al meu". Vezi Ernesto Sábato, Tunelul, traducere de Darie Novăceanu, Editura Canova, Iași, 1991. 310 Matei Călinescu, op. cit., p. 231. 311 "The interest for postmodernism in these small countries should/could represent rather a way of a mental and artistic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]